1,742 matches
-
pâine și așa mai departe. Asta ne lasă foarte puțin timp și spațiu mental. Dar e ceva și mai grav : chiar și acolo unde ne credem liberi, în scrisul sau în teatrul nostru, ni se aruncă de undeva de sus momeala, temele la care să ne gândim, despre ce să scriem sau să facem spectacole. Negriciosul a pus punctul pe i : numai anumite teme câștigă finanțări. Toate conceptele astea care sună a nou - europenitate, identitate, democrație, egalitate - sunt praf în ochi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
condamnate și cele rămase Încă În picioare, la râul cu balustrada sa de fier și crapii morți plutind la suprafață cu burțile albe, descompunându-se. Mă gândeam la pescarii care stăteau pe platformele de Încărcare betonate cu gălețile lor cu momeală și cu cutiile de conserve pline cu râme, ascultând meciul de baseball la radio. Se spune adesea că o experiență traumatică timpurie te marchează pentru vecie, te scoate din rând, Îți spune „Stai aici. Nu te mișca“. Timpul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Nu le-a fost greu să ia o hotărâre, mai ales după cum prezentase Luce lucrurile. O singură operație și câteva injecții aveau să pună capăt coșmarului și să le-o redea părinților mei pe fiica lor, pe Calliope, intactă. Aceeași momeală care-i făcuse pe bunicii mei să facă acel lucru de neconceput le era oferită acum lui Milton și Tessie. Nimeni nu avea să știe. Nimeni nu avea să afle vreodată. În timp ce părinții mei Își făceau inițierea În gonadogeneză, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
place! Te vrea! — Hmm... murmură David uitându-se la Kitty, Încurajat de cuvintele lui Desert Rose. Kitty era uluită de minciuna sfruntată pe care o auzise. Nu era deloc plăcut. Desert Rose i-o flutura pe sub nas lui David, era momeala cu care voia să-l ademenească să-i asigure fondurile pentru film. Nu voia să curme visul prietenei sale, așa Încât tăcu și o lăsă să-și facă numărul. Desert Rose era nemiloasă. — Te place cu adevărat, dar e atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Înflăcărat. Ai parte de ceva compasiune doar dacă ești răpit În Orientul Mijlociu și-ți taie ăia capul! — Ai dreptate, dar măcar unul la un milion are șansa de-a da lovitura, se trezi Kitty susținând contrariul. — Da, cam asta e momeala! râse el. Taxiul Întoarse pe Sunset Boulevard și trecu pe lângă o clădire maiestuoasă, de culoare roz, Înconjurată de palmieri și de o grădină tropicală luxuriantă. — Acesta e faimosul Beverly Hills Hotel, zise Carlos. Multe vedete și mulți conducători din toată lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
te rog să-mi faci un mic serviciu. Vrei...?” „Desigur, cu multă plăcere...” „Gurile rele bârfesc și eu te Întreb: ai unele relații de amiciție cu maiorul Huzum...? Mingoti triumfa. Totuși Își ascunse cu dibăcie bucuria, peștele se apropia de momeală. Se prefăcu surprins. „Deci, lucrurile se precipită. Vezi dacă nu mai ascultat...!” - bolborosi el, oferind impresia unei profunde meditații, ca după câteva secunde să precizeze. „Prietenul la nevoie se cunoaște. Hai, vino cu mine...!” Mingoti Îl conduse cu o amabilitate
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
milițianul agitându-i hârtia prin fața ochilor, privindu-l Într’un anumit fel. „Este adevărat oare...? Ai putea să-mi oferi acești bani să fim prieteni, să te bucuri de protecția mea...?” Zarurile fiind aruncate, Lct.Col.Tudose Ion Îi Întinse momeala cu o intonație În glas suficient de mieroasă, cu multe variate Înțelesuri. Tentația era Întradevăr dincolo de orice imaginație iar un „Ageamiu”, ar fi Înhățat momeala. „Vulpe șireată...!” - aprecie Tony Pavone lipsa de scrupule a omului lipsit de omenie...! Replică calm
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să te bucuri de protecția mea...?” Zarurile fiind aruncate, Lct.Col.Tudose Ion Îi Întinse momeala cu o intonație În glas suficient de mieroasă, cu multe variate Înțelesuri. Tentația era Întradevăr dincolo de orice imaginație iar un „Ageamiu”, ar fi Înhățat momeala. „Vulpe șireată...!” - aprecie Tony Pavone lipsa de scrupule a omului lipsit de omenie...! Replică calm, cu zâmbetul pe buze, sfidându-l. „Drept cine mă luați, tovarășe Lct.Col.Tudose Ion? Vă jucați cu cuvintele de o așa manieră Încât doriți
