5,372 matches
-
un al doilea val și pe scriitorii care debutează În anii ’70. Însă, dincolo de această rezervă terminologică, observația mea e alta: eu nu cred că generația ’70, literar vorbind, așa cum o delimitezi tu, face legătura cu interbelicul spiritualist, național și naționalist. Mă gândesc că există o „falangă” - cu ghilimele de rigoare - cât se poate de raționalistă Între acești scriitori, de la Gabriela Adameșteanu la Radu Mareș, la echinoxiștii Dinu Flămând și toți ceilalți. Cred că legătura cu interbelicul spiritualist se face Într-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
E. Gojdu” de Teodor Neș ș.a.). Seria a treia, purtând subtitlul „Revistă lunară de cultură”, adună în colegiul de redacție mai vechi colaboratori, precum George Bota, Emil Isac, Ion Th. Ilea, Al. Olteanu, Cezar Petrescu ș.a. Orientarea revistei rămâne tot naționalistă, dar prin promovarea unei literaturi de mai bună calitate și prin diversificarea tematicii se pierde caracterul de revistă magazin. Gheorghe Tulbure deschide acum primul număr, evidențiind obiectivele redactorilor: „Îndrumători ai spiritelor către frumusețile pure și armoniile superioare ale artei, am
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
la extrem, cartea rămâne un experiment fără consecințe. Adevărata realizare a lui F. poate fi considerată activitatea de critic literar. Multe dintre articolele lui, adunate postum în volumul Cruciada umbrelor, conțin idei și atitudini promovate de o seamă de curente naționaliste, însă la o cercetare atentă faptul denotă doar un fel de conformism superficial. Criticul de la „Universul literar”, om cu o bogată cultură clasică și modernă, e interesat de fenomenul spiritual, de cel religios mai cu seamă, și în consecință se
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
nou romantism, pur, neîntinat de influențe străine și situat deasupra realităților întâmplătoare. Sursa acestor idei estetice este teoria despre „noul idealism” a criticului francez F. Brunetière. Concomitent, și sub influența lui N. Filipescu, în scrisul lui Antemireanu apar unele accente naționaliste. Dar tot el afirmă, într-un articol care a provocat o adevărată campanie de proteste, că arta populară nu are valoare estetică. Începând astfel să dea publicației o direcție străină de credințele și aspirațiile colegilor de redacție, Antemireanu se îndepărtează
FLOARE-ALBASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287019_a_288348]
-
nu pot fi investigate deoarece nu există informații despre derularea unor astfel de activități. O a doua modalitate de depășire a problemei legate de supravegherea grupărilor teroriste se bazează pe faptul că ele sunt, în general, ramuri ale grupărilor extremiste, naționaliste sau separatiste; ele sunt alcătuite, de obicei, din membri ai unor astfel de grupări, nemulțumiți de faptul că nu reușesc să își atingă obiectivele prin mijloace mai puțin violente. Prin infiltrarea unor informatori în rândul organizațiilor din care se pot
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
la Liceul „Mihai Bravul”, pleacă împreună cu familia la Constantinopol, unde tatăl său va deschide o școală pentru armeni, Institutul Mestugean. Timp de zece ani M. desfășoară aici o activitate de catedră. Bănuit că s-ar deda unor uneltiri cu resort naționalist, se refugiază în Bulgaria, la Varna, acolo începând să se manifeste vocația lui de gazetar. Colaborează la ziarul armenesc „Iravunk” și împreună cu Ervant Sărmakeșhanlian scoate cotidianul „Șarjun”, rezervându-și, sub pseudonimul Kamer-Arșavir, rubrica de comentarii externe. Din 1899, revenit în
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
un timp la secția de limbă și literatură a Institutului Moldovenesc de Cercetări Științifice, perioadă în care colectează cu zel, asimilează și interpretează creația folclorică. Devine redactor-șef al revistei „Nistru”, funcție deținută până în 1959, când este destituit pentru „tendințe naționaliste”. Mai târziu a fost locțiitor al președintelui Comitetului Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1962-1964). Laureat al Premiului de Stat (1972), a primit și titlul de Scriitor al Poporului din Republica Moldova (1982). Este prezent cu versuri și proză în revistele „Licurici”, „Armonia
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
sale și de vocația sa contemplativă ne ajută evident să ne eliberăm de clișeele triumfaliste aplicate lui Isidor chiar de către contemporanii săi. A fost un om măcinat de instanțe contradictorii: liberalism cultural și reprimare a ereticilor și a iudeilor, optimism naționalist și dureroasă pocăință în fața experienței păcatului și a slăbiciunilor omenești. De aici, neliniștea amestecată cu amărăciune, proprie unui om frământat și nefericit, pe care o putem surprinde în mod clar în două din epistolele sale adresate discipolului Braulion. Pe plan
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
