2,922 matches
-
din urmă în aceeași cochilie a bizareriei ca formulă de construcție. În nuvela Frații Euscorpius este conturat parabolic și poematic un univers carceral, unde defilează umbre umane care gândesc sau vorbesc sincopat în metafore. Nu există granițe bine delimitate între monologul interior al personajelor și dialogul dintre ele sau între planul real și cel fantastic, precum într-o secvență ce surprinde (sau imaginează) invazia scorpionilor. SCRIERI: Constanța și împrejurimile ei (în colaborare cu Tiberiu Petrilă și Demetru Popescu), București, 1960; Constanța-Litoral
PORUMBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
Ion Apetroaie, Cezar Petrescu. Un jurnal inedit, ATN, 1981, 18; Mircea Popa, Cezar Petrescu sau Romanul ca sociologie a mediilor, DFC, 120-171; Lăzărescu, Romanul, 177-178; Râpeanu, Scriitori, 151-160; Cosma, Romanul, I, 106-107; Craia, Fețele, 49-66; Cândroveanu, Lit. rom., 80-83; Steinhardt, Monologul, 321-323; Negoițescu, Ist. lit., I, 204; Constantin Cubleșan, Cezar Petrescu 100, ST, 1992, 11-12; Alex. Ștefănescu, Cezar Petrescu, RL, 1992, 39; Popa, Convergențe, 144-153; Mircea Zaciu, Scrisori nimănui, Oradea, 1996, 89-93; Glodeanu, Poetica, 122-141; Dicț. analitic, I, 50-51, 67-70, 113-116
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
dezbatere. Aliază banalul cotidian cu extraordinarul și fantasticul, gingășia cu trivialitatea, frivolul cu poeticul, eroicul și carnavalescul, vulgarul cu sublimul, grotescul cu tragicul, realismul demitizat cu romantismul mizerabilist (idealizarea declasaților, disculparea delincvenților), relatarea cursivă, limpede cu dialogul polemic sofisticat, cu monologul contorsionat sau cu cel dramatic, uneori subiacent dialogului, pe care, ca în teatrul lui Eugene O’Neill, îl contrapunctează, îmbină artificialul literar nedisimulat cu aliteratura, utilizează vocabularul periferic și exprimarea protocolară, injuria pitorească și citatul distins, fraza eliptică și perioada
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
a războiului) văzute prin caleidoscopul mișcător al amintirilor. De altfel, autorul excelează în registrul prozei scurte, de varii dimensiuni, găsind în fragmentarul viziunii subiective a naratorului-actant un mijloc adecvat de recompunere a realului la nivelul limbajului. Deseori apelează la lungi monologuri pigmentate cu rememorări de dialoguri, asumate însă de aceeași voce narativă, ca un gând neîntrerupt transcris în plan literar. Unele reușite ale acestei tehnici sunt certe și au fost confirmate de critică. În Bocet pentru Ion Zăpadă sau Farfuria zburătoare
RADULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289098_a_290427]
-
miza celui de-al doilea este mult mai gravă. Înrudită în esență, preocuparea pentru recuperarea timpului de odinioară se realizează aici polifonic, pe multiple planuri și cu o varietate de tehnici, mergând de la inserarea de text „autentic” (jurnal, scrisoare) la monologuri îmbinate cu narațiuni ce au valențe dramatice. Colectivitatea însăși este pusă în discuție în momentul când bătălia care se dă pentru memorie depășește granițele dramelor individuale și atacă însăși ființa etnică. Condiția de „suplinitori” devine o categorie socială specifică epocii
RADULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289098_a_290427]
-
pare să fie N.D. Georgian, încercat de ambiția de a iniția un cerc și chiar o mișcare literară, dar lipsit de talent. Tot el, sub inițiala G., publică în fiecare număr note bibliografice, atent și informat scrise, la cărți precum Monologuri în versuri de N. Țincu, Nuvele de I.T. Florescu, Petale de Caton Theodorian ș.a. Colaborează N.G. Rădulescu-Niger și N. Țincu, coautori ai dramei Doamna Chiajna, N. Vaschide cu versuri și proză, Mircea Demetriade, Scarlat Orăscu, epigon eminescian, poet sensibil și
REVISTA ALEXANDRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289182_a_290511]
