1,340 matches
-
a unui muzeu de istorie, dar abia în 1982 s-a inaugurat oficial Muzeul Memorial "Al. I. Cuza" cu o secție de istorie și una de etnografie. Parterul palatului conține exponate care reconstituie viața și activitatea domnitorului Al. I. Cuza. Muzeografii au încercat să amenajeze etajul palatului pentru a-l aduce la înfățișarea din vremea lui Cuza. Au fost aduse mobilier de epocă, cărți de epocă, tacâmuri de argint. În cabinetul de lucru s-au adus câteva din piesele de mobilier
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
și absolvent al Universității "Regele Ferdinand I" din Cluj(1932)-instituție unde va obține de altfel și titlul de doctor în etnografie și sociologie în anul 1939 - ion Chelcea își va manifesta apoi din plin calităîile de cercetător,dascăl și muzeograf în capitala Moldovei, la Iași, oraș pe care el însuși l-a denumit pe drept cuvânt"un document istoric de preț".Aici va pune bazele unor originale cercetări etnografice, dar mai ales va fonda Muzeul Etnografic al Moldovei și va
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]
-
punct de vedere istoric în fostul ținut al Fălciului. Locul se poate considera o veche vatră românească mai ales pentru că de acest teritoriu sunt legate evenimente istorice de importanță națională. Cercetări arheologice ale regretatului profesor Ghenuță Coman și ale altor muzeografi din cadrul Muzeului Județean Vaslui, au scos la iveală straturi succesive începând din paleolitic până în perioada de formare a poporului român. Deosebit de importante sunt punctele arheologice Moșeni pentru ceramica neolitică și marea așezare dacică din punctul Cetățuia Vladnic. Valea râului Strașnic
Comuna Albești, Vaslui () [Corola-website/Science/301856_a_303185]
-
colecție de obiecte structurate în cinci categorii. Colecția cuprinde oase de mamut, bancnote, unelte din piatră, costume populare, mobilier scolastic vechi, cărți școlare vechi, o pinacotecă. Din 2005, la începutul lunii septembrie, în organizarea Muzeului satului Dobriceni, la inițiativa învățătorului muzeograf MIHAI PETRESCU un grup de artiști plastici de pe meleagurile oltenești, din care se remarcă maestrii Nicolae Predescu,Ovidiu Bărbulescu, Alexandru Pascu-Gheorghe, Aurora Speranța, Cristian și Monica Dincă și nu în ultimul rînd prof. Florin Rogneanu, directorul Muzeului de Artă,Jean
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
Ifigenia, Ioan Botezătorul, Noe, sau evenimente ca Revoluția Franceză abordată dintr-un alt unghi, comentarii la Iuliu Cezar, etc. . În acest timp funcționează în diferite locuri și ipostaze ca muncitor agricol, cantaragiu de sfeclă, contabil, director de Casă de Economii, muzeograf, mai târziu jurisconsult și apoi șef de protocol la Marea Adunare Națională. Se însoară în 1951 cu o fată din județul Arad, fiică de învățător, cu care are un băiat și o fiică, iar de pe urma lor trei nepoți. Debutează literar
Paul Everac () [Corola-website/Science/298913_a_300242]
-
domnitorului Constantin Brâncoveanu la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, în data de 7 iulie 1914, pornind de la candela așezată de soția voievodului deasupra mormântului. A avut o mare pasiune pentru monumentele istorice, realizând și o operă de conservator și muzeograf și contribuind la protejarea și salvarea a numeroase mărturii ale trecutului.
