1,547 matches
-
Ele reprezintă, de fapt, etape din evoluția unui proces comun, și ca atare, au fost grupate într-un cadru nosologic unic. Mielomul multiplu este una din bolile sistemului limfoplasmocitar. Spectrul acestor boli este foarte larg și se întinde de la gamopatiile monoclonale, cu sau fără semne de boală și până la bolile limfoproliferatine cu producție anormală de proteine. Mielomul multiplu este a afecțiune răspândită pe tot globul, fără deosebiri etnice sau geografice privind frecvența. În statistici mai vechi se afirmă predominanța la bărbați
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
din cazuri: în regiunea „β” 15,4% din cazuri, și mai rar în regiunea „α” - reprezentând 6,6% din cazuri. Proteina anormală prezentă în serul bolnavilor cu mielom ,a fost denumită paraproteină, globulină mielomatoasă (M globulină) sau component M (componentă monoclonală). Pe baza datelor electroforetice Wihrmann, Wunderly și Hugentobler propun următoarea clasificare a mieloamelor: a) mieloame cu ser normal sau cu o ușoară creștere a globulinelor; b) mieloame cu creștere mare de „α” - globuline; c) mieloame „β1”; d) mieloame „β2”; e
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
mielomatoase se manifestă prin prin secreție de imunoglobuline. Se admite că, imunoglobulina mielomatoasă devine decelabilă în ser la o cantitate minimă de celule secretante de 5x105 (echivalent aproximativ cu 50g). Imunoglobulinele decelabile în mielomul multiplu, au primit diferite denumiri: componentă monoclonală, componentă M, para imunoglobulină, gamoglobulină monoclonală, globulină mielomatoasă. Plasmocitele maligne își păstrează sau chiar își exacerbează capacitatea de a secreta imunoglobuline complete și/sau lanțuri „L” (ușoare) omogene. Se admite că, numai un număr foarte mic de mieloame multiple (1-2
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
de imunoglobuline. Se admite că, imunoglobulina mielomatoasă devine decelabilă în ser la o cantitate minimă de celule secretante de 5x105 (echivalent aproximativ cu 50g). Imunoglobulinele decelabile în mielomul multiplu, au primit diferite denumiri: componentă monoclonală, componentă M, para imunoglobulină, gamoglobulină monoclonală, globulină mielomatoasă. Plasmocitele maligne își păstrează sau chiar își exacerbează capacitatea de a secreta imunoglobuline complete și/sau lanțuri „L” (ușoare) omogene. Se admite că, numai un număr foarte mic de mieloame multiple (1-2%) sunt nesecretante, pentru aceste cazuri se
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
plasmocite bine diferențiate; leziunile osoase sunt minime sau absente, iar imunoglobuline mielomatoase sunt prezente ca în formele tipice de mielom multiplu. În stadializarea bolii s-a urmărit existența și evoluția leziunilor osoase, modificările calciului seric și cifra de hemoglobină, componentul monoclonal în sânge și urină. Unii autori, consideră că, există o corelație între procentul de plasmocite din măduva osoasă pe de o parte și masa de celule tumorale; stadiul de evoluție a bolii și durata de supraviețuire, pe de altă parte
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
imunoglobulină A sub 3g%; proteinurie Bence-Jones sub 4g/24h; plasmocitoame sau absența leziunilor osoase decelabile radiologic; • Stadiul III - corespunzând unei mase tumorale mai mari de 1.2x1012 celule, se caracterizează prin: hemoglobină sub 8.5%; calcemie peste 12mg%; imunoglobulină G monoclonală peste 7g% sau imunoglobulină A monoclonală peste 5g%; proteinurie Bence-Jones peste 12g/24h. Manifestările intermediare celor descrise mai sus se încadrează în stadiul II. 1.9 Evoluție - prognostic Se apreciază durata de viață a bolnavilor cu mielom multiplu, după diferite
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
