73,760 matches
-
americană nu și pacea în regiune, după ce a erodat codul moral al tradiției, după ce au disprețuit valorile materiale și avantajele oferite de ele, s-au repezit să le acumuleze, determinând relativizarea convențiilor nu și instaurarea adevărului. Acolo unde compasiunea a murit, nici știința nu poate rezolva situațiile conflictuale: doctorul jucat de Ioan Coman e mereu în urma realității, pe care nu o acceptă, dar nu știe s-o vindece. Fără curajul impulsurilor lui, Mihai Calotă îi dă târcoale Dorei, speriat parcă de
Nota de plată by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13069_a_14394]
-
jumătate din pagini centenarului lui Mircea Vulcănescu. Pe lîngă comentarii, multe inedite, o bibliografie etc. Cu excepția Vieții românești, nici o revistă nu și-a amintit că Mircea Vulcănescu s-a născut la 19 februarie 1904 (stil vechi), la București. Cărturarul a murit, după cum se știe, în închisoarea de la Aiud, la 28 octombrie 1952 (fusese arestat pe 30 august 1946). * În același număr, partea a doua a unei anchete privind literatura română din postcomunism, la care răspund Vasile Andru, Ion Bălu, Șt. Borbély
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
autorii Tabloului de familie, ai lui Cinci sau de brașovenii Pauzei de respirație (printre care Andrei Bodiu și Caius Dobrescu, doi din coordonatorii Junilor...). S-ar putea chiar spune că spiritul cenaclist însuși se continuă la Brașov (la București a murit odată cu întîlnirile lui Mircea Cărtărescu) prin acel masterat de Literatură și comunicare. Într-un fel ciudat însă, antologia aceasta a junilor nu mai e una a unui grup și nici tocmai un desant (cum sugerează Bodiu) nu e. Într-o
Generația post-optzecistă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13056_a_14381]
-
cer de culoarea ametistului. Și în fiecare colț al lui câte o lume lunguiață și verde. Și de la un capăt la altul sta scris cu litere roșii Lucia. Ce straniu e totul. Lucia, aș vrea să trăiesc, să ucid, să mor și să înviu, să fiu umilit și să umilesc. (...) după fiecare vis sunt atât de trist și te iubesc atât de tare că-mi vine să mă sfâșiu. Eu sunt liniștit din fire. Dar aș simți o voluptate uriașă dacă
Viața amoroasă a tânărului Dimov (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13062_a_14387]
-
Stelescu fusese aghiotantul lui Corneliu Zelea Codreanu, dar devenise adversarul acestuia și revista pe care o conducea (titlul este edificator pentru orientarea sa) îl ataca frecvent pe „căpitan”. De altfel, la puțin timp de la moartea lui Istrati, Mihail Stelescu a murit la rîndul său, asasinat chiar de legionarii lui Codreanu. Cine este adevăratul Istrati: socialistul frenetic de pînă la vizita în URSS, omul Siguranței, pus să discrediteze regimul lui Stalin sau naționalistul din ultimele luni de viață, devenit emblemă a unei
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
revoltat și nevolnic totodată. Urmărești la televizor scene apocaliptice, citești în ziare despre fel de fel de nenorociri inevitabile, imprevizibile, despre amenințările care planează dintotdeauna asupra condiției umane: boala, sărăcia, moartea. Afli despre un bun prieten din copilărie cum a murit pe un pat de spital, doborît înainte de vreme de un cancer nemilos: după o luptă încrîncenată și inegală, de zi cu zi, încărcată cu disperări și speranțe, căderi și coborîșuri, dar o luptă purtată sub semnul demnității, curajului, elevației morale
Înainte de a fi prea târziu by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13057_a_14382]
-
chiar să mă coste viața! Wagner Ah, lungă-i arta, Doamne-Dumnezeu! Și viața ne e scurtă. Dar, în strădania mea surdă, Mi-e teamă pentru capul, pieptul meu. Ce greu se-ajunge la mijloace, Prin care la izvoare sui! Și moare bietul om, vai lui, Cînd drumul doar pe jumătate-l face. Corul Îngerilor Christos a-nviat! Bucurie lui, carele, Muritor cu tot soarele, Atins fu de marele, Moștenitul păcat! Corul femeilor Cu-alese miroase L-am uns pe Cel sfînt Și-
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
