4,207 matches
-
autolizei, organele se decolorează, își reduc consistentă devenind mai friabile și iau aspectul organelor fierte. Procesul apare la început sub forma unor zone lenticulare cenușii, vizibile mai ușor în ficat (petele autoliticeă și apoi cuprinde organul în totalitate. La suprafață mucoaselor, autoliza se exteriorizează inițial prin creșterea cantității de mucus, ca urmare a contractării musculoasei organelor cavitare și a expulzării acestuia din glandele locale, iar mai tarziu prin constituirea unor depozite mucocelulare cenușii-albicioase, mai mult sau mai puțin abundente, consecință desprinderii
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
prin creșterea cantității de mucus, ca urmare a contractării musculoasei organelor cavitare și a expulzării acestuia din glandele locale, iar mai tarziu prin constituirea unor depozite mucocelulare cenușii-albicioase, mai mult sau mai puțin abundente, consecință desprinderii celulelor de pe membranele bazale. Mucoasa gastrica se desprinde uneori în totalitate și adera la conținutul stomacal. Este fenomenul de gastromalacie cadaverica observat mai frecvent la iepuri și la rumegătoare în foios. Fenomenele autolitice nu se instalează și nu au aceeași intensitate în toate organele. Pancreasul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
la conținutul stomacal. Este fenomenul de gastromalacie cadaverica observat mai frecvent la iepuri și la rumegătoare în foios. Fenomenele autolitice nu se instalează și nu au aceeași intensitate în toate organele. Pancreasul, glandele suprarenale, mai ales zona medulara, tiroidele, ficatul, mucoasa digestiva, epiteliul tubilor uriniferi și cel al retinei sunt deosebit de sensibile și la nivelul lor fenomenele autolitice sunt precoce. Dimpotrivă, organele bogate în țesut conjunctiv sunt mai rezistente și se autolizează mai lent. Importantă acestor TANATOLOGIA 39 elemente este deosebită
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
capilarita; endotelita, flebita, periflebita; limfangita; 2 Aparatul respirator rinita, sinuzita, rinosinuzită, laringita, rinolaringită, aerocistită (pungile guturaleă, traheita, bronșita; pneumonie, br. pneumonie, alveolita, pleurita viscerala, pleurita costala, pleurezie, mediastinita; aerosaculită (la păsăria; 3 Aparatul digestiv stomatita, cheilita (buzea, gingivita; palatinită, gnatită (mucoasa bucceloră, glosita (limbăă, tonsilita sau amigdalita, angina (inelul limfoid bucofaringeal posterioră, pulpita dentară, parodontita, maxilita, periodontita, periostita alveolara dar și pioree alveolara, faringita, esofagită, ingluvită (gușăă, proventriculită și ventritriculită (la păsăria; ruminita*, reticulita, omazită, gastrita, jejunita, ileita, gastroenterita, duodenita, jejunita
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
macrofage și celulele dendritice. Expresarea ei în inflamații este crescută. 4. MadCAM-1 (mucosal addresin cell adhesion molecule-1Ă este prezentă pe venulele cu endoteliu înalt din plăcile Peyer, lamina propria din glanda mamara în timpul lactației și intervine în migrația leucocitara din mucoase. 5. PECAM-1 (platelet endothelial cell adhesion molecule-1 sau CD31Ă este exprimată constitutiv și predominant pe celulele endoteliale și plachete. Este prezentă de asemenea pe celulele CD8, pe monocite și pe granulocite. Intervine în migrația transendotelială a monocitelor și a granulocitelor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Tabel 2.4Ă. Exsudatul fibrinos se individualizează prin prezența și predominantă fibrinogenului în masă plasmatica extravazată, care în contact cu tromboplastina și trombina țesuturilor alterate se va transforma în fibrina. Fibrina se depune că o peliculă reticulara cenușie-gălbuie la suprafață mucoaselor, seroaselor, în marile cavități sau în spațiile de difuziune perifibrilară din țesutul conjunctiv. Exsudatului hemoragic îi este proprie predominantă în lichidul extravazat a hematiilor la mamifere și a eritrocitelor la păsări. Se pune problema: hematiile sau eritrocitele prezente în exsudat
