2,866 matches
-
centrul vomei), și, de asemenea, la hipotalamus și cortex, determinând asocierea la reflexul defecației a unor acte favorizatoare parțial conștiente. Astfel, are loc o inspirație profundă, glota se închide, iar diafragmul coboară până la limitele maxime, la care se asociază contracția musculaturii abdominale, toate acestea având ca efect creșterea presiunii intraabdominale. Aceasta facilitează creșterea presiunii intrarectale de la 20 mmHg în condiții normale, la 60-70 mmHg și chiar 100-200 mmHg. Concomitent, are loc relaxarea musculaturii planșeului pelvin, contracția fibrelor longitudinale rectale și tracțiunea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
până la limitele maxime, la care se asociază contracția musculaturii abdominale, toate acestea având ca efect creșterea presiunii intraabdominale. Aceasta facilitează creșterea presiunii intrarectale de la 20 mmHg în condiții normale, la 60-70 mmHg și chiar 100-200 mmHg. Concomitent, are loc relaxarea musculaturii planșeului pelvin, contracția fibrelor longitudinale rectale și tracțiunea în sus a regiunii perineale, cu scurtarea canalului anal. Sfincterul extern striat se relaxează sub control voluntar, iar mușchii ridicători anali se contractă reflex, determinând ridicarea acestora deasupra bolului fecal, pentru ca, în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și avându-și originea în nucleul ventromedian al punții. Ele ajung la parenchimul renal după ce se articulează sinaptic în ganglionii prevertebrali (celiac, mezenteric superior și aortico-renal) cu neuronii postganglionari eliberatori de noradrenalină. Aceștia sunt denși și prezintă varicozități la suprafața musculaturii netede renale extinzându-se până la nivelul arterelor interlobare, arcuate și interlobulare, inclusiv teritoriul arteriolar juxtaglomerular eliberator de renină. Dintre structurile tubulare inervate de filetele simpatice postganglionare fac parte celulele epiteliale ale tubilor proximali, ramura ascendentă a ansei Henle și ductele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Prin intermediul receptorilor angiotensinici (AT1 și AT2), angiotensina II stimulează atât formațiunile nervoase simpatice din hipotalamus, punte, bulb și coloana intermediolaterală din măduva spinării implicate în controlul descărcărilor simpatice, cât și teritoriile ganglionare și efectoare periferice din cord, vase, rinichi, glande, musculatura netedă viscerală etc. La nivelul acestora, angiotensina facilitează transmiterea sinaptică adrenergică favorizând elaborarea de catecolamine. La rândul lor, căile nervoase simpatice acționează asupra multora din glandele endocrine și exocrine. Activitatea crescută a nervilor simpatici renali reprezintă stimulul major al eliberării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale tonusului vascular. . Departe de a fi elucidate toate implicațiile sistemului de peptide natriuretice în economia funcțională a organismului, se admite până în prezent că cele mai importante roluri s-ar rezuma la: - inhibarea secreției de vasopresină de la nivelul neurohipofizei; - relaxarea musculaturii netede; - inhibarea reabsorbției Na+ și apei la nivelul tubului urinifer; - inhibarea secreției de renină la nivelul aparatului juxtaglomerular renal; - scăderea sintezei de aldosteron de către celulele zonei glomerulare a glandei corticosuprarenale. Prin aceste efecte, peptidele natriuretice realizează o scădere a volumului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
două bazinete reprezintă o dilatație în formă de pâlnie a părții superioare a ureterelor. Bazinetul și ureterele au o structură identică căreia i se disting trei tunici, din care cea mai importantă este stratul mijlociu, constituit din două pături de musculatură netedă: longitudinală internă și circulară externă. Ureterele se prezintă ca niște tuburi musculoase, cu posibilități de a se contracta și relaxa. Această motricitate este autonomă datorită existenței plexurilor intramurale care se află sub influența inervației simpatice și parasimpatice. Simpaticul are