sub 4g/24h; plasmocitoame sau absența leziunilor osoase decelabile radiologic; • Stadiul III - corespunzând unei mase tumorale mai mari de 1.2x1012 celule, se caracterizează prin: hemoglobină sub 8.5%; calcemie peste 12mg%; imunoglobulină G monoclonală peste 7g% sau imunoglobulină A monoclonală peste 5g%; proteinurie Bence-Jones peste 12g/24h. Manifestările intermediare celor descrise mai sus se încadrează în stadiul II. 1.9 Evoluție - prognostic Se apreciază durata de viață a bolnavilor cu mielom multiplu, după diferite statistici, de la câteva luni, la 10-12
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
ori mai mari decât celelalte celule medulare, având nucleul neregulat și citoplasma cu margini netede, după care, fiecare celulă este examinată cu imersia pentru a preciza gradul ei de maturație. Valori normale: 10-30 megacariocite/mm3. 2. PROTEINE PATOLOGICE (PARAPROTEINE- COMPONENTE MONOCLONALE) O paraproteină, este o populație de imunoglobuline omogenă cu lanț greu și lanț ușor care rezultă din proliferarea unei singure clone celulare. Paraproteinele sunt desemnate cu denumiri variate: componentă monoclonală, componentă M,paraimunoglobulină , imunoglobulină imunoclonală , banda M , γ globulină monoclonală
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
Valori normale: 10-30 megacariocite/mm3. 2. PROTEINE PATOLOGICE (PARAPROTEINE- COMPONENTE MONOCLONALE) O paraproteină, este o populație de imunoglobuline omogenă cu lanț greu și lanț ușor care rezultă din proliferarea unei singure clone celulare. Paraproteinele sunt desemnate cu denumiri variate: componentă monoclonală, componentă M,paraimunoglobulină , imunoglobulină imunoclonală , banda M , γ globulină monoclonală . Clona celulară, proliferantă ,sintetizează moleculele de imunoglobuline întregi, iar mai rar lanțuri ușoare și foarte rar numai un tip de lanț greu. Paraproteinele pot fi alcătuite din: • Imunoglobuline complete: imunoglobuline
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
MONOCLONALE) O paraproteină, este o populație de imunoglobuline omogenă cu lanț greu și lanț ușor care rezultă din proliferarea unei singure clone celulare. Paraproteinele sunt desemnate cu denumiri variate: componentă monoclonală, componentă M,paraimunoglobulină , imunoglobulină imunoclonală , banda M , γ globulină monoclonală . Clona celulară, proliferantă ,sintetizează moleculele de imunoglobuline întregi, iar mai rar lanțuri ușoare și foarte rar numai un tip de lanț greu. Paraproteinele pot fi alcătuite din: • Imunoglobuline complete: imunoglobuline G , imunoglobuline A, imunoglobuline D sau imunoglobuline E în diferite
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
bine conturată, intens colorată situată în regiunea gama, mai rar în regiunea beta sau alfa. În mielonul micromolecular (mielonul Bence-Jones), nu apare o componentă monoclonată în ser; ea observându-se numai în urină; de aceea, când există suspiciunea unei gamopatii monoclonale, trebuie examinate atât serul cât și urina. Odată stabilită prezența componentei monoclonale pe preparatul de electrofreză, se trece la analiza imunochimică: - calitativă (prin IEF); - cantitativă (prin tehnica imunodifuziunii radiale Mancini, pentru stabilirea tipului și a cantității de paraproteină). 2.1
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
beta sau alfa. În mielonul micromolecular (mielonul Bence-Jones), nu apare o componentă monoclonată în ser; ea observându-se numai în urină; de aceea, când există suspiciunea unei gamopatii monoclonale, trebuie examinate atât serul cât și urina. Odată stabilită prezența componentei monoclonale pe preparatul de electrofreză, se trece la analiza imunochimică: - calitativă (prin IEF); - cantitativă (prin tehnica imunodifuziunii radiale Mancini, pentru stabilirea tipului și a cantității de paraproteină). 2.1. Determinarea proteinuriei Pentru determinarea corectă a proteinuriei trebuie să se țină seama
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
Paraproteinuria (proteinuria) Bence-Jones: Lanțurile ușoare care intră în structura imunoglobulinelor sunt de două tipuri: lambda și kappa. Lanțurile ușoare libere numite și proteine Bence-Jones sunt proteine cu greutate moleculară mică (40.000 Da) putând apare în urina bolnavilor cu gamopatii monoclonale. Lanțurile ușoare pot apare în două contexte: 1) pot însoți în cadrul mielonului imunoglobulină G’, imunoglobulină A sinteza monoclonală de molecule întregi de imunoglobuline. Acest exces de lanțuri ușoare este rezultatul unui dezechilibru între producția de lanțuri grele și cea de
