4,003 matches
-
împrumută S.U.A. și cumpără active americane importante. China cumpără ca-nalul Panama. Mai devreme decît credem, China va avea cea mai mare economie din lume. Această schimbare dramatică a ponderii centrelor de putere va avea un impact considerabil asupra întregii lumi. Multinaționalele chinezești vor produce mărci occidentale mult mai rapid și mai ieftin, datorită mîinii de lucru ieftine și a milioanelor de specialiști de care dispune. Împreună cu diaspora, China beneficiază de cele mai mari rezerve de resurse umane. De la economie, dominația Chinei
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
budică a înțelepciunii. În ultimii ani, ,,continentul purpuriu" (Guy Deleury) și-a construit o solidă reputație în domeniul noilor tehnologii ale informației și comunicării. 900.000 de profesioniști în informatică desfășoară o activitate laborioasă în centrele de cercetare și filialele multinaționale instalate mai ales în sudul țării (Bangalore, Hydera-bad ș. a.), încă pe atîția contribuie la dezvoltarea noii economii în S.U.A., constituind un sfert din efectivele Microsoft și o treime din cele ale NASA. Poate nu este întîmplătoare această abilitate, această înclinație
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și produse farmaceutice, grație expertizei sale în materie de medicamente generice. Ponderea serviciilor în exporturile sale este mai mare decît în cazul Chinei (3,9% față de 2,9%), ceea ce denotă un grad mai mare de înnoire a economiei. Mai mult, multinaționalele indiene au început să penetreze în străinătate, inclusiv în Occident (vezi cazul Mitall Steel), cheltuind 12 miliarde dolari pentru achiziții de companii străine. India s-a integrat într-un mod original pe piața globală, avînd, pe lîngă forța sa demografică
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
1,4 miliarde. De asemenea, India și China au cele mai numeroase diaspore din lume. India a devenit în ultimii ani și un important receptacul de investiții străine, în special în domeniile noilor tehnologii. Mai bine de jumătate din firmele multinaționale se implantează în India, care dispune de licențiați cu studii superioare mai mulți decît întreaga populație a Franței și care costă desigur mult mai puțin, iar foarte multe companii indiene au devenit multinaționale, cumpărînd numeroase active în străinătate. Occidentalii se
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
tehnologii. Mai bine de jumătate din firmele multinaționale se implantează în India, care dispune de licențiați cu studii superioare mai mulți decît întreaga populație a Franței și care costă desigur mult mai puțin, iar foarte multe companii indiene au devenit multinaționale, cumpărînd numeroase active în străinătate. Occidentalii se confruntă deci cu o foarte serioasă concurență făcută de firmele indiene, iar tot mai multe țări se văd nevoite să colaboreze cu India, în primul rînd S.U.A. Steaua Indiei se află în plină
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Mumbai, Bangalore sau Hyderabad au devenit celebrități în domeniu. Multe firme indiene au început să aibă succes pe plan internațional, cum e Tata Steel, sau Mittal Steel, care pot fi găsite pe lista Fortune 500 a celor mai mari corporații multinaționale, la care putem adăuga firme ca Videocon, Moser Baer, Bharat Forge, sau Reliance Industries. De asemenea, marile companii occidentale sau asiatice sunt prezente în India: Nokia, Hyundai, Renault, Posco, BMW, Nissan, Suzuki, Ford ș.a. Deși are o populație activă de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
deținător al unei arme nucleare, miza este foarte mare. Baza economiei regionale este formată din traficul de droguri și contrabanda cu bunuri (alimentare și carburanți) de proveniență străină, ce paralizează industria locală, deși zona e bogată în hidrocarburi. Recent, compania multinațională Unocal a construit un oleoduct ce leagă Asia centrală, Afganistanul și Pakistanul, consolidînd astfel, cu sprijinul paradoxal al Statelor Unite, puterea talibanilor. Iar F.M.I. solicită de mult timp reducerea ponderii cheltuielilor militare (6% din P.I.B.) în favoarea dezvoltării. Serviciul datoriei paralizează bugetul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
a genera evoluții, ci doar de a le prelua de la economiile mai puternice. Ce trăim noi acum nu ține doar de România, ba, dimpotrivă, depinde mai puțin de noi decît, să spunem, de China. Noi avem o economie condusă de multinaționale, iar I.M.M.-urile, cîte au mai rămas, urmează tendințele stabilite de acestea. A cam venit nota de plată pentru dezmățul din trecut. Economia are grave carențe structurale, să nu ne îmbătăm cu ceai. E suficient să spunem că sectorul bancar
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ani, alături de burse și de fonduri de investiții, ca niște actori majori, care manipulează piețele și nu se subordonează statelor. Deci, un fel de stat în stat. Ele conduc economia prin intermediul ofertei de monedă. Economia noastră e prea dependentă de multinaționale. Avem nevoie de mai multe firme mici, mai deschise și mai inovative. Avem nevoie de profesioniști și de oameni de caracter în poli-tică. Suntem buricul propriei reprezentări asu-pra lumii. Este nevoie de acțiune realistă, altfel vom rămîne în criză încă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