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
variază de la specie la specie. Sunt foarte mari la cabaline, diametru de circa 1µm și în număr de 25-50 și foarte mici și numeroase la șobolani (0,2 µm și până la 400Ă (Fig. 2.10Ă. Fig. 2.10. Eozinofil din mucoasa intestinala de cal. În dreapta un fragment de plasmocit ( După Cheville, 1976Ă Granulele mari sunt constituite dintr-o proteină bazica majoră (MBPĂ situată central și la periferie proteine cationice eozinofile (ECPĂ, un complex proteic (EDN-EPXĂ și peroxidaza eozinofilică (EPDĂ (Tabel 2
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
PROCESELOR INFLAMATORII 75 de creștere al bazofilelor, pe care le activează (Forțe V. și colab., 2002Ă. Se constată în număr mic în torentul circulator și se numesc granulocite bazofile și sunt relativ numeroase în jurul vaselor sanguine, în piele și mucoasele căilor respiratorii, digestive, genitale la femele și în alte țesuturi sub numele de mastocite. Și unele și altele se colorează cu substanțele metacromatice, cele mai folosite în laboratoare fiind albastrul de toluidina, albastrul de metil, soluția Giemsa etc., care le
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Și unele și altele se colorează cu substanțele metacromatice, cele mai folosite în laboratoare fiind albastrul de toluidina, albastrul de metil, soluția Giemsa etc., care le evidențiază în albastru violaceu. Se infiltrează selectiv în inflamațiile alergice cutanate, pulmonare și ale mucoasei nazale. Mastocitele sunt grupate în două subseturi (Tabel 2.7Ă: - mastocite ale mucoaselor (MMĂ și - mastocite ale țesutului conjunctiv(MTCĂ. Redam unele particularități distinctive ale acestora: Tabel 2.7 Elemente distinctive între mastocitele mucoaselor și ale țesutului conjunctiv (MTCĂ (după
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
laboratoare fiind albastrul de toluidina, albastrul de metil, soluția Giemsa etc., care le evidențiază în albastru violaceu. Se infiltrează selectiv în inflamațiile alergice cutanate, pulmonare și ale mucoasei nazale. Mastocitele sunt grupate în două subseturi (Tabel 2.7Ă: - mastocite ale mucoaselor (MMĂ și - mastocite ale țesutului conjunctiv(MTCĂ. Redam unele particularități distinctive ale acestora: Tabel 2.7 Elemente distinctive între mastocitele mucoaselor și ale țesutului conjunctiv (MTCĂ (după Tizard, 2004Ă Criterii MM MTC Structura Numeroase și uniforme Granule puține dedimensiuni variabile
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
inflamațiile alergice cutanate, pulmonare și ale mucoasei nazale. Mastocitele sunt grupate în două subseturi (Tabel 2.7Ă: - mastocite ale mucoaselor (MMĂ și - mastocite ale țesutului conjunctiv(MTCĂ. Redam unele particularități distinctive ale acestora: Tabel 2.7 Elemente distinctive între mastocitele mucoaselor și ale țesutului conjunctiv (MTCĂ (după Tizard, 2004Ă Criterii MM MTC Structura Numeroase și uniforme Granule puține dedimensiuni variabile Dimensiuni 19-20 µm diametru 9-10 µm diametru Proteoglicani Heparina Condroitin sulfat Histamina 15 pg/cel. 1,3 pg/cel. Supraviețuire > luni
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
conjunctiv (MTCĂ (după Tizard, 2004Ă Criterii MM MTC Structura Numeroase și uniforme Granule puține dedimensiuni variabile Dimensiuni 19-20 µm diametru 9-10 µm diametru Proteoglicani Heparina Condroitin sulfat Histamina 15 pg/cel. 1,3 pg/cel. Supraviețuire > luni < 40 zile Localizare Mucoasa intestinala,Pulmon Cavitatea peritoneala, Piele Ambele subseturi eliberează prin degranulare histamina și/sau serotonină și numeroase interleukine, ca: ÎL-1, ÎL-3, ÎL- 4, ÎL-5, ÎL-6, INF alfa, TNF alfa, etc., participanți activi la procesul inflamator. Nu putem omite rolul lor în
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
