1,712 matches
-
în publicitate politică, după preferințele experților, însoțește tehnicizarea și raționalizarea. Comunicarea politică devine, astfel, o piață care se activează din ce în ce mai intens în conjuncturile electorale, dar care caută să-și definitiveze existența prin intermediul comunicării instituționale. Raționalizarea campaniilor este justificată, în discursul modernist, prin eficiență. În acest caz, dificultatea constă în identificarea criteriilor de evaluare a eficienței. Ce înseamnă o comunicare electorală eficientă? Este acea comunicare ce îi permite unui candidat să fie ales prin sporirea vocilor care strigă pentru el, acea comunicare
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
social, nu ezita să înfiereze "îngustimea vederilor aleșilor muncipali"1. Pregătirea reformelor urbanismului a permis formalizarea metodelor și atitudinilor dobândite prin planificarea urbană, și aceasta în opoziție cu clasica gestionare patrimonială a teritoriului comunal. Constatarea eșecurilor a generat un discurs modernist de luptă contra lipsei de îndrăzneală, a incompetenței și egoismului edililor locali. Acest discurs va cunoaște cea mai mare audiență la ora modernizării din anii 1950 și 1960. Inventarea ideologiei politicii locuinței Indiferența politică a muncitorilor față de problema locuirii Problema
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
vorba să găzduim sărmani, ci "elita clasei muncitoare""25. Acest proiect s-a lovit de rezistența unei municipalități radicale, reprezentative pentru populația rurală și comercială a vechiului Bagneux. Interesele acestor pături sociale de altădată s-au dovedit ireconciliabile cu proiectul "modernist" de a găzdui clasa muncitoare la periferia orașului. Această opoziție este semnificativă pentru piedicile puse inițiativei private în materie de construcții, dar indică în același timp și faptul că municipalitatea nu putea decât să întârzie, nu să interzică ridicarea unor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
necesare. Oricât de interesante ar fi fost aceste exerciții de reflecție asupra problemelor regionale, aceste planuri, lipsite de estimarea costurilor și de un calendar de realizare, nu au avut decât o influență slabă asupra politicilor regionale. Pentru a încarna efortul modernist, amenajarea teritorială trebuia să-și schimbe obiectivele și metodele. Noua concepție a neglijat însă în continuare prevenirea exodului rural, pentru a se consacra problemelor de dezvoltare urbană, a abandonat căile administrației republicane clasice pentru a se angaja într-o modalitate
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
geneză a unei alte societăți"127. Marile ansambluri cu locuințe standard păreau mai apte să servească drept creuzet republican, fiindcă forma lor promitea ștergerea distincțiilor dintre clase, unificarea atitudinilor și a modurilor de viață. Virtuțile civilizatoare ale locuinței standard Ideologia modernistă a marilor ansambluri prelungește și actualizează doctrinele concepute în secolul al XIX-lea în privința locuinței muncitorești. Această ideologie vehicula aceleași preocupări pentru igienă, ordine și disciplină, cu intenția de a institui modalități de socializare favorabile unei raționalizări a vieții sociale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a moștenit caracterul statal și centralizat al legii urbanismului din 15 iunie 1943. Pentru numeroși juriști specialiști ai orașului, această legislație simboliza, pe planul principiilor, victoria interesului general asupra intereselor private, a urbanismului statal asupra proprietății funciare. Dar, spre deosebire de pretențiile moderniste, statul de la Vichy se comporta mai mult ca un jandarm decât ca un pilot. Chiar dacă urbanismul a fost întotdeauna interesat de menținerea ordinii sociale, niciodată nu a fost atât de exclusiv definit ca o tehnică de control social aplicabil atât
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a politicii 221, altfel spus, inserția științei în luarea deciziei politice, să nu încurajeze francezii să se debaraseze de responsabilitate fiindcă se cred incompetenți? Cum să se facă pentru ca modernizarea politicii să nu trimită "democrația în vacanță?"222 Orice efort modernist în materie de politică rezidă, încă din anii 1960, în căutarea formelor de comunicare între guvernanți și guvernați capabile să articuleze solidaritatea colectivă cu sentimentul responsabilității individuale, capabile să combine construcția propriei existențe 223 cu îndeplinirea unor roluri sociale. La
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
amenajarea teritoriului și organizarea conștientă a spațiului solicitau o gândire a viitorului. Planificarea urbană în căutarea unei noi cetățenii Demersul prospectiv reduce influența oamenilor politici asupra definirii orientărilor programatice ale țării, sporind-o pe cea a experților asociați planificării. Curentul modernist nu mai valorifică Planul de dragul Planului. El nu militează în favoarea ștergerii politicii în fața tehnicii, desigur, dar pune problema articulării lor atunci când sunt de identificat și rezolvat probleme. " Ce se va întâmpla oare cu idealul democratic la ora planificării? În momentul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și necesare? Libertatea, atât de scumpă democrației, este oare conciliabilă cu raționalitatea, cu eficacitatea? Putem organiza o economie, putem amenaja un teritoriu cu o modalitate de guvernare care așteaptă totul de la discuții și repuneri în discuție?"232 Toată forța curentului modernist ținea de convingerea că poate scoate în evidență această provocare: cum să fie conciliat surplusul de raționalitate cu mai multa libertate, din moment ce existau îndoieli că a doua ar decurge automat din progresul celei dintâi. Cum să se asigure o comunicare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