Virgil N. Drăghiceanu () [Corola-website/Science/307174_a_308503]
-
aspecte ale biodiversității : diversitatea socio-culturală. Colecțiile permit înțelegerea sintetică a evoluției, conformă viziunii geonomice a lui Grigore Antipa, elev al lui Ernst Haeckel, care la rândul său făurise viziunea ecologică a naturii și a relațiilor omenirii cu mediul. Este grija muzeografilor și a conservatorilor să păstreze, în depozite speciale, acest impresionant patrimoniu și să evite deteriorarea pieselor sensibile la acțiunea luminii, prafului sau umezelii. Muzeul "Grigore Antipa" are îndelungate tradiții în domeniul cercetării științifice. Echipa de specialiști din cadrul instituției, una din
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
2011, într-o nouă prezentare. Vitrinele au fost regândite, iar monitoarele, butoanele interactive și ecranele tactile oferă un plus de informații și de imagini. Costurile de renovare s-au ridicat la circa 13 milioane de euro, drept care o parte din muzeografi au estimat că s-ar fi putut, cu această sumă, nu numai amenaja noi săli moderne, ci deasemenea renova și păstra vechea prezentare cu specificul ei, conform recomandărilor Consiliului Internațional al Muzeelor (ICOM). Colecția muzeului a fost îmbogățită de cele
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
din Sibiu. Memorialistul Cicerone Ionițoiu a declarat într-un interviu că l-a întâlnit înainte de 1988 pe la Versoix, unde acesta fusese trimis de Securitate să-l colinde pe regele Mihai. A fost preot necăsătorit în Pojorta-Făgăraș, între anii 1974-1975, apoi muzeograf și preot la Catedrala Încoronării din Alba Iulia, între anii 1975-1982. În data de 17 februarie 1990 a fost tuns în monahism și hirotesit arhimandrit. A fost hirotonit întru arhiereu la 11 martie 1990 de către mitropolitul Antonie Plămădeală și de
Serafim Joantă () [Corola-website/Science/308646_a_309975]
-
șef birou personal-învățământ-administrativ la cooperativele meșteșugărești „"Tehnica Sticlei"” (10 septembrie 1975 - 20 septembrie 1982) și „"Constructorul"” din București (20 septembrie 1982 - 9 martie 1985), inspector învățământ la Cooperativa meșteșugărească de invalizi „"Metalica"” din București (9 martie 1985 - 17 decembrie 1990), muzeograf principal la Muzeul Literaturii Române din București (17 decembrie 1990 - 15 februarie 1993). A fost din nou profesor de limba și literatura română la Liceul de aviație „Henri Coandă” din București (septembrie 1991 - iunie 1992), apoi referent de specialitate și
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
Botoșani); „Steaua” (Cluj); „Convorbiri literare”, „Dacia literară” (Iași); „Căminul românesc” (Geneva - Elveția); „Minimum” (Tel Aviv - Israel). Realizator al emisiunii „Lumea cărților” la T.V. Sigma București. Participări directe la întemeierea caselor memoriale Ion Minulescu și Liviu Rebreanu din București (1992), ca muzeograf, precum și la coordonarea acțiunilor memoriale a muzeelor din țară, în funcțiile de referent și de consilier al Direcției Muzeelor și Colecțiilor a Ministerului Culturii (1993-1998), respectiv la înființarea, restaurarea și conservarea caselor memoriale, la organizarea de sesiuni/colocvii/mese rotunde
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
Iași, de către fostul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, PF Teoctist Arăpașu, care în vremea aceea era Mitropolit al Moldovei. Două luni mai târziu, a fost hirotonit ieromonah pe seama Mănăstirii Putna. În perioada anilor 1980-1989 a avut diferite ascultări ca: grădinar, muzeograf, ghid, mare eclesiarh. În anul 1990 a fost numit, de către Înalt Prea Sfințitul Mitropolit Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, stareț la Mănăstirea Râșca, ridicându-l cu această ocazie la rangul de arhimandrit. Un an mai târziu, la propunerea IPS
Calinic Dumitriu () [Corola-website/Science/308476_a_309805]
