1,599 matches
-
de tot felul scoase pe piața județului Vaslui În acest interval destul de mare. Prima dată, acesta a specificat numărul aparițiilor de acest gen și anume „...25, exceptînd broșurile”: „5 de istorie (<Vaslui - file de monografie, 1975>; <Murgenii, 1972>; <Vaslui - schiță monografică, 1975>; <Vaslui - Ștefan cel Mare, 1973 și 1975>). Șase de literatură beletristică (culegeri literare): <La ce visează mugurii>, (1975); <Imn sentimental> (1974); <Școala bîrlădeană> (1974); <Inscripții> (1972) ș.a. Cinci de biologie: <Monumente și rezervații naturale din județ>; <Culegere de comunicări
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
De-a lungul a mai mult de patru decenii, prof. univ. dr. doc. Ion Gologan a desfășurat o bogată activitate științifică, concretizată în aproape o sută de lucrări originale, apărute în circa 50 de publicații. Dintre acestea se remarcă : Porumbul. Studiu monografic (1957), Metode agrotehnice pentru sporirea producției agricole în Moldova (1960), Zonarea ecologică a plantelor agricole în R.P.R. (1960), Cercetări privind sporirea producției la orzul de toamnă (1960). Paralel cu munca de cercetare și cea didactică, prof. univ. dr. doc. Ion Gologan
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
vindecat la ochi, de acea apă când era copil, fiind dus de mama sa, prin anul 1937, când era așa multă lume, că foarte greu ajungeai la troiță pentru rugăciuni și la fântână pentru a lua apă) într-o „Notă monografică”, publicată în îNVĂȚĂTORIMEA VASLUIANĂ, nr. 2/februarie 1939, învățătorul pensionar C. Obreja arată că: „Valea Racovei este vestită în istoria românilor , și-i acordă destulă atenție, publicând „Schița de hartă a Văii Racovei” „Valea Racovei este așezată în partea de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Clio, ca un maestru al cuvântului scris și rostit. Caracterizându-l, acad. Al. Zub scria: „Modernist cu preocupări multiple, atent la structurile social-economice, la viața politică, la raporturile internaționale, la cultură, el se recomandă totodată prin lucrări de minuțioasă reconstituire monografică și prin sinteze ce reclamă un spirit de largă amplitudineă”. Leonid Boicu s-a născut la 1 mai 1931, în localitatea Dondușeni din Basarabia. După studii secundare la Iași și Râmnicu Sărat, s-a înscris la Facultatea de Istorie a
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
în istoriografia românească privind istoria raporturilor internaționale ale României în epoca modernă. Leonid Boicu s-a distins îndeosebi prin fermitatea, profesionalismul și discreția cu care și-a construit opera. Istoricul Leonid Boicu a elaborat câteva capitole de sinteză pentru lucrări monografice și tratate: Dezvoltarea economiei Moldovei între 1848 și 1864 (1963ă, Istoria României (tratată, tom. III (1964ă, Mihail Kogălniceanu. Texte social politice alese (1967ă, Independența - lupta milenară a poporului român (1977ă, Dicționar diplomatic (1979ă, Unirea Principatelor și Puterile europene (1989ă. El
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
românești în acest domeniu. Din inițiativa și sub conducerea sa nemijlocită, a fost conceput și realizat primul laborator din țară în domeniu, destinat activității didactice și de cercetare. Între anii 1955 și 1985 a mai publicat 10 cursuri și tratate monografice din domeniul Acționărilor electrice, dintre care menționăm: Curs de acționări electromecanice și automatizări (1962ă; monografii privind acționarea electrică a podurilor rulante, macaralelor, a mecanismelor cu volant (1958, 1967 și 1968ă; seria de tratate publicate în perioada 1970-1976, privind bazele calculului
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
a desfășurat o susținută activitate publicistică, concretizată în peste o sută de lucrări de certă valoare științifică. În genetica aplicată a publicat 67 lucrări, despre ameliorarea plantelor 35 studii și 9 broșuri de îndrumare tehnică. Dintre acestea, cităm: Porumbul. Studiu monografic (1957ă, Arnăutul local de toamnă (1955ă, Cele mai bune soiuri de grâu de primăvară pentru R.P.R. (1954ă, Studiul citogenetic al formelor perene de grâu × pir (F1-F4ă(1965 și 1967ă, Studiul formelor de exaploide de Triticale (1970ă. A.P. a fost un
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Iași a Academiei Române, Colectivul de cercetări agronomice. Temele de cercetare din perioada 19571962 au fost legate atât de aspectele economice din industrie cât și de cele din agricultură. În 1958, Teodosie Al. Știrbu a fost numit șeful echipei de cercetări monografice din zona Dorna, județul Suceava. Cercetările s-au localizat în zona Dorna-Cândreni și s-au efectuat pe parcursul anilor 19581960. Rezultatele acestor cercetări au fost concretizate în 11 volume, dintre care menționăm: Creșterea animalelor la Dorna-Cândreni; Unelte agricole din DornaCândreni; Repartizarea
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