o succesiune ce pare să respecte o anumită ciclicitate. Deci utopia ricardiană sau cea manoilesciană sunt doar cazuri extreme, particulare, rar întîlnite în practică separat. Ele respectă principiul polarității, ce caracterizează astfel de desfășurări. Mai mult, în ultimii ani, companiile multinaționale au devenit mai puternice decît statele. Ele produc mai bine de jumătate din producția mondială, iar două treimi și mai bine din comerțul internațional este un comerț captiv, ce se desfășoară între filiale ale respectivelor multinaționale, care au devenit principale
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în ultimii ani, companiile multinaționale au devenit mai puternice decît statele. Ele produc mai bine de jumătate din producția mondială, iar două treimi și mai bine din comerțul internațional este un comerț captiv, ce se desfășoară între filiale ale respectivelor multinaționale, care au devenit principale vehicule ale globalizării economice și politice, fiind entități care concentrează foarte multă putere. Adăugînd tot mai libera circulație a capitalurilor, informației, bunurilor și persoanelor, în aceste condiții, vechile abordări sunt caduce. Cine pe cine mai protejează
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
se distinge prin „redescoperirea clientului”. Schimbarea intervenită este considerabilă: de la o piață comandată de ofertă s-a trecut la una dominată de cerere. Diversificarea galopantă a ofertei merge mână în mână cu globalizarea întreprinderilor și cu rolul crescând al firmelor multinaționale: vânzările mondiale ale primelor 500 dintre ele s-au triplat între 1990 și 2001, în vreme ce PIB-ul mondial a crescut cu 50%. Faza III se bazează pe deschiderea spațiilor economice, concretizată îndeosebi prin schimbarea scalei operațiunilor de fuziune-cumpărare, prin cursa
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
fictivă, de produse noi se impune ca noul imperativ categoric al dezvoltării, ca una dintre uneltele sale de marketing cele mai puternice. De unde și importanța activităților și a bugetelor de cercetare și dezvoltare puse în joc mai ales de către întreprinderile multinaționale. În 2002, bugetul lor de cercetare și dezvoltare reprezenta jumătate din cele 677 de miliarde de dolari investite în lume în acest sector. Câteva societăți transnaționale (Ford, Daimler-Chrysler, Siemens, Toyota, Pfizer) au din acest punct de vedere bugete comparabile cu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pâinea (sau orezul)” s-au pomenit obligate să renunțe la serviciile sociale, în același timp în care „veniturile familiei” erau astfel ajustate încât să fie competitive pe o piață a muncii globală, extinsă, feminizată și extrem de „flexibilă” (capitolul 3). Corporațiile multinaționale invadează pe o scară tot mai largă țările din Africaxe "Africa", America Latină și Asia, stabilind înțelegeri cu elitele politice locale pentru a beneficia de resursele naturale prețioase ale unor țări cu guverne slabe sau corupte. Alte exemple ar fi cele
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
întâmplat în cazul protestului de la Seattle, din noiembrie 1999, împotriva Organizației Mondiale a Comerțului. Atât globalizarea, cât și democratizarea (incluzând o agendă a drepturilor omului) sunt procese susținute de Guvernul Statelor Unite încă din 1945, prin reduceri de taxe pentru firmele multinaționale americane care fac investiții directe în străinătate, ajutoare externe, asistență militară, contracte directe pentru țări în curs de democratizare, politici de reformă structurală care condiționează ajutoarele acordate de dezvoltarea unui sistem competitiv de partide și de instituirea unor măsuri legislative
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
o politică îndreptată spre prelucrarea imediată a noilor valori și a dorințelor publicului și pentru o organizare socială menită a suprima spațiul și a anihila timpul” (1996, p. 471). Noua economie nu se mai sprijină pe organizațiile verticale ale epocii multinaționale, descrise de Alfred Chandlerxe "Chandler, Alfred" (1977) drept prototipuri ale eficienței în perioada fordistă, ci se organizează în jurul rețelelor întreprinderilor globale posesoare de capital, management și informații, al căror acces la inovațiile tehnologice este forța principală ce le face competitive
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
sfera de producție privată și cea publică. Spre deosebire de perioada agrară, modelul de producție fordist l-a ridicat pe bărbatul alb în centrul capitalismului industrial. Bărbații intrau în această nouă paradigmă a producției atât ca manageri în organizarea verticală a firmelor multinaționale în curs de apariție (Chandlerxe "Chandler, Alfred", 1977), cât și ca muncitori în fabrici, adunați în număr mare în hale de producție de masă. Locul de muncă și venitul „lui” familial erau ajustate pe măsura nevoilor și intereselor lucrătorului bărbat