scuturarea arhaismului aleșilor locali și a modului lor de gestionare clientelistă. Urgența, pentru curentul modernizator, este aceea de a pune în discuție comportamentele depășite ale majorității persoanelor din conducerea locală, mai ales în materie de amenajare și de urbanism. Curentul modernist vedea în modelul administrației consultative posibilitatea de a neutraliza ostilitatea acestora față de dezvoltarea urbană. "Notabilii rutinați și iscusiți ai intrigilor electorale reprezentau tot mai rău "țara adevărată" nota G. Turin -, fiind prea puțin capabili să se deschidă către adevăratele elite
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pasivitatea, retragerea în viața privată. Efortul de educare democratică nu este necesar doar pentru triumful regimului democratic, pentru apărarea acestuia, ci mai ales pentru a-l face să trăiască 239". Educația democratică este întruchiparea spiritului civic responsabil, pe care mediile moderniste vor să-l promoveze în anii 1960 adresându-se cetățeanului situat într-o anumită realitate socială, în loc de îndoctrinarea morală rigidă și abstractă și de educația civică făcute în timpul Republicii a III-a. "Printr-o inserție socială adecvată, și nu prin
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cunoștință de cauză. Instituțiile vieții colective, concepute în spiritul unei democrații trăite, trebuie să devină ele însele terenuri de antrenament ale culturii civice 241". Această conversie așteptată a rolului statului se află la originea entuziasmului sociocultural urban care, în viziunile moderniste, întruchipează spațiul privilegiat al participării civice la înălțimea exigențelor democrației moderne. "Statul educativ și, împreună cu el și înainte de el, mișcările democratice spune Joseph Rovan trebuie să favorizeze venirea și ascensiunea acestor notabili de tip nou care pot face viabile ideile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care dădea dovadă statul în schimbarea relațiilor sociale în planul muncii prin acceptarea negocierii și a contractului ca mijloc de reglare a conflictelor sociale, asociațiile Educației Populare au devenit, pentru elitele planificatoare, partenere mai deschise activității de propagare a discursului modernist decât sindicatele salariaților. Unele dintre aceste asociații, confruntate cu intoleranța tinerilor, care nu acceptau forme rigide de încadrare morală și aderau la astfel de exigențe pur formal, erau deja gata să se modernizeze. Cercetășia, de exemplu, era în plină reformă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
delimitate de preocupări specifice. Această formă de cooperare nu există încă decât sub formă de încercări timide și neclare. Intoleranța grupurilor supraviețuiește în tolerantul nostru secol 253". A dota și anima viața socială" era apelul prin care se concretiza ideologia modernistă a Planului. Pentru a reacționa la civilizația "gadget"-ului, nu se putea concepe dotarea fără animație. "O politică a dotărilor sociale și culturale poate avea sens dacă nu este expresia și, într-o oarecare măsură, mijlocul unei politici de animare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de modernizare a democrației care, asociată planificării urbane, angaja o concepție mai mult funcțională decât civică a spațiului public. Contractul în politicile urbane: o ficțiune în serviciul revalorizării rolului primarului Retorica contractuală este semnalată încă din anii 1960 în mediile moderniste și reformatoare ca fiind instrumentul repunerii în discuție a stilului de acțiune birocratic în felul francezilor. După eșecurile politicii contractuale în ambiția sa de a ordona relațiile de muncă și după ce politicile de parteneriat public-privat s-au intensificat discret în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Până în prezent, încercările statului de a raționaliza decupajul politico-administrativ al societății franceze au întâmpinat rezistența notabililor locali, preocupați să mențină un sistem marcat de o supra-reprezentare rurală și de o strânsă complicitate între prefect și notabili 492. Finalitatea acestor proiecte moderniste de reformă a colectivităților locale evidenția cu precădere căutarea scalelor pertinente susceptibile mai curând să înlocuiască acțiunea statului, decât să incite la emergența unor veritabile contraputeri locale. Prizonieri ai unui cadru prea îngust pentru ambițiile lor, primarii marilor orașe au