-
din Europa și din alte colțuri ale lumii. Dovada o constituie atât prezența specialiștilor străini la colocviile cu caracter internațional organizate de muzeu sub genericul „Satul european azi”, la sesiunile Asociației Muzeelor în Aer Liber , cât și participarea cercetătorilor și muzeografilor instituției la manifestările științifice realizate de instituțiile de profil din alte țări, ca și colaborările pe linie de cercetare cu diferiți parteneri europeni. De-a lungul anilor, instituția a acordat sprijin pentru organizarea unor noi muzee și sectii de etnografie
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
rar. O poveste care circula în anii 1980 spunea că soții Ceaușescu ar fi dorit să-și stabilească o reședință de protocol la Peleș. Cunoscându-se faptul că aceștia aveau mania de a ordona tot felul de demolări și schimbări, muzeografii i-au speriat spunându-le că în interiorul Castelului este o ciupercă ce atacă elementele din lemn și este foarte dăunătoare omului. În fapt, adevărul este că o ciupercă atacase grinzile clădirii din cauza umezelii și a neaerisirii. Din acest motiv au
Castelul Peleș () [Corola-website/Science/302059_a_303388]
-
din București (1942-1950), apoi secția de filologie germanică a Facultății de Filologie din cadrul Universității din București, obținând diploma de licență în limba și literatura engleză în anul 1954. Lucrează ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1954-1958), muzeograf la Muzeul de Artă al R. S. România (1960-1963) și ca redactor-șef la Editura Meridiane (1963-1968). În 1968 este numit director al Direcției Artelor în Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. Din 1961, predă la Catedra de literatură
Dan Grigorescu () [Corola-website/Science/302910_a_304239]
-
7 aprilie 1952 în satul Climăuți din comuna Mușenița (Suceava), într-o familie de etnie ruso-lipoveană. A absolvit cursurile Facultății de Științe Economice și pe cele ale Școlii Postliceale de Arhitectură, ambele din Iași. A lucrat ca economist, corector, profesor, muzeograf, editor, redactor ("Convorbiri literare"), redactor șef ("Kitej-Grad"), șef departament cultură ("Monitorul de Iași"), director (Teatrul de copii și tineret "Luceafărul" din Iași), secretar literar (Teatrul Național din Iași), director (Casa de Cultură "Mihai Ursachi" a municipiului Iași). Debutul său literar
Nichita Danilov () [Corola-website/Science/298968_a_300297]
-
Salonul de Pictură și Sculptură al Municipiului București. Pictează la Covasna. 1981 - 1982 Pictează la Covasna, Azuga și Bistrița-Năsăud. 1983 - Expoziție personală la "Galeriile de Artă ale Municipiului București". Catalogul expoziției are texte de poetul și jurnalistul Radu Cârneci și muzeograful Gheorghe Cosma. 1984 - Deschide o expozitie personală de pictură și grafică la Willebroek, în Belgia (catalogul expoziției cu prefață de Radu Cârneci), si la Werdohl, în Germania; 1985 - Deschide o expozitie personală la Hagen, Germania. 1987 - În Editură Meridiane, seria
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
Vernisajul expoziției de bază de științe ale naturii a avut loc în februarie 1988, în urma unei activități de echipă, pluridisciplinare desfășurate începând din iunie 1987. Proiectarea, realizarea științifică, artistică și tehnică au fost rezolvate pe plan local, unele chiar de către muzeografii și conservatorii muzeului, piesele naturalizate fiind realizate în laboratorul de taxidermie propriu de-a lungul a de 28 de ani. Expoziția de bază este adăpostită în cinci săli, fiecare cu o tematică aparte și este extinsă pe un spațiu de
Muzeul de Științele Naturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303705_a_305034]
-