pe parcursul anilor 19581960. Rezultatele acestor cercetări au fost concretizate în 11 volume, dintre care menționăm: Creșterea animalelor la Dorna-Cândreni; Unelte agricole din DornaCândreni; Repartizarea gospodăriilor după categorii sociale, suprafață agricolă, populație la Dorna-Cândreni etc. A fost coautor la lucrarea Cercetări monografice în regiunea Suceava (1960ă. Pensionat la 1 martie 1962, profesorul și cercetătorul Teodosie Al. Știrbu a trecut în neființă la 18 ianuarie 1974. A fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. TEODOREANU, SOFIA (1871-1951ă PROFESOARĂ, PIANISTĂ A fost una dintre
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Iași. Fulvio Di Gregoriu (Trieste) a avut amabilitatea să ne ofere scrieri recente asupra istroromânilor, cărți și reviste. Ne mulțumește pentru materialul bibliografic În domeniu, aflat la Biblioteca Mihai Eminescu din Iași. Lucrează de mai mulți ani la un studiu monografic care: „Doresc să fie un mijloc prin care asemenea popoare vor dobândi conștiința propriei identități culturale. Nerea Obradovici Croația, Lilian Cvecici Flushing ne trimit două povestiri legate de mediul istrian și cer să le facem cunoscute pe cât posibil articole privind
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
sale a beneficiat de reportajele Prof. Viorel Coman de la Filiala Constanța Înregistrate la locuitorii din zona Grecia și Macedonia și de ancheta făcută de președintele filialei din Tulcea Elena Pogurschi În satele din Dobrogea. Dumitra Petricu scrie (Cluj Napoca 2000) studiul monografic „Meglenoromânii din Cerna (ieri și azi)”. Privitor la originea meglenoromânilor sunt mai multe ipoteze pe care le redăm după Gh. Ivănescu (1980). Vecinătatea originară a bănățenilor, crișenilor morlacilor și oltenilor cu meglenoromânii explică asemănările de limbă dintre ei. Alți cercetători
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a patra generație. Profesorul Ioan Borcea a fost un entomolog de mare clasă. A abordat cunoașterea afidelor, a zoocecidiilor și a unor insecte dăunătoare împreună cu complexul de entomofagi. De la Ioan Borcea și până astăzi nimeni nu a mai abordat studiul monografic al afidelor. Profesorii Mihai Constantineanu și Petru Șuster au dezvoltat cercetările entomologice inițiate de profesorul Ioan Borcea, făcând cunoscută școala entomologică de la Iași. Prin longevitatea sa și prin marea putere de muncă, profesorul Mihai Constantineanu a dezvoltat, în mod magistral
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
de specialiști în sistematica și taxonomia insectelor. Inițierea în cercetarea științifică am făcut-o la profesorul Mihai Constantineanu. În timpul studenției am participat la Cercul de Biologie generală condus de profesorul Dumitru Cărăușu. Am urmărit două teme: Macrofauna solului și Caracterizarea monografică a speciei Cornus mas L. Nu am mers însă mai departe cu aceste cercetări. După ce am fost încadrat ca preparator la Zoologia nevertebratelor, la profesorul Mihai Constantineanu, mi s-a propus să mă ocup de studiul ichneumonidelor. Am acceptat cu
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
România. Activitatea publicistică, de asemenea impunătoare, apreciată elogios de specialiști români și străini, se concretizează în peste 150 articole originale (publicate în reviste românești și străine), 20 de cursuri și îndrumătoare de lucrări practice, peste 20 de cărți cu caracter monografic, pe unele din ele având onoarea să le prefațez și să le prezint cu ocazia lansării lor în diferite centre universitare; sunt cărți bazate pe o impresionantă literatură de specialitate, preluată critic, și pe o îndelungată experiență în cercetare; sunt
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Kretschmer -, o înțelege ca fiind o modalitate de reacție, iar nu o anomalie evolutivă ori un proces organic. Conceptul de psihogeneză se leagă, de asemenea, de noțiunea de proces psihic elaborată de Karl Jaspers, de la care Lacan preia și abordarea monografică, ca modalitate de acces la procesele mintale. Psihiatrul francez interpretează psihozele ca dereglare a ceea ce el numește "sinteză psihică", prin care se înțelege personalitatea individului; conștient de limitele unei astfel de înțelegeri, el încearcă să le depășească invocând, pentru a
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
totdeauna autentic. Latura cea mai originală a romanelor este intenția de a nota intimitatea dintre sufletele fine, clipele de extaz erotic. Apare pentru întîia oară pagina analitică, oricât de exterioară, obiectul scriitorului nefiind omul, ci o stare în sine, studiată monografic. Scriitorul surprinde indiferența conversației între îndrăgostiți, atmosfera de frivolitate distinsă și delicată, contradicțiile sufletești ale femeii, tristețile nemotivate, euforia premergătoare mărturisirilor. Se memorează mai bine Tănase Scatiu, deși, ca toate romanele lui Duiliu Zamfirescu, n-are volumul trebuitor. Scatiu e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