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Ureterele se prezintă ca niște tuburi musculoase, cu posibilități de a se contracta și relaxa. Această motricitate este autonomă datorită existenței plexurilor intramurale care se află sub influența inervației simpatice și parasimpatice. Simpaticul are, în general, o acțiune relaxantă asupra musculaturii netede ureterale, pe când parasimpaticul este stimulator al mișcărilor ureterului. Factorul principal de stimulare a mișcărilor este reprezentat de distensia moderată a peretelui. Aceasta apare ca urmare a creșterii presiunii intraureterale. Mișcările ureterelor au toate caracteristicile undelor peristaltice. Ele încep la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
urmează traseul nervului pelvic și pătrund în măduvă prin rădăcinile posterioare, făcând sinapsă în motoneuronii din cornul anterior al segmentului medular S2-S5. Fibrele eferente motorii părăsesc măduva sacrată prin rădăcinile anterioare și intră în nervii rușinoși interni (pudendal), distribuindu-se musculaturii sfincterului extern striat, determinând contracția acestuia și temporizarea micțiunii. După începerea micțiunii reflexul se autoîntreține printr-un mecanism de feedback pozitiv, care provoacă contracții din ce în ce mai puternice ale musculaturii vezicale. Ca urmare a integrării impulsurilor aferente în diverși centri supraspinali se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prin rădăcinile anterioare și intră în nervii rușinoși interni (pudendal), distribuindu-se musculaturii sfincterului extern striat, determinând contracția acestuia și temporizarea micțiunii. După începerea micțiunii reflexul se autoîntreține printr-un mecanism de feedback pozitiv, care provoacă contracții din ce în ce mai puternice ale musculaturii vezicale. Ca urmare a integrării impulsurilor aferente în diverși centri supraspinali se transmit pe căi eferente impulsuri care facilitează sau inhibă micțiunea prin influențarea pragului de excitabilitate a centrilor reflecși sacrați. ). La nivel bulbar există centri facilitatori și inhibitori ai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din hipotalamusul anterior, oxitocina se găsește depozitată, ca și ADH, în retrohipofiză sub formă liberă sau cuplată cu o neurofizină specifică în materialul neurosecretor. Contrar vasopresinei, efectele oxitocinei se exercită asupra uterului și glandei mamare, acțiunea antidiuretică fiind neglijabilă. Stimularea musculaturii uterine apare evidentă atât in vivo, cât și in vitro și variază în funcție de specie și starea funcțională a mușchiului. Slab în afara gestației, răspunsul contracției crește progresiv în timpul sarcinii, devenind maxim la termen, datorită impregnării cu estrogeni și mai ales progesteron
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mediației chimice simpatico-adrenergice (monoaminergice), vor fi succint expuse implicațiile biologice ale adrenalinei și reglarea secreției medulosuprarenale. Efectele biologice depind de prezența și densitatea celor două tipuri de receptori adrenergici (alfa și beta) cu subtipurile respective. Stimularea receptorilor alfa1-adrenergici provoacă contracția musculaturii netede vasculare, uterine, pupilare și pilomotorii. Pe plan metabolic, adrenalina produce hiperglicemie ca urmare a activării glicogenolizei hepatice și inhibării secreției de insulină. Receptorii alfa2-adrenergici provoacă inhibarea eliberării presinaptice și relaxarea musculaturii netede vasculare și intestinale. La rândul lor, receptorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu subtipurile respective. Stimularea receptorilor alfa1-adrenergici provoacă contracția musculaturii netede vasculare, uterine, pupilare și pilomotorii. Pe plan metabolic, adrenalina produce hiperglicemie ca urmare a activării glicogenolizei hepatice și inhibării secreției de insulină. Receptorii alfa2-adrenergici provoacă inhibarea eliberării presinaptice și relaxarea musculaturii netede vasculare și intestinale. La rândul lor, receptorii beta1-adrenergici predomină la nivelul fibrelor miocardice, adipocitelor și celulelor hepatice, producând creșterea contractilității și frecvenței cardiace, lipoliză și glicogenoliză însoțită de gluconeogeneză. Receptorii beta2-adrenergici se găsesc atât la nivelul vaselor coronare, cerebrale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reacțiilor hiperemiante de apărare tisulară normală și patologică. Participarea ei a fost demonstrată atât în manifestările alergice locale și generale, cât și în fenomenele adaptative de tipul hiperemiei din efortul fizic, hipertermiei, inflamației etc. Tot ca hormon local, histamina stimulează musculatura netedă gastro-intestinală, bronșică și uterină, precum și unele secreții glandulare (gastrică, intestinală, pancreatică, salivară, lacrimală etc.). Activarea receptorilor histaminergici produce modificări ale conținutului în nucleotide ciclice intracelulare. Prin intermediul receptorilor H1, blocați de antihistaminicele clasice, histamina activează adenilatciclaza membranară, determinând acumularea de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