celulele cu sertăraș sunt celule epiteliale specializate în preluarea antigenelor și transcitoza lor spre căile limfatice. Morfologia lor diferă de la specie la specie și de la o locație la alta. Cele mai studiate au fost celulele M de la șoareci, de la nivelul mucoasei intestinale. Butor și colab. (1995Ă le-au observat în toate epiteliile căilor de acces în organism, căile: respiratorii, digestive, urinare, genitale, etc., MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 89 concentrate în general în segmentele specializate ale epiteliilor care acoperă foliculii limfoizi (domul plăcilor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
fagocitoza macrofagică. Limfocitele mature migrează spre formațiunile limfoide locale și apoi trec în circulația generală populând țesutul limfoid asociat mucoaselor. A fost bine studiată patogeneza infecției șoarecilor de laborator cu virusul tumorii mamare (MMTV - murine mammary virusă. MMTV pătrunde în mucoasa intestinala a șoricelului nou născut prin infectarea celulelor B și Ț existente în buzunarele celulelor M (Karapetian și colab., 1995, citați de Butor și colab., 1995Ă prin intermediul cărora este transportat în tot organismul, inclusiv în glanda mamara, unde găsește mediul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și colab, 1994. Celulele lui Russel sunt celule mari, globulare, cu caracter limfoplasmocitoid, bogate în granule intens PAS pozitive și colorate grialbăstrui, gri-roșiatic sau roșu aprins în metodă HEA. Sunt mai frecvente în primele zile de viață, în lumenul și mucoasa intestinala și mult mai rar după încetarea alimentației colostrale. Numai cu granule intens eozinofile și PAS pozitive pot fi văzute în toate organele limfoide și în apropierea mucoaselor. Ne însușim opiniile lui Dobson (1966Ă, Whur (1967Ă, Asdrubali și Mughetti (1968Ă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
HEA. Sunt mai frecvente în primele zile de viață, în lumenul și mucoasa intestinala și mult mai rar după încetarea alimentației colostrale. Numai cu granule intens eozinofile și PAS pozitive pot fi văzute în toate organele limfoide și în apropierea mucoaselor. Ne însușim opiniile lui Dobson (1966Ă, Whur (1967Ă, Asdrubali și Mughetti (1968Ă după care celulele lui Russell ar fi transportoare de anticorpi. Celulele globuloase par să fie stadiul final, depozitar sau de stocaj de anticorpi, citoplasma lor fiind uniform eozinofila
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Asdrubali și Mughetti (1968Ă după care celulele lui Russell ar fi transportoare de anticorpi. Celulele globuloase par să fie stadiul final, depozitar sau de stocaj de anticorpi, citoplasma lor fiind uniform eozinofila și omogena. Sunt mai frecvente la nivelul epiteliilor mucoaselor intestinale, respiratorii, genitale etc. Unii cercetători le consideră asociate cu infestațiile parazitare. Asdrubali G. și Mughetti L. (1968Ă, Stankiewicz și colab. (1994Ă cât și observațiile noastre nu confirmă această relație. Celulele Ț sau limfocitele sunt de 2-3 ori mai numeroase
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
polipeptide alfa și beta, unite prin același tip de punți. Ambii receptori se asociază cu mai multe polipeptide și formează complexul CD3. Celulele CD3/TCR1 reprezintă o minoritate de celule Ț circulante (CD4 și CD8Ă care se localizează în epiteliul mucoaselor fiind cunoscute și că limfocite interepiteliale - IEL, implicate în vehicularea antigenelor. Și celulele Ț pot fi subdivizate în celule funcționale sau cu viața scurtă și celule au memorie sau celule Ț cu viață lungă. Dar subpopulațiile de celule Ț sunt
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
folosesc ambele căi de citotoxicitate pe când limfocitele TCD8, utilizează numai calea ligandului Fâs. Literatura de specialitate mai recentă (Emoto M., 2003Ă, adaugă acestor celule ucigașe celulele NKT, clasice și nonclasice, mai abundente în ficat, puține în timus și în epiteliul mucoasei intestinale (IELĂ, limfocite intraepiteliale. Inițial li s-a atribuit origine hepatică, pereții capilarelor sinusoide, iar mai recent, timică sau chiar măduva osoasă pentru NKT clasice. Contribuie la supravegherea imuna a ficatului. Alte celule participante la procesul inflamator Încheiem coloana celulelor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
