5,403 matches
-
declin al formei-partid (și deci al proiectului socialist), am neglijat prea mult tranziția scrisului (lejer, decentralizat, ieftin) către imaginea-sunet (industrială și costisitoare), diminutio capitis al tiparului și modificarea tehnicilor de tipărire. Fotocompoziția a descompus ultimele baze culturale ale vechii mișcări muncitorești, trimițînd în șomaj tehnic și vechiul artizanat al Cărții, și breasla tradițională a interpreților și producătorilor de doctrină. Tiparul și-a pierdut plumbul, intelectualul își critică statura, politica socială, referințele, și toate trei intră în criză. " Prima libertate a presei
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
MULT, MAI PROST Niciodată în lumea politică n-au fost atîtea congrese, convocări, conferințe, reuniuni etc. Dar în 1880 dezbaterile unui congres socialist făceau obiectul unei publicații integrale (cea a congresului de la Marsilia, din 1879, care a sfărîmat unitatea Mișcării muncitorești franceze, avea 800 de pagini), devenind literă de lege pînă la următorul congres. Un secol mai tîrziu veți căuta zadarnic în librării dările de seamă tipărite ale congreselor socialiste. Totul s-a schimbat, în afară de numele congresului. Se emit idei, dar
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
foarte mic, așadar). Cea mai mare cifră a vînzărilor s-a înregistrat în prima zi: 234 de exemplare vîndute. După aceea, dezastru. Mulți bani cheltuiți pentru publicitate. Nici o organizație politică de sprijin. Au trebuit 25 de ani și ajutorul Partidului Muncitoresc francez al lui Jules Guesde pentru a se epuiza tirajul.57 De fapt, abia după 1890, deci la șapte ani după moartea lui Marx, Capitalul începe să fie răspîndit în cîteva medii militante și științifice. Pînă atunci nu se făcuse
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
superioare prehensile). Ele au o nevoie vitală, individuală și colectivă, de exil, recluziune și surghiunire. Acestea au fost condițiile istorice ale integrării culturale și ale formării unui mediu de gîndire autonomă și refractară. Propria promovare a oficializării a dezintegrat "Mișcarea muncitorească", al cărei creier a încetat să funcționeze începînd din clipa în care statutul de invidiat al reprimatului s-a schimbat în statutul fatal al opresorului. În cultura "de opoziție", la stînga, opoziția este cea care face cultura și guvernul cel
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Destul de puțin costisitor pentru a întreține o durată mai mare. Contra-societate și contra-legendă care își datorează capacitatea de rezistență tuturor piedicilor care le selectau din afară. Pentru a ușura trecerea curentului mitului scris către acțiunea socială, muncitorii electricieni ai Emancipării muncitorești au trebuit să deconecteze legăturile diurne, să cultive replierea și ascunzătorile. O memorie minoritară este întotdeauna o îndepărtare de la conduită. Subteranul și locuințele clandestine au fost pentru telegraful proletar mijloace de protecție împotriva bruiajului și a interferențelor burgheze. În fond
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Jumătate din teoria lui Marx și Engels se găsește în scrisorile lor; cvasitotalitatea activității lor politice s-a petrecut în cutia cu scrisori (Prima Internațională nu a fost, de altfel, concepută de Marx decît ca un "Birou Central de Corespondență muncitorească"). Astăzi, activiștii aceleiași mișcări își vorbesc și se cunosc mai mult, iar ideile lor mult mai puțin. Mai multă conversație, mai puține controverse. Mai multe afecte, mai puține arhive; un orizont mai vast și ciocniri mai sensibile. Telefonul a ucis
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
că cei care au pierdut de multă vreme instrumentele teoretice erau lipsiți din start de o teorie a mijloacelor (de comunicare). Se înțelege că în democrațiile industriale, în care, pînă în 1968, putea fi trecută la ordinea zilei "alianța forțelor muncitorești și culturale", filosofia "praxis-ului" (cum numea Gramsci materialismul istoric) prezentase toate simptomele unui "apraxis ideomotric": incapacitatea de a-și adapta mișcările la idei și mijloacele la scopuri. PENTRU UN "IDENTIKIT" AL DOMINAȚIEI Reproducerea puterilor și producerea discursurilor nu sînt
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
progresului. Frumoasă experiență. 54 Memoriile lui Cogniot, Parti pris I și II (1976-l978) oferă un profil pătrunzător al mediasferei comuniste. Hagiografia grafosferei. Absolvent al Școlii Normale, profesor, redactor-șef la Humanité, conducător al Internaționalei lucrătorilor din învățămînt, animator la Universitatea muncitorească, raportor la comisia de buget a Ministerului Educației Naționale în Cameră, secretar al lui Maurice-Thorez și fondator al institutului Maurice Thorez, co-autor al unui raport despre Școală și morală, prefațator și conferențiar clasic. 55 Secțiunea Doubs a SNI-PEGC cu privire la sinuciderea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și 1878, sistemul partidelor politice a fost acela al unui bipartidism temperat, liberalii ș( conservatorii succed(ndu-se la guvernare, cu un plus de constanță pentru cei dint(i. Creșterea numărului celor ce activau (n sectorul industrial a generat apariția mișcării muncitorești cu influențe (n planul organizării politice (formațiuni socialiste, social-democrate ș( muncitorești). "Chestiunea țărănească", problemă fundamentală (n acele timpuri, reclama structurarea unor forme moderne de acțiune (n măsură să promoveze interesele țărănimii. Astfel a (nceput sinuosul drum de constituire a unei