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
ușoare libere numite și proteine Bence-Jones sunt proteine cu greutate moleculară mică (40.000 Da) putând apare în urina bolnavilor cu gamopatii monoclonale. Lanțurile ușoare pot apare în două contexte: 1) pot însoți în cadrul mielonului imunoglobulină G’, imunoglobulină A sinteza monoclonală de molecule întregi de imunoglobuline. Acest exces de lanțuri ușoare este rezultatul unui dezechilibru între producția de lanțuri grele și cea de lanțuri ușoare; 2) pot reprezenta singurul produs al celulei poliferante, cum se întâmplă în mielonul Bence-Jones (mielon m
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
importantă este prezența de infecții recurente mai frecvente pulmonare, mai rar unele renale, determinate de imunodeficitul care se instalează odată cu proliferarea unei singure clone de plasmocite și inhibarea celorlalte clone prin intermediul paraproteinei produsă în exces. Producerea în exces de imunoglobuline monoclonale se asociază cu tulburări ale funcțiilor neutrofilelor precum și a celulelor T și B. Producerea de lanțuri ușoare în exces, duce la apariția acestora în urină ,determinând proteinuria de tip Bence-Jones. Pacienții cu mielon multiplu mai prezintă: sângerări și tulburări de
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
leziunilor osoase, hiperproteinemie, hematii în fâșicuri ( rulouri ) , în pipete Pontain sau pe lamă. Un rol important pentru diagnostic îl are efectuarea puncției medulare care arată o creștere a numărului de plasmocite peste 7%. Electroforeza serului - arată prezența unei benzi înguste monoclonale cu mobilitate, variind de la regimul γ până la α, aceasta fiind determinată de clasa de imunoglobuline care proliferează. Aproximativ 80% din mieloame prezintă paraproteina în ser. În urină apar în 20-60% din cazuri lanțuri ușoare ale imunoglobulinelor, astfel că 98-99% din
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
din mieloame prezintă paraproteina în ser. În urină apar în 20-60% din cazuri lanțuri ușoare ale imunoglobulinelor, astfel că 98-99% din cazurile de mielom multiplu au prezentat o paraproteină în ser și/sau urină. Dacă se suspicionează prezența unui imunoglobuline, monoclonale, se recomandă următoarele etape de schimbare a paroproteinei: • electroforeza serului și a urinei concentrate; dacă se identifică prezența unei paroproteine se continuă cu etapa următoare; • determinarea cantitativă a imunoglobuline G’, imunoglobuline A, imunoglobuline M; • imunoelectroforeza serului și a urinei concentrate
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
imunoglobuline E . La determinarea cantitativă a imunoglobulinelor, un aspect caracteristic îl constituie creșterea unei clase de imunoglobuline și scăderea celorlalte clase. Aspectul imunoelectroforetic, se caracterizează prin prezența unui arc de precipitare anormal îngroșat și deformat în „barcă”, diferențiind o creștere monoclonală de una policlonală a imunoglobulinelor. În general 80% din mieloame sunt de tip imunoglobuline G’; 15% de tip imunoglobuline A; 1% de tip imunoglobuline D și imunoglobuline E, însă sunt cazuri în care, componenta monoclonală nu se evidențiază în ser
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
în „barcă”, diferențiind o creștere monoclonală de una policlonală a imunoglobulinelor. În general 80% din mieloame sunt de tip imunoglobuline G’; 15% de tip imunoglobuline A; 1% de tip imunoglobuline D și imunoglobuline E, însă sunt cazuri în care, componenta monoclonală nu se evidențiază în ser - este cazul mielom multiplu, în care celulele tumorale secretă numai lanțuri ușoare, acestea fiind însă prezente în urină, cu mobilitate variind de la gama la alfa și identificabile prin IEF cu antiseruri specifice pentru lanțurile K