serotoninici au fost identificate și la nivelul plachetelor, sistemului nervos, tubului digestiv și altor teritorii efectoare. Prin intermediul acestora, serotonina provoacă efecte de tip excitator sau inhibitor la nivelul diverselor țesuturi și organe. Dacă efectele vasculare diferă în funcție de teritoriul vascular, asupra musculaturii netede digestive, uterine și bronșice exercită în mod constant acțiuni stimulante. Concomitent cu creșterea motilității gastro-intestinale, serotonina provoacă bronhoconstricție și vasodilatație în segmentul cefalic și roșeața feței, caracteristică sindromului carcinoid (hipersecretor de serotonină). Fenomene similare de eliberare crescută a serotoninei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acțiuni periferice și centrale bine cunoscute. Angiotensina II circulantă, ca produs final al SRA, este considerată un veritabil „hormon al homeostaziei hidroelectrolitice”, intervenind în reglarea aportului și eliminării de apă și electroliți. Efectele sale sunt datorate atât acțiunilor la nivelul musculaturii netede vasculare inclusiv renale, cât și la nivelul relațiilor funcționale ale SRA cu corticosuprarenala, medulosuprarenala, structurile nervos-centrale, hipofiza și epifiza. Menținerea homeostaziei circulatorii se realizează prin efecte vasoconstrictoare intense și generalizate, asociate cu cele de conservare a apei și sodiului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
directe asupra eliberării de noradrenalină, renină, vasopresină, prostaglandine, oxid nitric și factor natriuretic atrial. Proprietățile lor dominante vasoconstrictoare diferă, fiind mai puternice în cazul ET2 și ET1 decât ale ET3 și VIC (constrictor vasointestinal) (Nayler, 1990). Efectele constrictoare privesc atât musculatura netedă vasculară, cât și pe cea gastrointestinală, cardiacă, pulmonară și uterină, având ca factor comun activarea metabolismului fosfoinozitolului și mobilizarea Ca++ intracelular. Intensitatea efectelor biologice ale endotelinelor depinde de densitatea receptorilor membranari specifici care, fiind de două tipuri, deservesc funcții
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasoconstrictoare ale endotelinelor la nivelul vaselor mici, de rezistență, stă la baza conceptului actual privind implicarea acestora la realizarea hipertensiunii arteriale. II.8.2.3. Bradikinina Este capul de serie al kininelor plasmatice prevăzute cu proprietăți hormonale locale atât asupra musculaturii netede vasculare și viscerale cât și asupra permeabilității capilare. Rezultată din clivajul proteolitic al kininogenului 2-globulinic de către enzimele tisulare denumite generic kininogenaze și mai ales al kalicreinei, bradikinina este formată dintr-un lanț peptidic constituit din 9 aminoacizi. Spre deosebire de bradikinină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de către una din cele trei enzime inactivante: enzima de conversie a angiotensinei, aminopeptidaza P și carboxipeptidaza N. Implicațiile funcționale ale kininelor plasmatice sunt multiple datorită acțiunilor fizio-farmacologice la doze extrem de mici. Ele produc vasodilatație, creșterea permeabilității capilare, diapedeză, edem, contracția musculaturii netede extravasculare, iritația terminațiilor nervoase senzitive etc. Între efectele celor trei plasmakinine nu sunt decât diferențe cantitative. Astfel, kalidina exercită doar jumătate din activitatea bradikininei pe ileonul izolat de cobai, în timp ce efectele hipotensoare sunt de 2-3 ori mai puternice la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de aproximativ 10 ori mai intense decât ale histaminei. Injectate intravenos la om, kininele plasmatice produc roșeața tegumentelor și dilatarea vaselor din mușchi, creier, rinichi, coronare etc. Adeseori provoacă durere de cap pulsatilă. Efectele dilatatoare sunt