sinonima cu factorul inductor al sintezei de IFN gamma; se aseamănă structural cu ÎL-1 și funcțional cu ÎL-12. Este produsă de celulele TL1 și NK, la care le crește activitatea și pare să joace rolul de neuroimunomodulator și inductor al mucoaselor. A fost identificat și receptorul pentru ÎL-18 (ÎL-18RĂ care este expresat mai ales in splina, timus, leucocite, ficat, pulmon, cord, intestin, rinichi, pancreas (Cristea V. și colab., 2002Ă. Interleukina - 19 ÎL-19 este expresată de monocitele activate din papilele dermice și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
fi „lemnoasa” în pasteureloza rumegătoarelor sau „păstoasa” în celulitele aviare. Și culoarea zonelor afectate diferă de la cenușie - roșiatica la gălbuie. Examenul histologic relevă distrugerea accentuată a teritoriilor afectate. Inflamațiile papulo-veziculoase sunt cantonate cu predominantă la nivelul pielii și a mucoaselor și se caracterizează prin acumularea exsudatului sub forma unor papule sau vezicule în grosimea epiteliilor afectate. În papule, exsudatul este localizat predominant interstițial și determina apariția unor proeminențe emisferice cenușii- roșiatice de IOAN PAUL122 dimensiuni relativ reduse (până la 1-2 cmă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
liza celulelor locale alterate. Papulele și mai ales veziculele se pot deschide la suprafață epiteliului și să genereze eroziuni - inflamație eroziva, cănd alterarea epiteliala nu depășește membrana bazala, sau ulcere - inflamația ulcerativa, cănd afectează straturile dermice sau lamina propria a mucoaselor. Sunt inca perfect valabile observațiile lui Reclus P. (1885Ă după care orice ulcer este precedat de o soluție de continuitate, care este elementul capital în desfășurarea lui. Este greu de stabilit când sfârșește plaga și când începe ulcerul. În general
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
a fibrinei, component final al sistemului coagulării sângelui, respectiv a polimerizării fibrinogenului în fibrina, în prezența tromboplastinei și a trombinei tisulare. Exsudatul fibrinos apare sub forma unei pelicule sau pseudomembrane cenușii gălbui de grosimi variabile, la suprafață seroaselor sau a mucoaselor afectate; este deci o inflamație superficială. Pseudo-membrana de fibrina se desprinde cu ușurință de țesuturile subiacente, fără să lase eroziuni ale suprafeței acestora. Histologic, depozitul fibrinos apare ușor oxifil în colorația tricromica, ușor PAS pozitiv, amorf sau fibrilar, cuprinzând în
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și seroase. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 123 Fig. 2.23. Inflamație (pericardităă crupală, la vacă. Sacul pericardic plin cu fibrina coagulata; 1. miocard; 2. sacul pericardic îngroșat; 3. fibrina. Instalarea inflamației crupale implică distrugerea stratului de acoperire sau de apărare al mucoaselor, neglijat de histologi. În absență integrității acestuia, fibrina și agenți patogeni intra în contact direct cu celulele specifice ale gazdei și le activează, orientându-le spre metaplazie și multiplicare, așa -numita epitelizare. În evoluțiile cronice se observa astfel apariția unor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și membrana bazala nu sunt modificate. Or trebuie subliniat faptul că granulocitele cât și exsudatul seros, care constituie conținutul pustulei migrează din capilarele subbazale prin diapedeza. Pustulele sunt frecvent întâlnite în epiteliile care vin în contact cu factorii traumatici (piele, mucoasa prestomacelor, dar și în unele boli specifice virale sau bacteriene (exantemele infecțioaseă. Abcesul (lat. abcesus = delimitata este inflamația purulenta a unui organ sau țesut, delimitata de o anumită zonă. Aceasta delimitare este opera țesutului mezenchimatos local, care la incitația produșilor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]