monofizită la Alexandria după Calcedon. Episcopul calcedonian Ioan Talaia, hirotonisit în 482, n-a putut să-și păstreze funcția și a trebuit să fugă; monofizismul a rămas confesiunea națională a Egiptului, mai ales la nivel popular și din cauza evidentelor implicații naționaliste ale acestei opoziții față de religia impusă de împărat. Opoziția față de Calcedon a rămas vie și în Palestina, unde Iuvenal din Ierusalim, la întoarcerea de la conciliu, a fost supus unui adevărat proces de către clericii și călugării care îl întâmpinaseră la Cezareea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Alecu Tomescu Băltești. Într-un scurt articol-program din numărul 2/1934, intitulat Ce vrem?, revista se autodefinește ca purtătoare a unui mesaj moral înnoitor pentru tânăra generație. Deși declară că nu „vrea” politică, G.s. manifestă o puternică orientare antidemocratică și naționalistă, cu unele accente antisemite, comune și altor publicații de dreapta din epocă. Preponderent socială și politică, revista dă totodată atenție culturii și literaturii, care, deși nu sunt ideologizate excesiv, poartă totuși semnele unui evident tradiționalism. În „Pagina literară”, devenită pagina
GLASUL STUDENŢIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287295_a_288624]
-
Nicolae Manoilescu în această privință nu au fost doar simplă activitate academică, ci au stat la baza unor politici ale statului român și au fost atât de convingătoare, încât, în forme specifice, au fost reluate inclusiv în politicile de dezvoltare naționalistă ale comunismului. Vom vedea în continuare că și în tranziția postcomunistă putem găsi cu ușurință actori sociali și politici semnificativi care, dintr-un motiv sau altul, nu doreau un transfer nelimitat al civilizației occidentale în noua societate românească. În ciuda ideologiei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ale Tratatului de la Varșovia - a căror participare a fost mai degrabă simbolică decât semnificativă - au intervenit în Cehoslovacia pentru a înăbuși mișcarea comunisto-naționalistă locală denumită „primăvara de la Praga”. Spre deosebire de comuniștii maghiari care, cu un deceniu mai devreme, declanșaseră o mișcare naționalistă de autonomie în raport cu URSS și care a evoluat repede de la un comunism naționalist spre anti comunism, comuniștii cehoslovaci acționau în virtutea unei ideologii mai adaptate la politica reală vest-europeană, care presupunea doar o autonomie ridicată față de URSS și o deschidere spre
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
semnificativă - au intervenit în Cehoslovacia pentru a înăbuși mișcarea comunisto-naționalistă locală denumită „primăvara de la Praga”. Spre deosebire de comuniștii maghiari care, cu un deceniu mai devreme, declanșaseră o mișcare naționalistă de autonomie în raport cu URSS și care a evoluat repede de la un comunism naționalist spre anti comunism, comuniștii cehoslovaci acționau în virtutea unei ideologii mai adaptate la politica reală vest-europeană, care presupunea doar o autonomie ridicată față de URSS și o deschidere spre capitalismul occidental, în variantele sale cele mai stângiste. Ceea ce, la sfârșitul anilor ’60
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
decenii înapoi. Acest excurs internațional este necesar pentru a putea preciza mai bine momentul-cheie al opțiunii politice românești de la sfârșitul anilor ’70. Căci, ceea ce cehoslovacii abia încercau la sfârșitul deceniului, românii realizaseră deja cu câțiva ani buni mai înainte. Elementul naționalist contase la fel de mult. Ceea ce reușiseră însă românii să evite fusese o provocare ideologică la adresa Moscovei, care dovedise, cu această ocazie, că poate foarte bine suporta o provocare politico-diplomatică fără să reacționeze isteric la aceasta. Dintr-o înțelegere politică suplimentară sau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
țări. Cea mai importantă consecință este faptul că forțele politico-economice ale retrocedării și cele ale internaționalizării se suprapuneau în mare măsură. În raport cu acestea, împroprietărirea populației și etatizarea defineau mai degrabă o orientare politică ușor de taxat drept „nostalgică”, „neocomunistă” sau „naționalistă”. Rezultatul a fost o societate definită drept „capitalism fără capitaliști”, care nu înseamnă altceva decât dominația capitalului străin în asemenea măsură, încât noua clasă a capitaliștilor autohtoni joacă un rol minor atât în structura socială, cât și în viața economică
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
capitalul străin, merită subliniat faptul că ea nu a fost, de regulă, una de cooperare. Capitalul autohton, chiar în etapele sale incipiente, a privit capitalul străin ca pe un competitor indezirabil. În măsura în care a putut influența opinia publică, a sprijinit atitudinea naționalistă atât de clar formulată în primele luni de după revoluție prin lozinca „Nu ne vindem țara!”. În măsura în care a putut influența politicile guvernamentale, s-a străduit să inventeze obstacole legale și administrative în calea pătrunderii capitalului străin. Motivul pentru care capitaliștii autohtoni
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sale ideologice din ultimii ani de viață. Comentând acest aspect, G. Călinescu îl caracterizează pe G. astfel: „foarte bun orator de mase, știind să stârnească toate instinctele populare, fără a deveni comun, un adevărat demagog academic.” Și: „Ideile lui sunt naționaliste, tradiționaliste, în general foarte juste. Antisemit moderat.” G. este cel mai popular poet român de la începutul secolului al XX-lea, individualizându-se printr-un mesianism de poeta vates. Poemul Rugăciune, „unic în literatura noastră prin caracterul lui religios-profetic, prin fermitatea