creând în tăcere valorile de care e în stare. În cazul cel mai deprimant el devine un filozof al altitudinii morale, un Luceafăr nepăsător și rece. Sinuciderea lui Niculăiță arată o conforma-ție insuficientă. Însă scrierea e valoroasă prin adunarea laolaltă, monografică, a tuturor aspectelor durerii umane, căzute asupra unui biet infirm. Andrei Rizescu din În lumea dreptății e un caz patologic. Magistratura, avocatura sunt profesiuni care cer un suflet tare, capabil de tranzacțiune, fiindcă dealtfel nici un ideal moral nu se înfăptuiește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
asociație plastică, dând naștere la un univers nou, fantastic, creat după legi absurde din simplul plac al ochiului (maniera de mai târziu Urmuz și Arghezi). Doctorul, trăsura, caii și vizitiul sunt văzuți într-o compoziție sincretică, mâinile, ochii se tratează, monografic, ca piese scăpând din trup cu o viață proprie, se insinuează calitatea de obiect material a profesorului, descriptibil prin porțiuni, nu prin reducție la o notă morală dominantă. A vedea animalul ca obiect, inertul ca animal, partea ca entitate de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
XIX-lea, mai precis autorii "Junimii". În legătură cu Eminescu au amândoi aprecieri superlative. Pentru Iorga, Eminescu este "expresia integrală a sufletului romînesc", pentru Lovinescu, el reprezintă singura noastră tradiție poetică valabilă. Cu toate acestea, nici unul nu întîrzie asupra lui în chip monografic și nici nu-i rezervă în istoria literaturii locul central pe care îl merită. Acest loc central i-l va acorda lui Eminescu G. Călinescu. Și nu numai lui, dar și celorlalți scriitori ai "Junimii", lui Creangă, lui Caragiale și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai generale (având ca temă, de exemplu, statutul al construcțiilor de tipul în mod/din punct de vedere + adjectiv, compatibilitatea semantică a categorizatorilor adverbiali cu adjective și relevanța acesteia pentru stabilirea tipurilor de adjective, semantica adverbelor) sau mai particulare, vizând, monografic sau comparativ, numai anumite unități adverbiale. Primele două anexe conțin lista adverbelor în -ește (-icește) și -mente prezente în DOOM2 (aceste adverbe au fost trecute în tabele fără nicio indicație), fiind reluate și mărcile lor, așa cum apar în acest dicționar
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
agățată de gât ca o amuletă. În nopțile de solstițiu se luptau cu vrăjitorii. XIX.4. Cercetări românești despre magie: Gheorghe Pavelescu un prim exemplu de sociolog român care a cercetat magia este Gheorghe Pavelescu. Acesta a participat la cercetările monografice efectuate în Munții apuseni asupra magiei, într-o regiune ce cuprindea aproximativ patruzeci de sate. Existau trei posibilități metodologice de cercetare a mentalității magice în satul tradițional românesc: a) limitarea cercetărilor la unități sociale mai restrânse; b) studierea doar a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
obiceiurile populare, scrie Gheorghe Pavelescu. Or, magia dă seama într-o mare măsură de mentalitățile tradiționale și moderne ale românului. Cercetările socioantropologice din apuseni au fost coordonate de institutul de Științe Sociale al României, sub președinția lui D. Gusti. Echipa monografică de la cluj a fost coordonată de prof. Iuliu Moldovan. Ancheta a durat 53 de zile și s-a desfășurat în perioada 16 iulie - 14 octombrie 1940. În cele 41 de sate cercetate s-au înregistrat superstițiile, datinile și practicile folosite
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ca D. Caracostea (balada), G. Breazul (poezia de ritual), Ovidiu Papadima, Al. Dima. Metodologic, o lucrare ca aceea a lui H. H. Stahl, Tehnica monografiei sociologice (1934) putea servi ca îndrumar celor care se dedicau cercetărilor sociologice. Printre colaboratorii școlii monografice din București se numără și Victor Ion Popa. Imperativul formulat de H. H. Stahl: „A venit vremea să legăm cultura pe care am deprins-o noi prin școli de nevoile reale ale poporului”, intra integral în orientarea umanistă a lui
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
unor scriitori ca D. D. Patrașcanu, Radu Brateș, Eugen Barbu ș.a. Ulterior va alterna cărțile de critică literară cu eseurile despre artiști plastici clujeni contemporani. Dincoace și dincolo de F (1981; Premiul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist) este un eseu monografic dedicat operei lui D. R. Popescu, o încercare de a aproxima identitatea spiritului creator, sistemul de simboluri și universul imaginat de prozator și dramaturg. În Poezia poeziei de azi (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) sunt inserate profiluri dedicate unor
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
fiind că fundamentele demonstrației sale sunt scrierile lui Kierkegaard. În sumar mai intră un capitol din teza de doctorat a lui Al. Dima, intitulat Arta populară și valoarea estetică, exemplu de articulare teoretică deprinsă în școlile germane, îmbinată cu cercetarea monografică. Licu Pop publică un fragment dintr-un volum în curs de apariție, sub titlul Filosofia lui Al. Xenopol față de înnoirea spirituală a veacului, iar un studiu juridic, Dreptul de a vindeca, este semnat de Ioan Fruma. Sunt prezenți cu versuri
THESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290166_a_291495]