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
scăderea Ig A și Ig M, respectiv Ig G’ și Ig M; • în trei cazuri proteinele patologice au fost prezente și în ser și în urină, iar în două cazuri numai în urină; • imunoelectroforeza a indicat în toate cazurile componenta monoclonală discretă sau intensă; • proteinele totale au fost găsite în toate cele zece cazuri studiate între 6g% și 16.8%, 7 cazuri având valori crescute peste 9g%; • infiltrarea măduvei osoase s-a evidențiat în nouă cazuri de diferite grade (5-58%) cu
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
fiecare secvență terapeutică. RT paliativă este considerată (best supportive care) pentru pacienții cu indice de performanță 3 sau 4, cu metastaze algice/ obstructive. Tratamentul individualizat, bazat pe profilul molecular al tumorilor de căi biliare cât și încorporarea tratamentului cu anticorpi monoclonali alături de chimio și radioterapie este dezideratul oncologiei moderne. Este recomandabilă includerea pacienților în trialuri clinice, pentru ameliorarea nivelului de evidență al iradierii în terapia multidisciplinară a cancerului de veziculă biliară.
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Sorin Păun () [Corola-publishinghouse/Science/92180_a_92675]
-
transplantului și bineînțeles, tratament anticoagulant postoperator de lungă durată. Hemoragii peritransplant. Sepsis local, frecvent mai ales după drenajul enteric, prin fistulizarea sau dezunirea anastoomozei ducto-enterice, sau prin necrozarea unor mici zone de țesut transplantat. Rejetul grefei, impune terapie cu Anticorpi monoclonali cu OKT-3. În ultimii ani, îmbunătățirile tehnice în realizarea anastomozelor și a drenajului secreției exocrine au determinat o creștere semnificativă a ratei de supraviețuire a pacienților și a grefelor, ajungând la o insulino- independență de 70-80% la 1 an (10
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
exantem Epidemiologice: contact infectant, receptivitate la infecție Hematologice nespecifice: limfopenie, neutropenie sau leucocitoza în cazul suprainfecțiilor bacteriene Virusologice: evidențierea antigenului rujeolic în exudatul faringian sau urină, prin imunofluorescență indirectă (metodă rapidă) izolarea virusului în culturi celulare, prin identificare cu anticorpi monoclonali (metodă costisitoare, dificilă) identificarea virusului prin metoda polymerase chain reaction evidențierea în ser a anticorpilor antirujeolici de tip IgM prin metode imunoenzimatice sau creșterea titrului de anticorpi anti-rujeolici la interval de 10 14, măsurați prin reacții de neutralizare, RFC, ELISA
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
IgM sau creșterea de 4 ori a titrului din 2 probe de ser recoltate la 10-14 zile interval, prin metodele hemaglutino-inhibare, ELISA, latex aglutinare pasivă. În cazurile de diagnostic incert la gravide se poate evidenția antigenul rubeolic prin testul anticorpilor monoclonali din produsul de biopsie placentară. Diagnostic diferențial Rubeola postnatală trebuie diferențiată de alte erupții virale, scarlatina ușoară, parvoviroze (B19), lues, erupții medicamentoase. Malformațiile congenitale infecțioase, în afara rubeolei, iau în considerare următoarele etiologii: toxoplasmoza, citomegaloviroza, herpesul diseminat, listerioza, sifilisul. Tratament In
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
reperfuzie și determinarea ei a fost sugerată ca un marker al reperfuziei reușite și estimării extensiei infarctului. Troponinele specifice cardiace sunt troponina C, troponina I și troponina T care se determină în practica clinică cu teste rapide ce folosesc anticorpi monoclonali. Determinările troponinei cardiace reprezintă o valoare prognostică pentru pacienții cu risc de aspecte clinice severe în timpul simptoamelor coronariene acute fiind independentă de alți factori de risc cum ar fi: anomaliile ECG sau vârsta. În continuare sunt prezentate variațiile principalilor markeri
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]