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
temperat, liberalii ș( conservatorii succed(ndu-se la guvernare, cu un plus de constanță pentru cei dint(i. Creșterea numărului celor ce activau (n sectorul industrial a generat apariția mișcării muncitorești cu influențe (n planul organizării politice (formațiuni socialiste, social-democrate ș( muncitorești). "Chestiunea țărănească", problemă fundamentală (n acele timpuri, reclama structurarea unor forme moderne de acțiune (n măsură să promoveze interesele țărănimii. Astfel a (nceput sinuosul drum de constituire a unei formațiuni politice țărăniste, alături de agregarea polului politic social-democrat. De asemenea, necesitatea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Asociația tipografilor din București" (1858) ș( alte asociații din diferite localități cu specific urban. La (nceputul anilor '70 ai secolului al XIX-lea sunt amintite 51 de astfel de asociații (Mircea Mușat, Ion Ardeleanu, Unitate, continuitate ș( ascensiune (n mișcarea muncitorească din Rom(nia. 1821-1948, Ed. Academiei, 1981, p. 28, apud. Ornea, 1982 85). De asemenea, la 1 octombrie 1872 lua ființă la București "Asociația generală a lucrătorilor din Rom(nia". Legea rurală din 1864 a făcut ca o parte dintre
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și era hotărât să nu tolereze comportamente individuale sau de grup nesupervizate. "Regimul autoritarist din România s-a angajat în experimente ambițioase de inginerie socială care au transformat țara și au alterat cultura politică în maniere relevante. O cuprinzătoare clasă muncitorească a fost creată în ceva mai mult decât o generație dintr-o populație în imensa ei majoritate țărănească" (Gallagher, 1996: 207). De fapt nu a fost afectată doar cultura politică, ci totul. Elita politică provenind din elemente ambițioase și talentate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
periclita activitatea generală. Astfel, arăta el, "Ceea ce putem ș( trebuie să facem pentru țărănime ar fi să lucrăm din toate puterile pentru a ajunge ca instituțiile democratice ale țării să devină o realitate ș( pentru țărani" (Documente din istoria mișcării muncitorești din Rom(nia, 1893-1900, p. 582, apud. Ornea, 1982: 291). Str(nsa legătură dintre țara noastră ((n general țările (napoiate) ș( țările capitaliste dezvoltate nu era dată doar de necesitatea (conform legii lui Gherea) dezvoltării ei (n dependență de ele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și le permiteau; și 2. caracterul indispensabil al latinei pentru a accede la orice calificare superioară. Din Renaștere până în secolul XX, curriculumul clasic, latin sau nelatin, a definit școlile secundare academice care au separat clasele superioare și mijlocii de cele muncitorești. Tiparul, inventat în jurul anului 1450, a făcut manualele mult mai accesibile. De unde, înaintea tiparului, doar profesorii și elevii cei mai bogați aveau acces la manualele scrise de mână folosite în clasă, pe la 1600 toți elevii din Europa Occidentală dispuneau de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
deprinderi și valori folositoare. Tendința de centralizare a produs mai multe efecte. Pe de o parte, a fost introdus învățământul elementar universal gratuit. Pentru nivelurile superioare, accesul universal era îngrădit, blocându-se astfel mobilitatea socială ascendentă a celor din clasele muncitorești. Un alt efect a fost atacul puternic al elitelor și al statelor împotriva școlilor ecleziastice. Începând din 1760, ordinul iezuit a fost interzis în majoritatea statelor catolice, iar școlile ordinului au fost preluate de stat sau atribuite altor ordine religioase
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pregătire a profesorilor a fost înființată la Berlin, în 1756, iar prima școală normală din Franța, pentru formarea de învățători calificați, a luat ființă după 1820. În aceste școli, ce permiteau multor persoane, femei și bărbați de origine țărănească sau muncitorească, să devină învățători, se transmiteau aceleași cunoștințe și deprinderi pe care urmau să le predea absolvenții lor. Într-o epocă în care citirea și scrierea erau apanajul unei minorități, învățătorii se bucurau de un oarecare respect. Totuși, distanța socială dintre
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
un prestigiu chiar mai mare decât universitățile, anume în Franța sau în Spania, dar în majoritatea celorlalte state statutul lor era inferior. În anii ’60, învățământul superior a început să se masifice, numărul studenților, ca și ponderea tinerilor din clasele muncitorești și a femeilor care intrau la facultate crescând semnificativ. Extinderea obligativității studiilor până la 16 ani și universalizarea învățământului secundar inferior - a gimnaziului, cu alte cuvinte - au produs această democratizare. Evident că sporurile cifrelor de școlarizare au fost justificate prin nevoile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