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
invocate pentru a-i justifica existența: • sunt peste 1800 de acorduri bilaterale privitoare la comerț și investiții, care creează adesea confuzii și mecanisme-cadru conflictuale; • nevoia de a câștiga încrederea investitorilor, de a furniza o mai bună protecție legală pentru corporațiile multinaționale, anularea reglementărilor discriminatorii față de investitorii străini, așezarea sectorului și investitorilor naționali pe aceeași treaptă, din punct de vedere al tratamentului, cu firmele internaționale; • necesitatea de a le furniza investitorilor un mediu mai sigur și de a reduce reglementările guvernamentale costisitoare
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
acela că, pentru a atinge o dezvoltare economică durabilă, Africa subsahariană trebuie să aplice principii de piață liberă, sănătoase și care să poată fi susținute pe termen lung. Caracteristicile principale ale legii sunt: • mai multe avantaje pentru investitorii străini sau multinaționali mari; • susținerea privatizării la toate nivelurile și în orice situație; • dreptul absolut acordat intereselor străine de a se stabili în orice țară africană, fără să fie nevoie să îndeplinească nici un fel de condiții; • obligarea guvernelor africane să trateze investitorii străini
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
americană. Interesant este că, deși cercetătorii migrației globale moderne/postmoderne (Pozzettaxe "Pozzetta, G.E.", 1992; Ongxe "Ong, P.", Bonacichxe "Bonacich, E.", Chengxe "Cheng, L.", 1994) consideră America o haltă lungă, dar temporară într-o călătorie cu mai multe etape pe piața multinațională a muncii, toate în afară de trei respondente participante la acest studiu au declarat că intenționează să rămână definitiv în Statele Unitexe "Statele Unite". Motivul rezidenței temporare, care inspiră loialitate culturală, poate fi eliminat din rândul factorilor cu o influență semnificativă asupra continuității
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
județului Compania din activitatea de fabricare a calculatoarelor și a produselor electrice și optice ocupă în anul 2011 a treia poziție din decila de putere . În cazul acestei companii, riscul ridicat s-a materializat în sensul delocalizării filialei de către compania multinațională din țară de origine (Nokia). În anul 2011, compania acoperea 21,9% din cifră de afaceri a decilei de putere Remarcabilă este și activitatea de construcții din județ, care acoperă 17,2% din cifră de afaceri a decilei de putere
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
concentrat pe un număr mare de țări de origine din Europa. În România, investițiile străine directe s-au concentrat cel mai mult în București (peste 60%). Pe de altă parte, se semnalează și existența unor guverne „captive”, dominate de companiile multinaționale (CMN), chiar dacă astfel de cazuri sunt mai greu de demonstrat. Impactul investițiilor străine directe asupra reducerii sărăciei poate fi direct și indirect. Impactul direct poate fi măsurat prin creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și reducerea populației care
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
afaceri prietenos. Joseph Stiglitz abordează o serie de controverse și examinează literatura de specialitate în legătură cu impactul investițiilor străine directe asupra reducerii sărăciei. Adesea, se sugerează necesitatea reexaminării acestei probleme, îndeosebi într-o manieră mai pragmatică și direct legată de companiile multinaționale care nu sunt „nici modele ale virtuții economice, dar nici oaia neagră (bête noir) a gândirii radicale”. Studiile legate de rolul potențial și perspectivele investițiilor străine directe, în 49 de țări dezvoltate, evidențiază că țările de dimensiune mare au o
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
u - timpul consacrat muncii; 1 - u - timpul alocat formării profesionale. În consecință, acesta din urmă majorează rata de creștere a capitalului uman ∂ h/h = (1 - u), dar și a venitului, într-un mod permanent. Lucas (1988) argumentează că multe companii multinaționale continuă să producă în țări dezvoltate cu cost ridicat pentru că, printre alți factori, aceste țări sunt considerate a fi stabile din punct de vedere politic. Robert Barro utilizează modelele de acest tip pentru a studia determinarea creșterii economice per capital
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
centralizată la economia de piață concurențială, liberalizată, al integrării în Uniunea Europeană și în procesul globalizării (Zaman, Vasile, 2005, p. 201). Investițiile străine directe (ISD), ca formă complexă de manifestare a globalizării piețelor externe, constituie o componentă importantă a activităților corporațiilor multinaționale și transnaționale pe plan mondial, care, de altfel, au devenit un factor de influență puternică în creșterea interdependențelor economiilor naționale și difuzarea progresului tehnologic. În perioada de tranziție, investițiile străine directe au devenit pentru România, dintr-un factor de creștere
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]