-
1907; Măria sa, Ogorul, București, 1907; La gura văiei, București, 1908; Magistrații noștri, București, 1908; Satul Grivița, București, 1908; Viață de artistă, București, [1909]; Povestirile lui moș Iftimie Hârobor, București, 1910; Mintea și norocul, Brașov, 1910; Alegătorul liber și alte 13 monoloage, Brașov, 1910; Furtună... trecătoare, București, [1911]; Crăciunul, București, 1912; Poștașul dragostei, Brașov, 1913; De vorbă-n sat, București, [1913]; Orfanii neamului, București, 1913; Puterea destinului, București, 1914; Pe Coasta de Azur. O iarnă la Menton, București, 1914; Viață zbuciumată, București
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
și neprihănit totdeodată, plin de subtilitate, de pătrundere psihologică dar și naiv, cu inocențe (și cu talent) de poet, vorbește despre dragostea lui, despre femeie, așa cum o vede el, despre oameni, despre nașterea pământului din haos etc., și din acest monolog nervos se desprinde încetul cu încetul o viață sufletească, indeterminată dar reală, un soi de simfonie intelectuală, care te surprinde prin exactitatea cu care elemente disparate se întrețes, care te încântă prin plăcerea ce poate rezulta din claritățile psihice. Camil
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Galer(i)a este completată de chiriași, toți atinși de morbiditate psihică sau de alte suferințe. Animalitate, boală, demență, moarte - se creează o atmosferă apocaliptică, trăsăturile, apucăturile, gesturile, defectele personajelor sunt amplificate paroxistic, aproape toți sunt greu de suportat, rostesc monologuri sau replici de o acuitate care face și mai explicită nenorocirea generală. În afară de elementele de senzație, mai toate lucrurile de aici sunt substanțiale, pline de adevăr dramatic, dau o idee despre nebunia vieții, despre aspectele terifiante și conflictele ei insurmontabile
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
analizei psihologice, ce pare aproape abuzivă, atunci când ajunge la procedee oarecum artificioase, ineficiente în raport cu intenția: de pildă, un experiment este ruperea cuvintelor pentru a sugera discontinuitatea și scurtcircuitele gândirii. Mai elocvente sunt paginile în care comentariul autorului se îmbină cu monologul interior și cu intruziunile venite dinspre mediul exterior. Nu lipsesc nici fragmentele pur teoretice. Această îmbinare de proză și eseu creează o specie densă la nivelul ideilor, chiar dacă ambiguă din perspectivă artistică. Și faptul că se transmite un conținut, că
MUNTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
ca în Bunul cetățean Arhimede (1975). Teza - recrutată de regulă tot din repertoriul patrioticului - este un ingredient constant al acestor cărți, cu o expunere mai mult sau mai puțin fățișă. În Mirii cei triști (1982), de pildă, roman compus din monologurile protagoniștilor, dispozitivul narativ facilitează autorului posibilitatea de a interveni ca autor, în monologuri distincte, cu comentarii redundante asupra semnificațiilor cărții. Cu acțiunea plasată în timpul primului război mondial, romanul tratează activitățile subversive organizate în spatele liniilor germane de un grup de patrioți
MUTASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288335_a_289664]
-
patrioticului - este un ingredient constant al acestor cărți, cu o expunere mai mult sau mai puțin fățișă. În Mirii cei triști (1982), de pildă, roman compus din monologurile protagoniștilor, dispozitivul narativ facilitează autorului posibilitatea de a interveni ca autor, în monologuri distincte, cu comentarii redundante asupra semnificațiilor cărții. Cu acțiunea plasată în timpul primului război mondial, romanul tratează activitățile subversive organizate în spatele liniilor germane de un grup de patrioți din cadrul serviciilor secrete românești. O scriere vag superioară, în contextul literaturii lui M.
MUTASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288335_a_289664]
-
la Brașov și numit secretar literar, stipendiat al Societății pentru Fond de Teatru Român; în această calitate editează publicația societății, „Revista teatrală” (1913-1914), și îngrijește colecția „Biblioteca teatrală”, în care va tipări și texte dramatice proprii - Văduvioara și alte șase monoloage (1913) - sau localizări - La sate (1912), după Octave Feuillet, Învingeri strălucite (1913), după Georges Courteline, Micul mincinos (1913). Starea precară a sănătății îl obligă să își întrerupă activitatea din 1914 până în 1918, perioadă când se află la Viena și apoi
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
Luca Caragiales Leben und Werke, Leipzig, 1911; Publicul nostru și teatrul, Arad, 1911; Teatrul de vară, Brașov, 1911; Este mișcarea noastră teatrală un lux?, Brașov, [1912]; Mișcarea noastră teatrală și zbuciumul sufletesc al intelectualilor de la noi, Brașov, 1913; Poezii și monoloage de declamat, Brașov, 1913; Văduvioara și alte șase monoloage, Orăștie, 1913; Viața intelectuală românească în orașele din Ardeal, Brașov, 1914; Teatrul la țară, Brașov, 1914; Îndemnuri, Brașov, 1914; Sestra Servatia [Sora Servatia], tr. I. Flajs Hansová, Praga, 1917; Pentru cei
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
și teatrul, Arad, 1911; Teatrul de vară, Brașov, 1911; Este mișcarea noastră teatrală un lux?, Brașov, [1912]; Mișcarea noastră teatrală și zbuciumul sufletesc al intelectualilor de la noi, Brașov, 1913; Poezii și monoloage de declamat, Brașov, 1913; Văduvioara și alte șase monoloage, Orăștie, 1913; Viața intelectuală românească în orașele din Ardeal, Brașov, 1914; Teatrul la țară, Brașov, 1914; Îndemnuri, Brașov, 1914; Sestra Servatia [Sora Servatia], tr. I. Flajs Hansová, Praga, 1917; Pentru cei mici și buni, Sibiu, 1919; Faust și aviatorul, Sibiu
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
vis și istorie, RITL, 1989-1990, 3-4 (1-2); Viorel Cacoveanu, „Niciodată nu m-am simțit atât de puternic ca atunci când mi-am recunoscut slăbiciunile” (interviu cu Octavian Paler), ST, 1990, 1; Ion Bogdan Lefter, Polemici cordiale prefranțuzești, CNP, 1991, 22; Steinhardt, Monologul, 216-219; Ștefan Borbély, Sfârșit de partidă, RL, 1992, 8; C. Stănescu, „Omul care strigă să-și învingă frica”, ALA, 1992, 102; Cristea, A scrie, 85-92; Simona Sora, Cum se naște o dictatură, RL, 1993, 9; Elena Beram, Romanele lui Octavian
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
2001-2002 (în colaborare cu Radu Săplăcan), Eseu romanțat asupra neizbânzii, Iași, 2003; Cartea de la Runc, Bistrița, 2002 (în colaborare cu Gheorghe Pop și Ionel Tompa); Radu Săplăcan, Exerciții de balistică, Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Sorin Gârjan). Repere bibliografice: Steinhardt, Monologul, 251-255; Laurențiu Ulici, Debuturi, RMB, 1992, 804; George Vulturescu, „Frigul și frica”, PSS, 1992, 10-11; Eugen Simion, N. Steinhardt mărturisitorul, L, 1993, 34; Al. Cistelecan, Expresionisme cu aghiasmă, „Euphorion”, 1993, 1; Adrian Popescu, Alegoria reînviată, ST, 1993, 2; Mircea A
PINTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
cruzime inerentă adolescenței, Mia traversează o criză ce o conduce la sinucidere, simplu „fapt divers” pentru ceilalți. Atât confuzia sentimentelor, tranziția de la unul la altul, cât și criza finală ofereau câmp fertil analizei psihologice. Instrumentul ales în Fapt divers este monologul interior, însă debutanta nu îl stăpânește deplin și nici nu are paciență discursivă. Ca urmare, romanul e alcătuit din două părți inegale, fără continuitate între ele. De asemenea, „fluxul” conștiinței este redat în manieră poantilistă, din detalii ce caracterizează bine
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
cărții, căpătând dimensiuni și valențe simbolice mai puțin cunoscute literaturii române. De fapt, narațiunea e un spațiu de revelare a zbuciumului interior al personajului central și a universului său de gânduri și preocupări, cartea fiind, în pofida amplelor dialoguri, un lung monolog. Formal, se înscrie pe linia prozei de analiză psihologică tradițională, cu surprinzător de puține înrâuriri străine. Problema înstrăinării îl preocupă pe P. și în romanul Imposibila reîntoarcere (1996), clădit tot pe firul propriei biografii. Liber, după 1989, să se întoarcă
PLESEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
În stihuirile lui de factură meditativă, autorul pare tentat de lirica de idei, muncit de întrebări nebuloase asupra veșniciei timpului și a misterului vieții („ascunsul firii”). Altă preferință, care îi vine din experiența de om de teatru, este aceea pentru monologul dramatic în versuri. A tradus, din franțuzește, poezii și piese de teatru (Philippe Dumanoir, D’Ennery, Joseph Bouchardy). Repere bibliografice: Massoff, Teatr. rom., I, 364-365; Brădățeanu, Istoria, I, 175-176; Olga Flegont, Ioan Poni, SCIA, teatru-muzică-cinematografie, 1968, 1; Trifu, Cronica, 242-244
PONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288879_a_290208]
-
sau agresiv în fața convenției. În diferite ipostaze, acest erou-narator generic traversează toate textele lui O. Fraza scurtă, uneori telegrafică, indecizia și alternarea planurilor narative, relatarea indirectă și dialogul economic, frust, uneori, sau ambiguu, elementele argotice și notația rapidă, întretăiată de monologuri interioare contribuie la configurarea caracterelor. Așa se întâmplă în nuvela titulară a volumului Între două trenuri, povestea unui divorț într-un stil cinematografic, de realism psihologic, ca și în romanul Puștoaica, unde prezentul unei iubiri cu aer boem reactualizează amintiri
OMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
copil fiind, văzuse vestitele locuri ale acestei îndeletniciri, în Bărăgan, împărăția dropiilor. În substanța fluidă a rememorării intră spectacolul unei lumi fascinante: mișcarea surdă a imensității toropite de arșiță, colinda căruțelor cu tămădăieni, vânătorii de dropii (Et in Arcadia ego). Monolog în meandre, debitat nostalgic, împodobit cu digresiuni despre păsări, reverii livrești, anecdote vânătorești. Peregrinarea propriu-zisă, pe tărâmul artei, are ca punct de plecare lucrarea Laokoon a lui Lessing, care i-ar fi sugerat posibilitatea unei scrieri despre reprezentările artistice ale
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
interpretare catastrofică intensifică reacțiile corporale, care confirmă și mai mult sentimentul de pericol. Acest cerc vicios culminează cu un atac de panică. Interpretarea catastrofică a efectelor hiperventilației conduce deci la atacul de panică. Terapia cognitivă a agorafobiei își propune identificarea monologurilor catastrofice care alimentează răspunsul anxios al pacientului. Distorsiunile cognitive relative la pericol Intervențiile asupra acestor monologuri sau imagini mentale permit identificarea distorsiunilor cognitive relative la pericol. Aceste distorsiuni pot afecta trecutul printr-o selecție a evenimentelor trăite cu aversiune de către
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
culminează cu un atac de panică. Interpretarea catastrofică a efectelor hiperventilației conduce deci la atacul de panică. Terapia cognitivă a agorafobiei își propune identificarea monologurilor catastrofice care alimentează răspunsul anxios al pacientului. Distorsiunile cognitive relative la pericol Intervențiile asupra acestor monologuri sau imagini mentale permit identificarea distorsiunilor cognitive relative la pericol. Aceste distorsiuni pot afecta trecutul printr-o selecție a evenimentelor trăite cu aversiune de către pacient în detrimentul celor trăite pozitiv. Ele reduc obiectivitatea pacientului, îl fac să generalizeze eșecul („Nu voi
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tehnici de reglare și control a respirației, cât și tehnici de relaxare. Tehnicile comportamentale se bazează pe expuneri treptate în imaginație și/sau in vivo după ierarhizarea situațiilor anxiogene. Tratamentul cognitiv se bazează pe procedeele de prelucrare ale informației, identificarea monologurilor catastrofice (săgeată descendentă), a distorsiunilor cognitive și modificarea acestora din urmă. Fiecare ședință este urmată de sarcini definite, în acord cu pacienta, și adaptate stadiului terapiei. Protocolul terapeutic Protocolul ales este unul de tip A-B-A, în trei faze: - faza A
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]