3,149 matches
-
Key Competencies - avoiding the pitfalls of current initiatives, DeSeCo Project. OECD, 1996, The Knowledge-based Economy, Paris. Paechter, C., 1995, Crossing Subject Boundaries. The Micropolitics of Curriculum Innovation, King’s College, School of Education, Londra. Paechter, C., 1999, „Some Voices are More Equal than Others: Subject and Other in the School Curriculum”, în R. McCormick, C. Paechter (ed.), Learning and Knowledge, Thousand Oacks, Londra, Paul Chapman Publishing, Ltd & The Open University, New Delhi. Pate, E.P. et al., 1995, „Creating Coherence Through Curriculum
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
2000), „How Do Norms Matter?”, În Michael Byers (ed.), The Role of Law in International Politics, Oxford University Press, Oxford. Krause, Keith (1996), „Critical Theory and Security Studies”, YCISS Occasional Paper, nr. 33 (februarie). Krause, Keith (2004), „Is human security more than just a good idea?”, BICC Brief, nr. 30 (Promoting security but how and for whom?), http://www.humansecuritycentre.org/publications/bicc brief 30.pdf. Krause, Keith; Michael C., Williams (1996), „Broadening the Agenda of Security Studies: Politics and Methods”, Mershon
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
factors, particularly economic and social factors. Finally, the study suggests that historical and political contexts are crucial for understanding particular doctrines of security. Regional Security. Contexts, Agendas, Identities (Luciana Alexandra Ghica) In terms of power, the smaller the state, the more limited to regional actions and strategies are its foreign policy and security options. Since the majority of the international actors are acting at a regional level, at the most, the analysis of regional security contexts is essential for understanding the
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
and conflicts are part of the international landscape, irrespective of the form they take, the historical period in which they occur or the actors which they engage. With its new and increasingly complex security threats, the contemporary international context requires more than ever both analysis and intervention tools for crisis and conflict management. This study shows that after the collapse of the bipolar system there is a significant transformation in the practice of conflict management, and investigates the reasons, the dynamic
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Vacanță în Olimp, București, 1981; Clelia, București, 1983; Drum bun, Simina!, București, 1987; Pelerin la templul Lunii, București, 1990; Taina muntelui de alabastru, București, 1991; Nefertiti, București, 2001. Traduceri: Louis Antoine de Bougainville, Călătorie în jurul lumii, București, 1961; Constancia de la Mora, Mândra Spanie, București, 1963; Antoine de Saint-Exupéry, Micul Prinț, București, 1964; Ferdinand Lallemand, Pytheas. Însemnări de călătorie, București, 1965; Jacques Delarue, Istoria Gestapoului, București, 1966 (în colaborare cu P. B. Marian); Max Gallo, Italia lui Mussolini, București, 1969 (în colaborare
BALACI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285561_a_286890]
-
pot, că le vine în minte un citat din Derrida, noi mai avem și ce săpa în sinegrafia de țărani. Spre deosebire de colegii occidentali cărora le-a intrat raționalismul contractualist în sânge, noi nu trebuie să scriem o carte întreagă: Trusting more and contracting less. Dimpotrivă. Mi-a mai venit o trăsnaie în cap. Să punem și footnotes, și bibliografie. La footnotes să scriem ceva de tipul: „Vezi Valeria lui Bobic la nedeia din Sântuhalm, iunie 1964”, iar la bibliografie, și cărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
We are suppose to disscus with you mainly as a Romanian, not as a philosopher. Paștele mamei voastre, mi-am zis în gând, But I am one, le-am zis tare și topicul e ăsta. - Come on! We need a more exciting subject! - Ce subject vreți, frate? - We want to understand why you Romanians hate your children. În primul moment m-am șocat și am început să tremur. Un sentiment de umilire, aproape de cel anterior, dar de data asta venit de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
dimineți. Un milion de oameni se țineau de mână, aveau privirile ferme în care surâdea demnitatea. Câte doi pumni îmbrățișați strângeau bățul unui banner pe care scria în rusă și engleză: „Lituania este a lituanienilor!”, „Letonia e a letonilor!”, „No more Soviet Union!”. Și cântau, cântau ceva neinteligibil pentru noi. După cum suna, era un cântec de libertate, un cântec de lebădă, un rămas-bun supunerii, un rămas-bun fricii. Nu știu care dintre noi l-a tras de mână pe celălalt. Am intrat în lanț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