în sfîrșit coboară, Și-odihna-atunci, ca un făcut, Cumplite vise mi-o-nfioară. Sălășluiește Domnu-n pieptul meu Și să-mi stîrnească-adîncul poate; Tronînd peste puterea-mi, Dumnezeu Nimica în afara mea nu scoate; Povară existența mi-e așa, Eu viața mi-o detest, să mor aș vrea. Faust Din groznic furnicar un tandru Zvon cunoscut dacă m-a scos, Mințind simțiri de copilandru Cu vîlva unui timp frumos, Azi blestem ce cu vorbe goale În suflet amăgiri ne-a pus, Ce-n astă peșteră de
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
cuvine. Lui Leopardi, care solicitase un post de profesor, i se refuză până și cel de copist. Lui Eminescu, bibliotecar la Iași, i se intentează fals! un proces penal de sustragere de cărți. Amândoi au fost nefericiți În dragoste. Au murit (și nu vrem sa insistăm asupra modului cum s-au săvârșit din viață, dar există și aici o dramatică similitudine) la vârsta de 39 de ani, În aceeași lună: unul pe 14 iunie (Giacomo), celălalt pe 15 iunie (Mihai) la
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
de intarsii poetice. A făcut filmul după ce s-a documentat mult și îl folosește pe post de actor chiar pe liderul comunității columbiene din New York, lider care numai el singur a ajutat ca 400 de cadavre de femei care au murit pentru că li s-a spart un săculeț în burtă să fie duse acasă pentru a fi înhumate. Maria nu e însă o victimă, cel puțin nu a fost intenția regizorului să o prezinte așa. E o tânără curată care are
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
Într-un spațiu special amenajat la intrare. Se vede acolo și crucea de lemn cu numele: AUREL GHIUȚĂ 14 august-1941 8 ianuarie, 2011! Nu se poate! Azi suntem În 22 ianuarie! Filmul este datat ieri! Să Înțeleg că Aurel a murit de două săptămâni și-l priveghează de atunci?! Dar așa ceva e imposibil! Mă ridic și-mi fac cruce, rugându-mă printre lacrimi “Iară-l Doamne!”! Pe trepte stă o femeie În doliu, cu broboada trasă peste ochi. Nu vrea să
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
un articol dintr un ziar românesc din America. Fost profesor universitar ...nu i s-au recunoscut studiile din România. A dat diferențele. A reușit! Carieră de excepție... Ultima lui dorința a fost să fie Înhumat lângă părinți, În țară. A murit cu o zi Înainte de a i se comunică știrea cu cetățenia. Au anunțat decesul. I-a retras “post-mortem” tilul de cetățean american! Eroilor li se dau, emigranților li se iau! Alte știri. Lăcrimioara NU plânge de bucurie! Ea trăiește o
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
posturile. Ia zi, fă, la seral sau la fără frecvență ai terminat liceul? Câți ani ai fost comunistă? Dar ciripita? Sau e mai corect ciri pistă? Lăcrămioara da un interviu. O constatare pe care o consemnez: “Știți că se poate muri și fără să fi primit cetățenia americană? Eu aș fi tare curioasă dacă s-ar putea face o estimare...” Și: “Plozii mei nu cerșesc, nu fură, nu se droghează. Băiatul mai mare este artist. “...el a reușit performanța să joace
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
din dinți, cu ochi oțeliți: „Pământului În voie să i intri / când vei pleca...// Și teamă nu-ți va fi / că vei fi dus/ În lut // Martori ai acestei zvoniri, / adâncul suflet/ al țărânii/ și „Nu credeam să-nvăț / a muri, vreodată”. Nici spațiul liric nu este ferit de implicațiile fenomenalului filosofic fugit irreparabile tempus. Oricât de dinamizat ar fi permanentul remember, În care iubirile și-au făcut sălaș, Înviorarea atmosferei din prezent rămâne tot sub semnul Întrebărilor. Ele par doar
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
Emil Brumaru Pe urmă nu ne-am mai iubit Treceam pe străzi fără să știu Dac-ai murit dacă sînt viu Oh unui crin umplut cu chit Tija i-am rupt cupa lui grea Lăsat-o-am lîng-o cișmea De fontă gri ce-și picura Amiezile la infinit... Pe urmă iarăși ne-am iubit și-am tot umblat
Romanță by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9075_a_10400]
-
decorații. Vrei tu, lin cotropită, să le fii Cea mai cu fragezi umeri dintre nații, Ca îngeri vișinii să cînte-n zori Victoria din trîmbiți de-arpacaș? Vai, numai eu nu te atac, ci laș Prind cu capela fluturi blonzi și mor.