și un bust al prințului Barbu A. Știrbei, bust ce se afla în curtea liceului din Iancu Jianu. Și contribuția fiilor satului nu se oprește aici. Mai precis, la începutul lunii septembrie, în organizarea Muzeului satului Dobriceni, la inițiativa învățătorului muzeograf Mihai Petrescu, are loc "Tabăra de Creație Plastică PLAI DOBRICENEAN" la care participă artiști plastici membri ai U.A.P. din România. Anul 2006 este anul celei de a II a ediții, de fiecare dată, cei 12 participanți finalizându-și documentația
Muzeul din Dobriceni () [Corola-website/Science/312173_a_313502]
-
urgente de restaurare și conservare. Ca urmare a faptului că Mănăstirea Putna este obiectivul principal, turiștii ocolesc în general biserica de lemn. Din acest motiv, restaurarea bisericii și a icoanelor sunt amânate din lipsa fondurilor. După cum declara în anul 2010 muzeograful Erica Croitoru, instituțiile statului nu au acordat niciun sprijin pentru promovarea acestui obiectiv, singurele fonduri venind din partea unor sponsori particulari. este construită din bârne de stejar și brad, cioplite în patru muchii și încheiate în "coadă de rândunică". Edificiul are
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
aparatură de control a microclimatului, astfel încât piesele expuse pot fi controlate din punctul de vedere al stării de conservare. Colectivul Muzeului Național al Unirii, care a asigurat asistența de specialitate la constituirea acestui muzeu a beneficiat și de susținerea reputatului muzeograf Volker Wolmann de la Muzeul Mineritului din Bochum, precum și de implicarea totală a cinului monahal de la mănăstirea Negraia.
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
afirmând că pe Dealul Odobeștilor se afla în trecut Cetatea Crăciuna. La a XXXIX-a Sesiune Națională de Rapoarte Arheologice, organizată de Compartimentul Arheologie din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor și de Muzeul "Callatis" din Constanta, arheologul dr. Victor Bobi, alături de muzeografii Aurel Nicodei și Aurora Emilia Apostu, a susținut, pe baza cercetărilor arheologice efectuate în anul 2004, o nouă ipoteză privind localizarea mult căutatei cetăți Crăciuna, și anume la Florești (Cîmpeneanca), lângă Focșani.
Cetatea Crăciuna () [Corola-website/Science/312390_a_313719]
-
această calitate a publicat analize ale unor creații ale compozitorilor: Aurel Stroe, Ștefan Niculescu, Tiberiu Olah, Wilhelm Berger, Cornel Țăranu, Zeno Vancea etc. și a sustinut conferințe muzicale în diferite orașe ale țării. Din 1993 pînă în 1998 a fost muzeograf la Muzeul „George Enescu” unde, printre altele, a realizat majoritatea fiselor creației lui George Enescu. În 1969 a obținut Premiul Uniunii Compozitorilor pentru Uvertura de concert nr. 1 (pentru lucrări de mici dimensiuni). 14 simfonii; Uverturile de concert nr. 1
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
instala 11 obiective. În acei ani au fost transferate mai multe obiective și s-au reconstruit trei dintre ele (Gospodăria tradițională din Straja, Casa de locuit din Ostra și Casa Roată din Câmpulung Moldovenesc) până în anul 1976, după care activitatea muzeografilor și restauratorilor a fost întreruptă. După schimbarea regimului comunist, în anul 1990 a fost reluat proiectul, extinzându-se suprafața alocată la 6 hectare pe același amplasament. În anul 1996, printr-o hotărâre de guvern, a fost înființat Muzeul Satului Bucovinean
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
murală a fost restaurată în perioada 2003-2010, sub stratul negru de fum descoperindu-se picturi realizate pe vremea domnitorului Ștefan cel Mare. Fresca cu tema «Învierea» este considerată a fi una dintre cele mai vechi picturi murale din România. Potrivit muzeografilor, frescele ar fi fost realizate de un pictor grec tocmit de Ștefan cel Mare, în jurul căruia s-a format școala moldovenescă de pictură. Pictura interioară se remarcă prin scene de o deosebită frumusețe, cu teme unice sau cu abordări extraordinare
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]