1,791 matches
-
arturian este unul al dreptății, când legile erau arareori încălcate, de aceea cavalerul violator este condamnat la moarte. Femeia intervine ca factor izbăvitor, căci regina pledează pentru grațierea vinovatului cu o singura condiție, dezlegarea misterului unei întrebări cheie: „Ce jinduie muierea mai avan?”415 Eroul are la dispoziție, ca în orice basm, un timp al căutării, însă sarcina nu este una ușoară, deoarece vizează esența feminității, deci a inefabilului. Diversitatea părerilor celor chestionați devine o mărturie a complexității ființei umane și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Of, of, jupân Hangiu și prieteni buni,/ Nu-s cununat decât de două luni,/ Dar cred că nu-i pe lume om becher,/ Chiar de-i înfigi în inimă jungher,/ Mai priceput să deie glas durerii/ Decât îs eu din pricina muierii/ și-a răutății ei!”878 După o viață de celibat, dar care nu a fost cu nimic lipsită de plăceri, chiar și de cele carnale, cavalerul Ianuarie, eroul istorisirii neguțătorului, ajuns la vârsta maturității depline, șaizeci de ani, are surprinzătoarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și ipocrizia. Confesiunile femeii nu sunt sincere, cum nu este onestă nici compasiunea slujitorului Bisericii. Interesant de observat că ceea ce pretinde soția de la negustor seamănă izbitor cu ceea ce proclamase târgoveața din Bath în Prologul ei: „și bine știi că orișice muiere,/ Tot ca și mine șase lucruri cere/ De la bărbat: să fie zdravăn, harnic/ La minte, cu parale multe, darnic,/ Focos în pat și soaței preasupus.”941 Dar pentru obținerea unei sume dorite femeia este gată să execute orice serviciu: „Așa că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
joace într o societate în care regulile sunt impuse de bărbați („Stăpână-s mie însămi, înlesnită -/ Har Domnului - cu bruma-mi de avere;/ Tot tinerică, zburd nepriponită:/ Nici gelozii, nici sfăzi și-învăpăiere,/ Nici soț să-mi zică: <<Protos eu, muiere!>>/ Căci soții-s sau geloși peste măsură,/ Sau zbiri, sau umblă după prospătură.”971), iar păstrarea onoarei devine pentru personajul feminin cel mai important deziderat („Iar de-aș iubi, o, trudă ce-ar mai fi/ Să-i îmbunez pe cei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a aflat/ Că fi-su vrea să-și lase legea veche”1012 Naratorul, vizibil atașat de personajul pozitiv, nu reușește uneori să își rețină aprecierile negative: „Uf, uf, sultană, tu izvor de fiere,/ Tu măgăoaie și Semiramidă,/ Balaure cu față de muiere,/ Din iad îți sorbi a răului putere;/ Tot ce cășună moarte și obidă/ Virtuții nepătate zace-n tine/ Ca-ntr-un cuibar de vipere haine!” 1013 Apelativele folosite pentru desemnarea acestor malefice soacre sunt sugestive: „Dar scorpia, strigoiu-afurisit,/ Sultana țese
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
306. (trad. n.) 1038 Ibidem. 1039 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 494. 1040 Ibidem, p. 495. 278 cauzei femeii, fie că este virtuoasă și calitățile ei nu sunt apreciate la adevărata măsură („Căci doar bărbații-și caută muieri/ De soi mai prost, părtașe-ntru plăceri,/ Decât nevasta, fie ea frumoasă,/ Cuminte foc și cu purtare aleasă./ Așa setos e, arză-l, hoitul nost’/ De noutate și de lucru prost,/ Că tot ce-adie a curat îi pute.” 1041), fie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cele câteva generații de clăcași. Despre originea de munteni (dorneni - de la munte) ai primilor locuitori vorbesc costumele naționale pe care le purtau: sumanele, cojoacele, bundițele înflorate, unele caracteristici ale locuințelor, acoperișul foarte înalt, unele particularități ale limbii (amu în loc de acum, muiere în loc de femeie, tăt în loc de tot, mânurile în loc de mâinile ș.a.). Au muncit pe moșia mănăstirii și dădeau numeroase zile clacă pentru pământul pășunat și alte nevoi de gospodărie (lemn, porumb). În anul 1864, tărnicenii au fost împroprietăriți ca urmare a secularizării
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu un asemenea cumul de însușiri, mai ales în sfera culturală. Desigur toate acestea nu l-au putut decât intriga pe cinicul Ambrogiuolo, absolut convins că o femeie este o trădătoare înnăscută, ilustrând prin replicile sale misoginismul unei epoci patriarhale: „muierile, de pot să-și facă pofta într-ascuns, de bună seamă o fac, iar de n-o fac, doar din prostie se lasă păgubașe. Fii sigur c-o femeie numai atuncea e cinstită când ori că n-a rugat-o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