îi condiționează pe elevi să se comporte docil, punctual și conformist. Acest mesaj variază în funcție de clasa socială căreia îi aparțin copiii: cei din clasele mijlocii și superioare sunt încurajați să-și însușească dorința de reușită, în timp ce descendenții celor din clasele muncitorești repetă comportamentele potrivite pentru munci slab calificate și care presupun o scăzută autonomie din partea executanților. Studiile mai recente din țările anglo-saxone (vezi Margolis și colab., 2001) au depășit tema contribuției conținuturilor ascunse la reproducerea inegalităților de clasă și au abordat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
se formează aceste judecăți și ce efecte au ele asupra copiilor. 4.6.1. Cum îi evaluează dascălii pe elevi?tc "4.6.1. Cum îi evaluează dascălii pe elevi?" Brandis și Bernstein (1974) au observat că învățătorii din zonele muncitorești tind să-și evalueze elevii în funcție de reacțiile la întrebări, comenzi sau comentarii, în timp ce educatorii din cartierele clasei mijlocii par a fi mai interesați de inițiativele personale ale elevilor înșiși. Autorii speculează că, având simpatie pentru stilul spontan al elevilor din
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în funcție de reacțiile la întrebări, comenzi sau comentarii, în timp ce educatorii din cartierele clasei mijlocii par a fi mai interesați de inițiativele personale ale elevilor înșiși. Autorii speculează că, având simpatie pentru stilul spontan al elevilor din clasele mijlocii, învățătorii din cartierele muncitorești încurajează independența elevilor lor. Cum cel mai adesea aceștia nu se ridică la înălțimea așteptărilor, învățătorii își concentrează atenția pe sporirea capacității copiilor de a reacționa la anumite semnale, pentru a-i civiliza. Așteptările profesorilor pot influența evaluările acestora cu privire la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
însă vrei să ieși din cadrele comunicaționale prestabilite, să spui ceva nou, mai ales ceva care pune sub semnul întrebării ceea ce este de la sine înțeles, trebuie să folosești un cod elaborat. Cercetările lui Bernstein au arătat că elevii din clasele muncitorești au acces doar la codul lor restrâns, în timp ce elevii din clasele mijlocii au acces atât la codurile restrânse, cât și la cele elaborate. Avantajul elevilor din clasele mijlocii se datorează faptului că aceștia sunt mult mai mobili atât geografic, cât
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
se face prin limbajul și cultura de referință, pedagogia aplicată, selecțiile, excluderile și examenele practicate și ignorarea contribuției școlii la reproducerea socială și culturală. • Basil Bernstein are o teorie sociolingvistică ce explică rezultatele școlare mai slabe ale copiilor din clasele muncitorești. Aceștia stăpânesc în mai mică măsură codurile lingvistice elaborate. Codurile elaborate permit exprimarea ideilor indiferent de auditoriu sau de circumstanțele comunicării, în timp ce codul restrâns este specific unor contexte limitate. Avantajul copiilor din clasele mijlocii derivă din mobilitatea lor geografică și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dorească să precizeze condițiile sale de aplicare. Cercetătorii s-au întrebat atunci care erau elementele de natură să neutralizeze tendințele către oligarhie și să apere democrația internă în sânul acestui sindicat (ibidem, pp. 12-13). Tipografii constituiau la origine o aristocrație muncitorească, ce se identifica substanțial cu meseria respectivă și constituia o adevărată comunitate. A rezultat o puternică motivație pentru participarea la viața organizației sindicale și o netă reticență în privința angajării în activități fracționiste. În afară de asta, secțiunile ITU aveau o puternică tradiție
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
le traversează orizontal pe primele”, reprezintă clase sau niveluri de statuturi (Dupréel, 1948, p. 125). Henri Janne (1908-1991) s-a folosit de această reprezentare cadrilată pentru a descrie ceea ce el a calificat ca fiind un proces de „verticalizare” a organizațiilor muncitorești. După opinia sa, organizațiile de clasă (orizontale, la început), generează niște elite în stare să negocieze cu reprezentanții altor categorii sociale. Acest fapt ocazionează o verticalizare a organizației, în sensul că elitele respective urcă în ierarhia socială și își afișează
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
moartea socială, chiar și execuția. Bineînțeles, o mișcare de natură revoluționară poate transforma un sistem cu risc scăzut într-unul cu risc ridicat, pe seama elitelor stabilite care vor fi măturate de mișcare. Pentru Robert Michels, una dintre sursele oligarhizării mișcărilor muncitorești constă în costurile ridicate legate de sfârșitul unui mandat electiv în sânul organizației. Într-adevăr, foștii conducători nu puteau decât să fie confruntați cu o pierdere însemnată în privința statutului și a veniturilor. În sfârșit, modurile de recrutare a elitelor politice
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]