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Paris, Mouton. Godard Francis (coord.) (1997), Le gouvernement des villes. Territoire et pouvoir, Paris, Descartes & Cie. Guglielmo Raymond, Moulin Brigitte (1986), "Les grands ensembles et la politique", Hérodote, nr. 43, "Après les banlieues rouges", pp. 39-74. Hoffmann-Martinot Vincent (1988), "Gestion moderniste à Nîmes, construction d'une image de ville", Les Annales de la recherche urbaine, nr. 38. Ingallina Patrizia (2001), Le projet urbain, Paris, PUF. Ion Jacques, Micoud André (1980), "La commune entre l'État et le quartier. Quelques notes sur l
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Christian Lacroix, "La planification urbaine", în L'administration des grandes villes, Cahier nr. 14, Paris, Cujas, 1977, p. 155. 163 Fără să facem aici sociologie, este vorba în primul rând de înalți funcționari și de experți asociați planificării. Acest curent modernist constituie o minoritate activă care s-a dezvoltat în afara partidelor politice. 164 Jean-Pierre Worms, "Le préfet et ses notables", în Sociologie du travail, 1966, p. 257. 165 "Administrarea de misiune este adaptată unei probleme, unui timp și unui loc; ea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
p. 370. 221 Vezi Raymond Boisdé, Pour une modernisation de la politique, Paris, Plon, 1962. 222 François Fontaine, La démocratie en vacances, Paris, René Juillard, 1959. 223 Un capitol al lucrării L'État et le citoyen, carte de referință a curentului modernist, este consacrat vieții private. Aceasta trebuie să fie susținută de un proiect, dar pretențiile sale trebuie să fie limitate de exigențele colective. Clubul Jean-Moulin, L'État et le citoyen, Paris, Le Seuil, 1961. 224 Pierre Viau, "Un nouveau style de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Éd. de l'Iris, 1986-1987, p. 146. 425 Philippe Méjean, Intervenția la actele Colocviului de la Valence, "Ensemble refaire la ville", 24-25 ianuarie 1987, în Colocviul de la Valence, Gérer et transformer la ville, Paris, Syros Alternatives, 1988. 426 Vincent Hoffmann-Martinot, "Gestion moderniste à Nîmes, cons-truction d'une image de ville", Les Annales de la recherche urbaine, nr. 38, "Villes et États", iunie 1988. 427 Vezi D. Lorrain, op. cit., 1995. 428 D. Drouet, D. Lorrain, 1991, op. cit., p. 62. 429 J. Bozec, art. cit
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
atitudinea față de planificare, atitudinea față de evenimentele întâmplătoare, cerințele organizaționale. Cele trei paradigme sunt: modernistă, postmodernistă și neomodernistă, fiecare având câteva caracteristici fundamentale. Iată care sunt cele mai importante repere ale acestor modele, așa cum apar ele în viziunea autorilor citați. Dimensiuni Modernistă Postmodernistă Neomodernistă Rolul managementului strategic Elită decizională Inițiative de succes promovate de managementul de la nivelurile inferioare Responsabil pentru conducerea intelectuală Schimbarea de succes Programabilă Poate fi descoperită Bazată pe anticipare și experiment Așteptări față de cei de la nivelurile inferioare Să fie
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pot reprezenta oportunități Cerințe organizaționale Managementul operațional trebuie modelat de strategie Cultură antiierarhică se susține informalitatea Promptitudine, angajament și competență Tabelul 1. Paradigme ale managementului strategic (după P. Joyce și A. Woods, 1996) Sursa: M. Vlăsceanu, 2003, pag. 308 Paradigma modernistă, specifică raționalismului organizațional, atribuie o importanță deosebită strategiilor pe care le consideră esențiale pentru buna funcționare și dezvoltare a unei organizații. Responsabilitatea decizională revine managerilor, situați la vârful ierarhiei, în timp ce implementarea acesteia reprezintă o activitate distinctă ce revine structurilor inferioare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
2.11. David Lodge: Cui îi e frică de romanul modern? / 124 2.12. David Lodge: Ghici cine gândește aici / 131 2.11. "Pinterescul" Acest alt fel de literatură 139 Capitolul 3. Poezie / 151 3.1. T.S. Eliot: Intensitatea lirică modernistă / 151 3.2. T.S. Eliot: Tradiția bucuria secretă a poetului modernist / 154 3.3. Peter Ackroyd: Tradiția basmului marea absentă din poem / 157 3.4. Fleur Adcock: Convenția sentimentului în poem / 162 3.5. Alan Brownjohn: Ce pune la cale
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
124 2.12. David Lodge: Ghici cine gândește aici / 131 2.11. "Pinterescul" Acest alt fel de literatură 139 Capitolul 3. Poezie / 151 3.1. T.S. Eliot: Intensitatea lirică modernistă / 151 3.2. T.S. Eliot: Tradiția bucuria secretă a poetului modernist / 154 3.3. Peter Ackroyd: Tradiția basmului marea absentă din poem / 157 3.4. Fleur Adcock: Convenția sentimentului în poem / 162 3.5. Alan Brownjohn: Ce pune la cale limpezimea textului de după Modernism / 170 3.6. Ruth Fainlight: Poeta verticală
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și putem aranja altfel întâmplările decât copilărie-maturitate-deznodământ. Această descoperire că autorul e liber să modifice convenția limbajului clar și a cronologiei sunt punctul de pornire al marii deconstrucții (a limbajului, a istoriei, a sensului în final), altfel zis a ironiei moderniste à propos de tot ce s-a scris până la ea. După nouăsprezece veacuri te tradiție a basmului în literatură, sunt de ajuns câțiva ani de Modernism pentru a descoperi antidotul convenției (care nu este altceva decât o altă convenție, evident
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]