arturian este unul al dreptății, când legile erau arareori încălcate, de aceea cavalerul violator este condamnat la moarte. Femeia intervine ca factor izbăvitor, căci regina pledează pentru grațierea vinovatului cu o singura condiție, dezlegarea misterului unei întrebări cheie: „Ce jinduie muierea mai avan?”415 Eroul are la dispoziție, ca în orice basm, un timp al căutării, însă sarcina nu este una ușoară, deoarece vizează esența feminității, deci a inefabilului. Diversitatea părerilor celor chestionați devine o mărturie a complexității ființei umane și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Of, of, jupân Hangiu și prieteni buni,/ Nu-s cununat decât de două luni,/ Dar cred că nu-i pe lume om becher,/ Chiar de-i înfigi în inimă jungher,/ Mai priceput să deie glas durerii/ Decât îs eu din pricina muierii/ și-a răutății ei!”878 După o viață de celibat, dar care nu a fost cu nimic lipsită de plăceri, chiar și de cele carnale, cavalerul Ianuarie, eroul istorisirii neguțătorului, ajuns la vârsta maturității depline, șaizeci de ani, are surprinzătoarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și ipocrizia. Confesiunile femeii nu sunt sincere, cum nu este onestă nici compasiunea slujitorului Bisericii. Interesant de observat că ceea ce pretinde soția de la negustor seamănă izbitor cu ceea ce proclamase târgoveața din Bath în Prologul ei: „și bine știi că orișice muiere,/ Tot ca și mine șase lucruri cere/ De la bărbat: să fie zdravăn, harnic/ La minte, cu parale multe, darnic,/ Focos în pat și soaței preasupus.”941 Dar pentru obținerea unei sume dorite femeia este gată să execute orice serviciu: „Așa că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
joace într o societate în care regulile sunt impuse de bărbați („Stăpână-s mie însămi, înlesnită -/ Har Domnului - cu bruma-mi de avere;/ Tot tinerică, zburd nepriponită:/ Nici gelozii, nici sfăzi și-învăpăiere,/ Nici soț să-mi zică: <<Protos eu, muiere!>>/ Căci soții-s sau geloși peste măsură,/ Sau zbiri, sau umblă după prospătură.”971), iar păstrarea onoarei devine pentru personajul feminin cel mai important deziderat („Iar de-aș iubi, o, trudă ce-ar mai fi/ Să-i îmbunez pe cei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a aflat/ Că fi-su vrea să-și lase legea veche”1012 Naratorul, vizibil atașat de personajul pozitiv, nu reușește uneori să își rețină aprecierile negative: „Uf, uf, sultană, tu izvor de fiere,/ Tu măgăoaie și Semiramidă,/ Balaure cu față de muiere,/ Din iad îți sorbi a răului putere;/ Tot ce cășună moarte și obidă/ Virtuții nepătate zace-n tine/ Ca-ntr-un cuibar de vipere haine!” 1013 Apelativele folosite pentru desemnarea acestor malefice soacre sunt sugestive: „Dar scorpia, strigoiu-afurisit,/ Sultana țese
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
306. (trad. n.) 1038 Ibidem. 1039 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 494. 1040 Ibidem, p. 495. 278 cauzei femeii, fie că este virtuoasă și calitățile ei nu sunt apreciate la adevărata măsură („Căci doar bărbații-și caută muieri/ De soi mai prost, părtașe-ntru plăceri,/ Decât nevasta, fie ea frumoasă,/ Cuminte foc și cu purtare aleasă./ Așa setos e, arză-l, hoitul nost’/ De noutate și de lucru prost,/ Că tot ce-adie a curat îi pute.” 1041), fie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
întemeiază cartierul în Groapa lui Barbu se hotărăsc cu greu să cotizeze pentru o biserică, devenită necesară prin extinderea mahalalei. Ei pretextează că biserica lor e la cârciuma lui Stere, unde se împărtășesc practic în fiece zi. Până la urmă tot muierile dau banii pe furiș. Lăcașul se înalță și la inaugurare e plin de troznește. Dar, după câteva duminici publicul se reduce la niște babe surde. Hoții din același roman, din banda lui Bozoncea, nu se sfiesc să fure din biserici
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
să plămădești (macerezi) cu rachiu tare și să-l bea, că-i va trece. De dureri : sămânță de scai, turta lupului și pucioasă de o lețcaie, să plămădești În rachiu, să bea marțea, că-i va trece. Să vie țâța muierii (lactația): molotru și pătrunjel pisat cu miere și cu vin vechi, să bea. De inimă: rădăcină de rug și mărăcine pisate, să le bea cu vin cald. De dureri de cap: frunză de viță (de vie) să pisezi și să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pisat cu miere și vin, să-i dai să bea. Când te doare Încheietura de după cap: să iei varză sărată, să mesteci și să ții În gură. De asurzit: când omul asurzește să ia fiere de iepure și lapte de la muiere și să picure În ureche. Când mănâncă pe om ochii: șofran cu trandafir pisat să mesteci (amesteci) cu miere și să pui la ochi. Să se facă omul frumos la față, tânăr: unt de gâscă și unt de vacă să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
