4,567 matches
-
și cu nasturi de argint aurit, dar, de regulă se purta deschis. Pe peretele Mănăstirii Dochiariu de la Sfântul Munte, în tabloul votiv de la Mănăstirea Slatina, hainele domnești sunt impunătoare. La Athos, Doamna Ruxandra poartă „tradiționala haină domnească fără mâneci a moldovenilor din vremea lui Ștefan cel Mare, prin gurile căreia se strecoară mânecile cămășii (iei) sau rochiei, brodate și ele în flori de fir, alese. De sub coroana neobișnuit de înaltă, cu pandantive de împărăteasă răsăriteană, coboară, lăsat pe spate, mândrul mesal
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Buzeștilor - „Și am slujitu lu Mihai vod(ă), până puri în țara U(ngu)rească. De aici se sculară boeri(i) țări(i) și cu Buzești(i), ridicară pré Raduŭ vod(ă). Iară Simion vod(ă) se sculă cu tatari, moldoveni, leși mulți, făr-samă de scoase pré Radulŭ vod(ă) și prě Buzești din țara lor, la țara Nemț(e)ască, cu oști(le) lor. De aici mersă jupânul Stroe la păratulŭ nemățesc de ceru ajutori 101, de eșiră la țara
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
oști(le) lor. De aici mersă jupânul Stroe la păratulŭ nemățesc de ceru ajutori 101, de eșiră la țara Române(a)scă, cu Radu vod(ă). Și nu-i așteptă Simion vodă, ci se dusă de adus(ă) leși și moldoveni și hamulŭ cu 160.000 de tătarî. Și eșiră de să loviră în Gura Telej(anul)ui, la Teiușani, în luna la septevrie 14 zile, anii 7110102, luni demine(a)ț(ă) p(â)nă sara. Se făcură nănală marți
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
chipul lui meșteșugit, o anticipare sub formă de apoftegmă -, cum dzice moldovanul, nu sintŭ în toate dzile Paștile... Ștefan Tomșa ajutat de tătari va învinge. își va găsi sfârșitul și Gheorghe Izlozeanu. „Pre Alexandru-vodă [Alexandru Movilă] încă l-au prinsu moldovenii. Iară Costantin-vodă au cădzut pre mâna unui tătar, carele, înțelegându cine ieste, vrându să-și facă cinste la hanul, ferindu-se de Cantimir, depreună cu niște cetași ce avea tătarul, au fugitu cu Costantin-vodă și cu un comis al lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de o presimțire, ci de certitudine a fost vorba în cazul marelui vornic Ion Moțoc, cel care - însurat cu Magda - era cumnat cu pârcălabul Cozma Ghenghea. Era sigur acest boier curajos (cineva îl socotea a fi „cel mai viteaz dintre moldoveni”), care - pentru Alexandru Lăpușneanu - îl biruise pe pretendentul Alexandru Joldea, că va fi ucis și, ca urmare, își face testamentul în luna mai a anului 1564. Refugiat, împreună cu Ștefan Tomșa I în Polonia, va fi omorât la Lvov, în mai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
carte publicată acum câțiva ani, am dat acestei „trepte” un sens mai înalt decât „țiitoriei”, chiar dacă în DEX între cele două cuvinte - țiitoare și concubină - există o relație de sinonimie - „oficială” a lui Gheorghe Ștefan. Cercheza i-a fost credincioasă moldoveanului care încerca, zadarnic, să-și recâștige tronul cu sprijin „european”, i-a stat alături, înfruntând o mulțime de vicisitudini, până când petrecărețul și iubărețul ei protector (căruia i-a vegheat ultimele clipe), bătrân și bolnav, s-a stins. A socotit, pesemne
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
voievodului transalpin cari veniseră aici pentru a lua pe fata lui Basarab”342. Și astfel Ștefan cel Tânăr al Moldovei nu a mai avut posibilitatea să aleagă. El a luat-o în căsătorie - prin iunie 1526 - pe Stana, sora Ruxandrei. Moldoveanul murea câteva luni mai târziu, în ianuarie 1527, iar tânăra văduvă (să fi participat ea la otrăvirea soțului pentru a răzbuna umilința suferită?343) s-a întors lângă maică-sa, în 1527, a intrat între monahii (luând numele de Sofronia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