consecința acțiunii directe asupra musculaturii netede prevăzute cu receptori specifici. Aceștia sunt de cel puțin două tipuri: B1, prezenți în vase, și B2, în musculatura netedă a tubului digestiv. Prin acțiunile dilatatoare de la nivelul teritoriului arteriolo-capilar, plasmakinele participă la realizarea hiperemiei funcționale a organelor în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vaselor din mușchi, creier, rinichi, coronare etc. Adeseori provoacă durere de cap pulsatilă. Efectele dilatatoare sunt consecința acțiunii directe asupra musculaturii netede prevăzute cu receptori specifici. Aceștia sunt de cel puțin două tipuri: B1, prezenți în vase, și B2, în musculatura netedă a tubului digestiv. Prin acțiunile dilatatoare de la nivelul teritoriului arteriolo-capilar, plasmakinele participă la realizarea hiperemiei funcționale a organelor în stare de activitate (glande exocrine, inclusiv cele sudorale, musculatura scheletică, miocard etc.). Există o adevărată competiție între polipeptidele vasoactive dilatatoare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cel puțin două tipuri: B1, prezenți în vase, și B2, în musculatura netedă a tubului digestiv. Prin acțiunile dilatatoare de la nivelul teritoriului arteriolo-capilar, plasmakinele participă la realizarea hiperemiei funcționale a organelor în stare de activitate (glande exocrine, inclusiv cele sudorale, musculatura scheletică, miocard etc.). Există o adevărată competiție între polipeptidele vasoactive dilatatoare de tipul bradikininei, pe de o parte, și cele constrictoare de tip angiotensinic, pe de alta, cu rol determinant în autoreglarea tonusului arteriolo-capilar (fig. 152). Competiția se realizează atât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de angiotensină. Inhibitorii enzimei de conversie blocând activitatea enzimatică a acesteia diminuă capacitatea formatoare de angiotensină II vasoconstrictoare și o crește pe cea vasodilatatoare a bradikininei. La rândul său, bradikinina provoacă prin intermediul receptorilor de tip B1 dilatația vaselor și contracția musculaturii netede a tubului digestiv prin receptorii B2. La nivel vascular, există o adevărată competiție între sistemul renină-angiotensină și bradikinină, cu rol determinant în autoreglarea tonusului vascular local. II.8.3. Hormonii gastrointestinali În peretele tubului digestiv, începând de la esofag și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
exercită în același timp efecte trofice asupra pancreasului și de creștere a conținutului acestuia în ADN, ARN și proteine. CCK-PZ este un puternic stimulator al contracției veziculei biliare și relaxării sfincterului Oddi. Efectul se pare că are loc direct asupra musculaturii, nefiind antagonizat de atropină sau alți blocanți. Polipeptidul CCK-PZ determină relaxarea sfincterului esofagian inferior și antagonizează in vitro acțiunea motorie a gastrinei. El este, de asemenea, un inhibitor al evacuării gastrice, efect ce se obține la doze mai mici decât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inhibitor la VIP reprezintă numai 15-20% din răspunsul maximal al secretinei. Aceasta s-ar explica prin afinitatea mai mică a VIP pe receptorii acinari pancreatici, reflectată în gradul mai mic de stimulare a cAMP celular. Efectul obișnuit al VIP pe musculatura gastro-intestinală este relaxarea. Diminuează forța de contracție a mușchiului neted antral, a sfincterului inferior esofagian și relaxează partea superioară a stomacului. La nivelul intestinului, VIP stimulează contracția fibrelor longitudinale și inhibă contracția fibrelor circulare. În producerea efectelor pe tractul digestiv
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și PP. Fiecare din cantitățile de somatostatin găsite la nivelul stomacului și pancreasului depășește pe cele din hipotalamus. Deprimând nivelul plasmatic al aproape tuturor hormonilor digestivi (gastrina, secretină, CCK-PZ, VIP, GIP, motilinul), ca și a neurotransmiterii adrenergice și colinergice la musculatura netedă, efectele somatostatinului apar justificate de acest mod de acțiune. Fibre nervoase conținătoare de somatostatin se găsesc în plexul mienteric Auerbach, în plexul submucos și la baza criptelor Lieberkuhn. Formarea polipeptidului la nivel gastric este dependentă de HCl printr-un
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]