câine turbat mușcă pe om sau pe vită: să arzi viță de vie albă, să o pisezi și să o bei cu vin, sânge de iepure și gândac de frasin să bei, că-ți va trece. De nu va avea muierea țâțâ (lactație): să fiarbă pătrunjel și molotru cu vin și cu zahăr să bea. Pentru negei (negi): un cioric (șoric) de slănină, să ungi negeii de pe mână, după care să spânzuri cioricul cu ață, spre amiază. Pentru durerea dinților, umflătură
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
varză, să le usuci și să le arzi fâcându-le cenușă, din care să faci leșie. Întâi să ungi părul cu miere și pe urmă să te speli cu leșia aceea vreo câteva zile la rând, că va crește părul. Pentru muiere ca să nască copilul lesne: să iei izmă (mentă) frecată cu vin și să bea și limbricăriță albă, și belidie să le freci și să bei. Pentru durere de inimă și sau de răceală: să iei rachiu de drojdie și untdelemn
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
jucăm la o adică o tablă cu fiul lui Dumnezeu, să-l batem prietenește pe umăr îmbărbătându-l când îl mai necăjește câte un Irod contemporan și să mai stăm la câte o cină din aia de taină cu fripturi, muieri și vin roșu ca sângele Domnului. Cât privește afirmația că „n-am venit ca sa stric Legea, ci ca s-o împlinesc", cam îmi dau eu seama unde bate, dar el trăia cumva pe lângă drum, pe lângă gard, și nu aflase încă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
dai la nimeni! învălește-o în celofan subțire. Am să-i dau și Giniolei un exemplar. Cînd voi veni la librărie am să-ți cumpăr una ca s-o ai de purtat. ,,Dăinuiri dăneștene“ - Editura Junimea 1977 Soției mele, Eugenia Buraga Muiere, muiere... Fu zgăul tău leagăn vlăstarelor noastre... Fu mreajă prea înmiresmată zvîrlită în calea simțurilor mele... De sîrgul ciolanelor tale o strachină veche se umple cu bruma poftită la ceasuri cînd vlaga din trup - încercată - sleiește... Spre dînsa mă cheamă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
la nimeni! învălește-o în celofan subțire. Am să-i dau și Giniolei un exemplar. Cînd voi veni la librărie am să-ți cumpăr una ca s-o ai de purtat. ,,Dăinuiri dăneștene“ - Editura Junimea 1977 Soției mele, Eugenia Buraga Muiere, muiere... Fu zgăul tău leagăn vlăstarelor noastre... Fu mreajă prea înmiresmată zvîrlită în calea simțurilor mele... De sîrgul ciolanelor tale o strachină veche se umple cu bruma poftită la ceasuri cînd vlaga din trup - încercată - sleiește... Spre dînsa mă cheamă un
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
fost aflat de la primar, omul sa încredințat că suntem niște târgoveți de treabă. Sa minunat numai că în loc să învârtim alt negoț, umblăm după cântece și ne ținem de basme și vrăji. — Dealde astea sunt berechet la noi în sat, pe la muieri și babe. Merinde nu se prea găsesc. Streinii urcă rar săși caute între fetele noastre soții, că sunt tare mândre. Și zâmbi din ochi către noi. Nu cumva vă este a însurătoare? Și ne măsură cântărindune cu privirile. Am izbutit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
am lipit de țară Și stau aici de munți împrejmuit Abia întors cu fața către stele Și de-am ajuns cu fruntea la izvor Socot norocul pribegiei mele. Cuibul sărac în care odihnesc Cu pruncii mei și-o brumă de muiere. E aici o împăcare horațiană, solară. E, totodată, un preafrumos epitaf. CEZAR IVĂNESCU NELINIȘTI ȘI MITOLOGII Ce răsuciri interioare (și nu numai) în biografia poetului de la "Baaad"! Impulsuri din toate zările: ecouri de clasicitate elină și reverie romantică, un tempo
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
boscheți, zăceau haimanale trândave duhnind a transpirație. În șanțurile din preajma tavernelor, sforăiau bețivi. Erau bâzâiți de muște, atrase de putoarea țuicii. În apropiere, cârciuma mazacă se afunda sub apăsarea depravării. Un miros rânced răzbătea dinăuntru. De pereții ei, se rezemau muieri deocheate. Țineau în brațe pisici jigărite și aruncau ocheade. Își ascundeau chipul neîngrijit, boindu-se. Erau văpsite cu un strat gros de sulemeneală liliachie. Purtau la gât mărgele de sticlă, iar în picioare conduri. Pe acordurile duglișe ale unei lăute
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]