persoane neluminate și superstițioase 430. Ungurii din Transilvania - și catolicii, dar și calvinii, după ei - au aprins rugurile, pe care cei/cele învinuiți/te de vrăjitorie ajungeau după ce erau întâi supuși/se la proba focului și a apei. Muntenii și moldovenii nu le ardeau în foc pe vrăjitoare, dar și dincoace de Carpați manipulatoarelor de farmece li se putea întâmpla moarte. Astfel, au fost spânzurate - spune Anonimul Brâncovenesc - din porunca lui Ștefan Cantacuzino două călugărițe de la Mănăstirea Dintr-un Lemn, învinuite
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
se credea în Transilvania - „pe mormântul femeii sale se varsă apă multă, că aceea se crede că arde în groapă”433; „De ești căsătorit, nu mânca pe vatră, că tragi a burlăcie, a văduvie” 434; „Când ești căsătorit”, îi învață moldovenii pe cei tineri, „nu umbla cu un picior desculț și unul încălțat, că tragi a văduvie” 435. Ca și alte popoare 436, românii au formulat multe „încheieri” (unele veritabile maxime) provocate de contemplarea stării postconjugale. Un veritabil cod, constatări, consecințe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și hronologie despre Mitropolia Moldaviei, în care argumentează în favoarea autocefaliei Bisericii Române. Tot în 1857, delegat de comitetul unionist din Moldova, călătorește la București, pentru a lua legătura cu unioniștii de peste Milcov și pentru a transmite membrilor Comisiei Europene protestul moldovenilor împotriva abuzurilor caimacamului N. Vogoride. Ca și Filaret Scriban, va fi ales reprezentant al clerului în Divanul Ad-hoc din Moldova, a cărui deschidere o întâmpină cu un discurs, la 28 septembrie 1857. Se distinge și acum ca adept al reformelor
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
ținut seamă în permanență de tradiția existentă la noi în direcția cercetării folclorului și au atras, încă de la început, un însemnat număr de colaboratori, aparținând tuturor provinciilor românești. Printre cei care au desfășurat o activitate bogată și substanțială se numără moldovenii G. T. Kirileanu și S. T. Kirileanu, Teodor T. Burada, Tudor Pamfile, Gh. Ghibănescu, N. Mateescu, Radu Marinescu, V. Radovici, bucovineanul Dimitrie Dan, ardelenii Nicolae Spirlea și Vasile Sala, muntenii Christea N. Țapu, Simion Crainic, M. T. Adameșteanu, I. G.
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
concluziile unor cercetători care au încercat să definească personalitatea lui S.D. (fragilă din punct de vedere intelectual-moral) și contribuția (superfluă, inexactă), așa cum reies din cronică. Oricum, trista celebritate i-a adus-o inserarea în letopiseț a unei legende despre originea moldovenilor din tâlharii romani așezați de unguri în Maramureș, ca stavilă împotriva tătarilor. Șocant de falsă și gratuit denigratoare, „basna” aceasta a provocat indignarea nestăpânită a cărturarilor moldoveni și munteni (Miron Costin, stolnicul Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir ș.a.), pe care i-
SIMION Dascălul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289681_a_291010]
-
să își familiarizeze cititorii cu literatura și cultura română, pentru a contribui la schimbarea mentalităților în această parte a țării. Acțiunea de culturalizare devine principalul mobil al gazetei. Preocuparea pentru cultivarea limbii române în Basarabia este explicită în articole ca Moldoveni, grăiți limba strămoșească de Pan Halippa, Moldoveni sau români? de Nicolae Dunăreanu. Sunt selectate scrieri de Emil Gârleanu, Nicolae Beldiceanu, George Coșbuc, C. Sandu-Aldea, dar se publică și versuri de V. Alecsandri, Mihai Eminescu, Duiliu Zamfirescu, Panait Cerna, St. O.
SOARELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289740_a_291069]
-
anchete etnofolclorice în satele românești de la Nistru până la est de Bug, în cadrul campaniilor monografice organizate de Dimitrie Gusti și Traian Herseni, acordând importanță studierii obiceiurilor. În alte contribuții, cum sunt Din obiceiurile românilor de peste Nistru - Dumineca Mare, Anul Nou la moldovenii de peste Nistru, Crăciunul la moldovenii de peste Nistru, Prohoadele la românii de peste Nistru, Iarba verde. Din obiceiurile moldovenilor de peste Nistru, Jocurile de copii la românii de peste Nistru, Moscălia ș.a., se aduc numeroase argumente privind identitatea etnică, comunitatea de limbă și cultură
SMOCHINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
de la Nistru până la est de Bug, în cadrul campaniilor monografice organizate de Dimitrie Gusti și Traian Herseni, acordând importanță studierii obiceiurilor. În alte contribuții, cum sunt Din obiceiurile românilor de peste Nistru - Dumineca Mare, Anul Nou la moldovenii de peste Nistru, Crăciunul la moldovenii de peste Nistru, Prohoadele la românii de peste Nistru, Iarba verde. Din obiceiurile moldovenilor de peste Nistru, Jocurile de copii la românii de peste Nistru, Moscălia ș.a., se aduc numeroase argumente privind identitatea etnică, comunitatea de limbă și cultură a tuturor românilor, inclusiv a
SMOCHINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
Gusti și Traian Herseni, acordând importanță studierii obiceiurilor. În alte contribuții, cum sunt Din obiceiurile românilor de peste Nistru - Dumineca Mare, Anul Nou la moldovenii de peste Nistru, Crăciunul la moldovenii de peste Nistru, Prohoadele la românii de peste Nistru, Iarba verde. Din obiceiurile moldovenilor de peste Nistru, Jocurile de copii la românii de peste Nistru, Moscălia ș.a., se aduc numeroase argumente privind identitatea etnică, comunitatea de limbă și cultură a tuturor românilor, inclusiv a celor de la răsărit de Nistru. SCRIERI: Les Émigrés roumains à Paris (1850-1856
SMOCHINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
remarcă prin discreție și catifelări muzicale: „Pe-aici mi-am pârguit, în febră, visul / Sub freamătul și fructele de soi, / De mă tot trage dorul înapoi / Precum o apă-și trage-n fund ucisul. Mă tot visez în car cu moldoveni / Și codrii mi se zbuciumă în piept; / Din sanctuar toți anii mi-i deștept, / Frumoșii, anii mei basarabeni...”. S. a făcut publică existența în manuscris a altor scrieri (între ele, ciclurile de poeme Singurătate lirică și Ancorare depărtată, precum și o
SARGEŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
lucru: 1. Titlul: Ștefan cel Mare și Vrâncioaia 2. Autorul: Alexandru Vlahuță 3. Locul: În Moldova 4. Timpul: Când Ștefan cel Mare era domnitorul Moldovei. 5. Personajele: Ștefan cel Mare, Vrâncioaia, cei șapte feciori 6. Evenimentul: Luptele dintre turci și moldovenii conduși de Ștefan cel Matre. 7. Soluția: Domnitorul să-și adune oastea spartă, să lupte împotriva turcilor și să obtină victorie. 8. Concluzia : Ștefan obține victorie și-i răsplătește ,pentru vitejia lor,pe cei șapte voinici cu șapte munți din
Metodologia aplicării metodelor moderne de predare, învăţare şi evaluare în învăţământul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Asăvoae Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1134]
-
deceniul care trecuse de la unirea Basarabiei cu România ca unul de „ocupație sângeroasă”. Se evidențiază că transnistrenii, confruntați sistematic cu o politică străină acerbă, cu teorii aberante, de pildă că nu ar exista legătură de sânge și de limbă între moldoveni și români sau că moldovenii sunt superiori românilor fiindcă s-au adaptat la cultura rusă, puși în fața încercării de a li se crea o limbă artificială, având de înfruntat starea precară a școlii (în 1925, din 304 școli, doar 65