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ce vrei...! Dar dacă, mâine seară vei fi pus În libertate, drept recompensă pentru prezicerea mea, Îmi poți face un neânsemnat serviciu...?!” „Să presupunem. Despre ce-i vorba...?” „Mulțumesc...!” - se linguși turnătorul având convingerea victimei ce era gata să Înhațe momeala. În noaptea asta când toți arestații vor dormi, am să scriu un bilet familiei mele În care voi Înșira amănunte cu arestarea mea cu rugămintea să-l Înmânezi soției mele. Vezi...! E simplu, neânchipuit de simplu...!” „Dacă-mi ceri numai
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mai gândește la mine...? București...! Ce parodie...! Desigur, neprevăzutul, dorește cu tot dinadinsul să-mi pună la Încercare puterea voinței...! Inima imi pulsa sângele Înfierbântat, iar gândirea o luase razna...! Tentația era dincolo de puterea voinței dar, eram hotărât să resping momeala...! Am Întors capul privind În altă parte Însă, când trenul luă viteză, mă aruncai agățându-mă de scara vagonului...! La Înapoiere către unitate am făcut pe biletul dela spital din 3 August 1952 - 8 August 1952, precauție inutilă...! Pe tot
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de la început. — în ordine, zise Wilt, hai să fie cum vrei tu. Numai nu mă tot întreba dacă i-a dat câinelui mâncare marca Chappie sau Bonzo. Nu mai suport vorbăria asta despre mâncarea câinelui. Inspectorul Flint se apropie de momeală: — De ce nu? Mă calcă pe nervi! zise Wilt, scuturându-se înfiorat. Inspectorul se aplecă înspre el. — Mâncarea pentru câini te calcă pe nervi? întrebă el. Wilt ezită, chinuit tot. Nu-ncepe iar cu asta! zise el. Te rog mult, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
mitropoliții Anania, Corneanu, Pimen arată cât de adâncă a fost colaborarea cu partidul stat și cât de ipocriți sunt cei care ne conduc, care sunt o încrengătura de nepotisme și turnătorii. Întoarcerea la evul mediu, epoca fanariota în care „cu momele și șosele, ajunseși deputat misele”, demonstrează că râul e profund, cuprinde poporul care ce fac stăpânii fac și ei”. Marea și mică corupție e la ordinea zilei, peste tot, în fața unui ghișeu, daca nu dai nu ai. Nicio țară, și
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
să răspundă, dar până la urmă ridică din umeri și spuse: Mă tem că te-au păcălit și că Pino Ferrara e mort, deși acum asta nu mai are nici o importanță. Mai degrabă înclin să cred că te-au folosit ca momeală și le-a reușit... Păduchioșii ăștia știu de toate. Câți sunt? — Doi bărbați și două femei. — Sigur n-au primit întăriri? — Din câte știu eu, nu. — Unde se ascund? — Într-o peșteră mare, cu o intrare foarte îngustă. — Ai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
de dottore Vittorio Ponta. Cine crede că e ușor să încerce agricultura cu degetul... A obosit. A vândut cea mai mare parte a fermei unui... indian. „Am luat opt milioane de dolari. Cine-mi dă mie atâția bani?!” A mușcat momeala străinului. De ce și-au dat românii pământul trecut prin sângele strămoșilor? Aici au fost împușcați țăranii la 1907, ca pe câini turbați i-au împușcat. Voiau pământ. Și urmașii lor îl înstrăinează. Ar putea să răspundă alde Ion Iliescu? Ne
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
madam Ioaniu c-a dat peste ea un domn care, vezi, c-o știa. Un domn mai în etate, un domn bine, de pe vremuri. Se știa ei din văzute, și el, dac-a recunoscut o, mai cu șosele, mai cu momele, peste v-o câteva ceasuri, uite-așa, a adus-o. D-atunci sta Vulpea numa cu ochii pe mă-sa. Și ușa o ținea-ncuiată de două ori, și cheia o ținea pitită. Da pentru orice caz, tot îi pusese pe
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
că l-a dat, rusu nimic ! Rusu știa una și bună, davai ceas ! Și cu pistolu !... Io dă i, că sucită, că învârtită, dă-i la rusnac să bea, învârte-te pe lângă el, dă-i cu șosele, dă-i cu momele, rusnacu o ținea pe-a lui ! Davai ceas ! Și ce să vezi ? Apare doi, și cu tartoru lor, și cu puști, cu mitraliere, ei știe cu ce, și ăsta, odată s-a-ngălbenit ca ceara ! Odat-a lăsat pistolu, și tartoru lor se