work being done in his capacity as Secretary of State at the Government of Romania and the chief of the Office of the Romanian Government for managing the relations with the Republic of Moldova. His conclusion is that it was more a mission of soul, of heart, of conscience, that a classical mission of diplomatic duty! In addition, he is inviting the attention of the readers on the dangerous activity of the Party of Communists in the Republic of Moldova against
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
o cale normală în relațiile dintre România și Republic Moldova. Dar nu avea să fie așa! La scurt timp după vizită la București a Președintelui Vladimir Voronin, la Strasbourg, la o reuniune ministerială a Consiliului Europei, ministrul justiției de la Chișinău, Morei, s-a lansat într-o salvă de invective la adresa României, acuzând guvernul de la București de tendințe imperialiste, de dorințe anexioniste, de subminare a independenței și suveranității tânărului stat Republica Moldova, folosind formule și expresii din arsenalul ideologic al fostului partid comunist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
arsenalul ideologic al fostului partid comunist (bolșevic) al fostei Republici Socialiste Sovietice Autonome Moldovenești, de până în 1941! Conducerea României a reacționat prompt, respingând ca nefondate și răuvoitoare toate aceste acuzații absurde și solicitând de la conducerea Republicii Moldova disocierea de declarațiile ministrului Morei și scuze oficiale față de România. De la Chișinău, în loc de scuze, s-au auzit aceleași afirmații stupide cu privire la România din partea, în primul rând, a Președintelui Vladimir Voronin, care nu numai că a întărit declarațiile lui Morei de la Strasbourg, dar a și îngroșat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
conducerea Republicii Moldova disocierea de declarațiile ministrului Morei și scuze oficiale față de România. De la Chișinău, în loc de scuze, s-au auzit aceleași afirmații stupide cu privire la România din partea, în primul rând, a Președintelui Vladimir Voronin, care nu numai că a întărit declarațiile lui Morei de la Strasbourg, dar a și îngroșat acuzațiile pe care le-a repetat ori de câte ori a avut sau nu ocazia. De subliniat că atitudinea neprietenoasă de la Chișinău nu fusese în nici un fel provocată de vreo poziție oficială mai năstrușnică adoptată de Guvernul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
larger scale violence and fighting. In spring 1992, the conflict between the separatist authorities of the Transnistrian region of the Republic of Moldova and the central government of the country escalated dramatically. Violent clashes resulted in several hundred casualities and more than 100.000 refugees. A ceasefire was agreed in July 1992 and the parties committed themselves to negotiate a settlement to the conflict. Since then, the negotiations took place in different formats with the involvement of different actors. After 20
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
delegation managed to reflect its text proposals into the final version of the definition. Also, the study revealed the essential contribution to this subject in the past of the famous diplomats from our country as Vespasian Pella, Nicolae Titulescu and more recently, our former colleagues Mircea Tudor and Dumitru Ciaușu, who unfortunately died in the meantime. 1. Prolegomene După cum se știe, proiectul definirii conceptului de agresiune a început sub auspiciile Ligii Națiunilor, dar a fost finalizat, într-o primă etapă, prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
one and a shame for Romanian institutions and his reprezentative. From his personal point of view, the author considers that inspite of the noisy atmosphere prevailing that time, Romania was not a special case, because all countries had been confronted, more or less, with the same problems in implementing the Covenant. The submission and debate which took place on Report was a proof of normal relations of Romania with the U.N. Prolegomene 1. Majoritatea problemelor juridice de care mă ocupasem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
the Privileges and Immunities of the United Nations (General Assembly its resolution 22 A (I) of 13 February 1976). They asked how Romania could reconcile its legislative situation with regard to allow Mr. Bota to leave the country and in more general terms, what explanation could be given for refusal to issue a passport to a Romanian citizen on the ground that his departure abroad could damage the interests of the Romanian State or affect that State's good relations with