Iepuri geloși din cărți cu vechi tartaj... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9117_a_10442]
-
remarcabil Hamlet, ca și un irezistibil Cetățean turmentat, roluri care ilustrează elocvent Întinderea extraordinară a gamei sale interpretative. A fost unul din actorii preferați ai lui Gheorghe Harag (sub Îndrumarea căruia a realizat creații precum: Antioh Elpidiforovici Oh În A murit Tarelkin! și Trofimov În Livada de vișini), Dan Micu ( În regia căruia a debutat, pentru a se impune apoi, foarte curând, cu o primă mare creație: Oprițescu Mititelu din Piticul din grădina de vară), Dan Alecsandrescu (cu care a avut
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
se aud leneșe carii în coaja mestecenilor. Să faci baie în mijlocul Siberiei într-un butoi de lemn poate fi un lux sau un blestem, plăcere nobilă sau Gulagul. În curând Oblomov și cei de teapa lui vor fi trimiși să moară în Siberia" (p. 60). Despre New York scrie lucid și, în același timp, liric. Spania, cu dansurile sale tradiționale, e concentrată în cîteva rânduri sinestezice: "Flamenco: ritmul compus și pașii de lemn: dans de vibrații și volute de calcar, sâmburi de
Adevărata dimensiune a călătoriei by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9045_a_10370]
-
o femeie de neam, dobândirea unui domeniu, înălțarea flamurii personale deasupra conacului de la Sionu. Și totuși - niciuna din acestea, nici toate la un loc nu fac Izbânda. Omul izbutește cu adevărat dacă ajunge teafăr la șaptezeci de ani! Mulți miniștri mor înainte de vârsta asta, iată Duca, Vintilă; mulți decorați la fel, iată Roznovanu, imbecilul de Ciorănescu; mulți scriitorași se duc devreme, iată lingușitorul Cerna, lingușitul Ion Luca; boieri cu panaș nu apucă jumătatea de veac, iată Lucă Sturdza sau tizul meu
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
data aceasta are parte, de la bun început, de o primire pozitivă. Și - totuși - nu numai datorită subiectului pe care îl alege, ci mai ales, pentru felul particular și fermecător în care acesta își scrie cartea. Așadar, Ștefan Baștovoi, Iepurii nu mor. Un roman apărut de curând la Editura Polirom, aflat la a doua ediție. Pe scriitorul basarabean îl cunoaștem încă din anii '90, de când acesta convinge critica prin câteva cărți de poezie : Elefantul promis (1996), Cartea Războiului (1997). Și - mai mult
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]
-
părintele Savatie, după ce se călugărește la Mănăstirea Noul Neamț din Basarabia, dar continuă să scrie pe teme filosofico-teologice: Între Freud și Hristos, Ortodoxia pentru postmoderniști, A iubi înseamnă a ierta ș.a. În acest context - și nu numai -, romanul Iepurii nu mor este altceva. Totul se petrece în Basarabia, parte a Uniunii Sovietice post-leniniste. Un elev în clasele primare, Alexandr Vakulovski - zis Sașa - apare ca personaj, dacă nu principal, în orice caz reflector. Nu mă aventurez în a-l numi personaj principal
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]
-
ceva alb. Un iepure mort cu schije în cap. Vladimir Ilici și l-a pus pe creștet: Priviți ce schije am în cap, sînt schije capitaliste!. Le vom băga noi schije în cap, să meargă pașnic lumea la serviciu! De ce mor iepurii, uciși de schije capitaliste?". De fapt, iepurii sunt sin-gurele elemente negative care neliniștesc aerul romanului, atmosferă lâncezind în "binele" mentalității comuniste. În rest, lumea se bucură de optimul nivel la care a ajuns societatea. Mihai Vakulovski notează corect, pe
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]
-
însă vădit conștient și voluntar. Interpretarea iepurilor ca fiind rămășițe de mentalitate a Uniunii Sovietice apare ca un mod potrivit de asimilare a acestui simbol poetic și încifrat din romanul lui Ștefan Baștovoi. Iată un fragment cheie al romanului: " - Nu moare iepurele! Nu moare niciodată! Iepurele nu poate să fie mort! - Tu, Edmundîci, se vede că nu posezi sensul cuvintelor. Ce vorbă-i asta? Cum să nu moară iepurele? Iepurele moare! - Iepurele nu poate să moară! Poate să se deghizeze, dar
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]
-
și voluntar. Interpretarea iepurilor ca fiind rămășițe de mentalitate a Uniunii Sovietice apare ca un mod potrivit de asimilare a acestui simbol poetic și încifrat din romanul lui Ștefan Baștovoi. Iată un fragment cheie al romanului: " - Nu moare iepurele! Nu moare niciodată! Iepurele nu poate să fie mort! - Tu, Edmundîci, se vede că nu posezi sensul cuvintelor. Ce vorbă-i asta? Cum să nu moară iepurele? Iepurele moare! - Iepurele nu poate să moară! Poate să se deghizeze, dar de murit nu
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]
-
încifrat din romanul lui Ștefan Baștovoi. Iată un fragment cheie al romanului: " - Nu moare iepurele! Nu moare niciodată! Iepurele nu poate să fie mort! - Tu, Edmundîci, se vede că nu posezi sensul cuvintelor. Ce vorbă-i asta? Cum să nu moară iepurele? Iepurele moare! - Iepurele nu poate să moară! Poate să se deghizeze, dar de murit nu moare! Iepurele poate să stea pe jos, să facă viermi și să adune muște! Dar iepurele nu moare niciodată!". Tipul de limbaj înlemnit și
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]