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lui McPherson. Domnul procuror districtual a părăsit restaurantul puțin cam amețit, a lălăit-o preț de vreo doi kilometri la volanul Cadillacului lui, după care a tras pe dreapta și i s-a rupt filmul. Breuning l-a urmărit cu momeala: Marvell, Într-o rochie de seară. S-a urcat la volanul Cadillacului și i-a dus pe Bill cel Rău și pe fată la locul dezmățului. Restul ține de istoria politică. Lui Ellis Loew nu i s-a spus. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Texas, de zici că-i Spade Cooley de la TV? Ochiul sănătos al lui Coates clipi. Ed continuă: — Da, te compătimesc! Denton ăsta e o veritabilă brută. Vezi mutra mea? Am făcut cîteva reprize cu Denton... Încăpățînatul refuză să muște din momeală. — Bun, să-l dăm dracului pe Denton! Sugar Ray, tu și cu mine arătăm ca Robinson și LaMotta după ultimul lor meci. Tot nu mușcă. — Deci ai douăzeci și doi de ani... Omule, ce mă tot Întrebi de vîrstă? Ed
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
scris pe verso. Jack se căzni să-și amintească unde mai văzuse chestia aia. Un plan nou: să sune la numerele cu pricina, dîndu-se drept Bobby Inge, să bată apropouri la revistele cu porcării și să vadă cine mușcă din momeală. Sau să rămînă În apartament și să vadă cine sună sau apare În persoană: plan cu bătaie lungă. Jack sună la „Ted - DU-6831“. Ocupat. „Geoff - CR-9640“ - nici o reacție la „Bună, sînt Bobby Inge“. „Bing - AX-6005“ - nici un răspuns. Înapoi la „Ted
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
și am vorbit cu sora mea, iar ea mi-a spus că ai venit și că erai În mod evident Îngrijorat din pricina mea, așa că m-am mai Înmuiat puțin. Ai fost drăguț cu mine (cînd nu umblai cu șoșele și momele și cînd nu băteai oameni) și poate că eu Însămi sînt o oportunistă și mă folosesc de tine ca să am un adăpost pînă mă fac mai bine și pot să accept oferta domnului Dieterling, așa că dacă nu e cazul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
și cărțile au păstrat, ele singure, un sens soteriologic autentic, atunci, făcând toate acestea, însemna că Noica trădase "somnambulismul fecund" care viza nu intervenția precară în contexte, ci în destine și comunități. Dar până la urmă, toți marii gânditori mușcaseră din momeala Faptei, de la Platon până la Kierkegaard și Heidegger. În ce-l privește pe Noica, este neîndoielnic că, dacă împrejurările nu l-ar fi ținut în frâu, ar fi rămas foarte departe de modelul gândirii pure care acționează doar în măsura în care gândește. "Școala
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
El a dat din cap cu neîncredere. Nu era devreme, amândoi știau asta. Înainte de sosirea personalului editorial al revistei Colleen, Margie făcuse deja de o lună de zile muncă de pre-producție: cei interesați ar fi avut destul timp să muște momeala. Lisa se cufunda în umilință. Își dorea ca acest om să o dorească și să o respecte, iar acum el o va considera o ratată. —Dar ei nu știu...? spuse ea, fără să își poată controla bâlbâiala. Ce să știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
bărbat aruncă numere de telefon în toate părțile? Dacă e interesat de tine, îți cere numărul de telefon, nu? În loc să caute o... o... cum se spune? O reacție pozitivă, cred, dând numărul peste tot și așteptând să vadă cine mușcă momeala. —Altceva? — Da. I-am dat numărul meu de două ori și nu m-a sunat prima dată. Acum mi se pare clar că juca un fel de joc. Voia să vadă dacă îl plac destul pentru a-i da numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
În stocuri. Fiul editorului i-a spus că avea o magazie plină la Pueblo Nuevo, Însă că erau la mare cerere și, ca atare, i-a pretins un preț mai mare decît cel oferit de Coubert. Acesta n-a mușcat momeala și s-a dus Învîrtindu-se. Acum, Cabestany voia ca eu să-l localizez pe numitul Laín Coubert și să-i accept oferta. I-am spus smintitului că Laín Coubert nu exista, că era un personaj dintr-un roman al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
și Penélope, adolescenți, zîmbeau către o viață ce le scăpase pe negîndite. Lama pumnalului străpungea pieptul lui Julián. Am Înțeles atunci că nu Laín Coubert sau Julián Carax lăsase acea fotografie ca pe o invitație. Fusese Fumero. Fotografia fusese o momeală otrăvită. Am ridicat mîna să smulg cuțitul, dar atingerea Înghețată a revolverului lui Fumero pe ceafă m-a oprit. — O imagine contează mai mult decît o mie de cuvinte, Daniel. Dacă taică-tu n-ar fi fost un librar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]