TRIBUNA ROMANILOR TRANSNISTRENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290261_a_291590]
-
Basarabiei cu România ca unul de „ocupație sângeroasă”. Se evidențiază că transnistrenii, confruntați sistematic cu o politică străină acerbă, cu teorii aberante, de pildă că nu ar exista legătură de sânge și de limbă între moldoveni și români sau că moldovenii sunt superiori românilor fiindcă s-au adaptat la cultura rusă, puși în fața încercării de a li se crea o limbă artificială, având de înfruntat starea precară a școlii (în 1925, din 304 școli, doar 65 erau moldovenești, iar 17 erau
TRIBUNA ROMANILOR TRANSNISTRENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290261_a_291590]
-
combată pe toți cei „vrednici de satiră”, ca și șarlatania, bigotismul, ciocoismul și alte asemenea tare. Vulcan rămâne cel mai fervent susținător al gazetei, aproape în fiecare număr publicând câte o poezie. În paginile U. au apărut versuri semnate de moldoveanul Gh. Tăutu, de ardelenii P. Draga și Ion Pop-Florantin, precum și câteva prelucrări după versurile lui Andrei Mureșanu, Vasile Alecsandri și Gh. Sion. În numărul din 29 septembrie/11 octombrie 1866 lui Mihai Eminescu i se tipărește poezia Asta vreu, dragul
UMORISTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290338_a_291667]
-
Bogza, 8.III.1910, Blejoi, j. Prahova - 19.XI.1992, București), prozator și traducător. E al cincilea și ultimul fiu al Elenei Rhea Silvia (n. Georgescu) și al lui Alexandru Bogza, funcționar în marina comercială, apoi antreprenor, ambii părinți fiind moldoveni de origine. Scriitorul Geo Bogza și filosoful Alexandru Bogza sunt frații săi. A absolvit Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu (1930) și a mai urmat alte școli militare, precum cea de aviație de la Sibiu (1930-1932), fiind apoi ofițer (1932-1938). Debutează în
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
evidentă necesitatea apărării țării de tendințele expansioniste ale turcilor și ale unor state vecine, U. relatează cu nereținută satisfacție luptele, mereu atent la modul cum au fost obținute victoriile, subliniind „meșterșugul” și eroismul marelui voievod, abnegația cu care se băteau moldovenii. Cronicarul insistă cu mândrie asupra constatării că în vremea lui Ștefan țara a atins punctul culminant al dezvoltării și puterii, fiind nu numai independentă, ci și capabilă să impună altora voința sa. Poate pentru a marca frângerea istoriei odată cu sfârșitul
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
una pentru vegetarieni, precum și Catechismul antropologic întocmit pentru poporul român (1870). Din 1834 până în 1836 este medicul carantinei de la Râșava, lângă Orșova, iar între 1836 și 1850 al lazaretului de la Timiș, funcție care i-a înlesnit sprijinirea revoluționarilor munteni și moldoveni ce se refugiau în Transilvania. Prieten cu G. Barițiu și cu Timotei Cipariu, a împărtășit ideile lor reformatoare, naționale și social-culturale, susținându-le printr-o îndelungată și variată colaborare la publicațiile românești din Ardeal. Este membru al Societății Literare, iar
VASICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290442_a_291771]
-
la atitudinile patetice de susținere a idealurilor naționale (Atât de mult al pământului, 1990), în care poetul se vrea un tribun, un purtător de voce al renașterii basarabenilor, al revenirii la matca tradiției, la limba și la valorile clasice; Unire, moldoveni!, Ce vor scriitorii?, Matern la Bucovina sunt poezii cu o puternică amprentă retorică, care în anii de cotitură dintre 1987 și 1991 au înfiorat mulțimile. Lirica lui V., având ca moment de realizare estetică deplină Pasăre Eu, topește în cântec
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]