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Passport and Visa Commission of the Council of Ministers. In accordance with Decree No. 156/1970, passports were issued by the competent Romanian authorities, but in order to travel abroad a citizen was required to obtain a visa that contained more information than was given in a passport. The reasons for refusing a visa were the same as those mentioned in connection with the refusal of a passport. Aliens intending to spend more than 120 days in Romania were required to
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
was required to obtain a visa that contained more information than was given in a passport. The reasons for refusing a visa were the same as those mentioned in connection with the refusal of a passport. Aliens intending to spend more than 120 days in Romania were required to inform the Ministry of the Interior of their intention on arrival and to keep the Ministry of the Interior informed of their place of residence. There were no restrictions or other rules
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
the State party's next periodic report should address questions relating to the practical implementation of the various rights guaranteed under the Covenant, including, in particular, liberty and security of persons, freedom of movement and freedom conscience, religion and expression. More detailed information was also requested concerning the availability of effective remedies in cases of abuse or ill-treatment by officials, conditions of detention in prison, the concept of social parasitism, and legislation and practice relating to the issuing of visas and
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Isailă, dând la o parte cojocul. — Și dumneata, Niță, abate-te desară, ori mâni pe la mine... Am a te ruga de un lucru... —Bine, răspunse Niță uitându-se nedumerit la curteancă. Se ridică și domnu Anton. Mergem și eu, pornim mora... mormăi el. Venit la voi, vorbim puțin și fumat pipa... Acuma mergem. Da’ tu nu mergi? întrebă călugărița pe fată. Marghiolița se trase îndărăt și zise pripit: Nu, eu mă duc acasă... M-a fi așteptând tătuca... —Bine, da’ vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
la mine...“ Neamțul se gândea la ceva, și murmura neînțeles pe lângă ciubuc; se duse târându-și ciubotele grele. Din ușă, își întoarse barba mare, și zise cu mirare: Ce faci la tine, Niță Lepădat?... Aber mai venit la noi, la mora... stam de vorbă... De când rămas fără babă - urit mare și plictisește... Ah! La bună vedere!... Se duse pâcâind din lulea. În hambar se făcu tăcere, și crescu puțintel lumina leșietică. Niță se sculă sprinten de la locul lui și se apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
tine. Mai precis că nu ți-am pierdut urma de tot. Mi-ai trimis mai mult decât așteptam. Îmi pare bine că nu era un răspuns, ci doar o scrisoare. I just got your beautiful letter and I love you more. You are a really super-male! (No vulgar remarks, please!) Eram convinsă că totul e neschimbat și rămâne așa, că exiști, că ceva din tine dăinuie. Apoi (sunt foarte fericită) apoi m-a străpuns Îndoiala obișnuită, cu totul că nu voiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
un soare turcoaz pe un lanț de argint subțire. El e prietenul meu, Sammy. Sammy, mama. Bună ziua, doamnă Robinson. Se opri. Mamă, sună ciudat, nu-i așa? Deși cred că sunteți obișnuită cu asta. Sigur că da. „Jesus loves you more than you will know.“1 Oricum, te rog să-mi spui Ann. —E foarte drăguț din partea ta că m-ai invitat, Ann. Sper că nu deranjez. —Prostii, Sammy. Voi doi ne-ați făcut seara frumoasă. Acum hai Înăuntru Înainte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
vor înlocui picioarele. Nimeni, citind acest adevăr al statisticilor, nu se va duce speriat la C.E.C și va da ailtă destinație banilor pe care îi strânge pentru mașină. Deși ardeleanul, mai înțelept parcă, are o vorbă: dacă vrei să more cumpără-ți motore... Și nimeni, având deja acest motore, nu se va duce să dea un anunț la mica publicitate: vând Fiat 1300, stare excepțională, ducă-se pe pustii! Nici semnatarului acestor rânduri nu-i trece prin cap să facă
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
pămîntul s-a acoperit cu rouă. $7 1. Ierubaal, sau Ghedeon, și tot poporul care era cu el, s-au sculat dis de dimineață, și au tăbărît la izvorul Harod. Tabăra lui Madian era la miază-noapte de Ghedeon, spre dealul More, în vale. 2. Domnul a zis lui Ghedeon: "Poporul pe care-l ai cu tine este prea mult, pentru ca să dau pe Madian în mîinile lui; el ar putea să se laude împotriva Mea, și să zică: "Mîna mea m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]