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
până în 4 aprilie 1936, având subtitlul „Organ de afirmare națională”. Adoptând lozinca „Dumnezeu, Națiunea, Regele” și susținând „ideea de consolidare temeinică și afirmarea tot mai crescândă a spiritului românesc din aceste părți”, publicația a fost o ferventă promotoare a doctrinei naționaliste, totalitarist-legionare. Această orientare ideologică e sesizabilă și în versurile ce apar sporadic aici, cele mai multe retipăriri, sub semnătura unor autori precum Ion Pribeagu, Vasile Militaru, Radu Nour, Titi Costin, dar mai ales în publicistica partizană inserată: Octavian Goga, La început a
HOTARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287454_a_288783]
-
științifice legitime diferă În mai multe privințe de cea care existase În RDG. Această diferență este structurală, În sensul că ea ține pe de-o parte de diviziunea câmpului științific Între două state naționale (În cazul Germaniei) și de miza naționalistă a istoriografiei (În cazul României), dar unele similitudini pot fi identificate. Figuri ale tradiției școlii istoriografice naționale, David Prodan, Alexandru Zub (istoric al istoriografiei românești) ori Dinu C. Giurescu sunt doar unele dintre numele contrapuse „istoricilor de partid”, unii dintre
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mărturia istorică și literatura; cărțile lui Stelian Tănase, Anatomia mistificării și Clienții lu’ tânți Varvară, autor calificat Între timp În științele politice, aparțin și ele aceluiași gen nedefinit. O subcategorie este reprezentată aici de o istoriografie negaționistă apărută pe fundal naționalist și anticomunist, fie că este vorba de istorici români (Gheorghe Buzatu) sau americani (Kurt Treptow), a căror specializare românească s-a bucurat de sprijinul instituțional al istoriografiei „oficiale”. Diviziunile politice ale istoriografiei românești de dupa 1989 au fost marcate de opere
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a fost menținută după aceea - În special odată cu crearea Kominformului la Începutul războiului rece -, preeminenta interesului de stat asupra solidarității internaționaliste era deja un fapt Împlinit și diferența de tratament al diferitelor partide comuniste minoritare a stat la originea reacțiilor naționaliste din interiorul acestor partide. În ultimul său an de existență, școala Kominternului, Împărțită În secțiuni naționale, nu mai reunea oficial decât reprezentanții țărilor ocupate de naziști sau de aliații lor, ascunzând prezenta reprezentanților statelor cu care Uniunea Sovietică Întreținea relații
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de cel al economiilor naționale, de raportul dintre sectorul industrial și cel agricol, de dezvoltarea serviciilor, a mijloacele de comunicare În masă etc. Divergențele politice apărute În mișcarea comunistă internațională, urmând inițiativelor reformiste și destalinizării de dupa 1956, apoi apariția conflictelor naționaliste Între statele socialiste au marcat În aceeași măsură evoluția școlilor superioare ale partidelor comuniste, separându-le pe cele rămase mai mult integrate În rețeaua internațională (sovietică, est-germană, bulgară) de cele care au căutat o cale diferită de internaționalizare, precum școală
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1944 - și numărul redus al aderenților, desemnarea unui prim-secretar de origine română - predecesorii lor fuseseră, În ordine, un polonez, un bulgar și un maghiar - indică În mod evident dorința de adaptare la caracteristicile statului român și la tradiția să naționalistă. Deschiderea primului așezământ de Învătământ politic al PCR În martie 1945 urmează cu câteva zile instaurării primului guvern prosovietic la București (6 martie 1945). Sub denumirea de „Universitatea Muncitoarească a Partidului Comunist din România”, această școală funcționează numai pe baza
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ca Lukács În Ungaria, dar și Kolakowski sau Schaff În Polonia, precum și un număr important de filosofi și intelectuali sovietici. Pe de altă parte, revendicările de autonomie din partea comuniștilor germani - cele ale unui „comunism național” care nu se voia totuși naționalist - trebuie puse În legătură cu politica de represiune anticomunista practicată de „cealaltă Germanie” și cu caracterul internaționalist pronunțat al RDG, mai ales În primii săi ani, țară care oferea adăpost germanilor de pretutindeni, austriecilor sau elvețienilor germanici. Comuniști hotărâți să se despartă
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Își propusese de asemenea să apere libertatea profesiei În raport cu politicul, urmărind să separe literatura că arta de literatură că jurnalism sau formă de propagandă, Încercând să proscrie din PEN, așa cum ceruse Galsworthy În discursul său testament din 1932, termeni că naționalist, internaționalist, democratic, aristocratic, imperialist, antiimperialist, burghez, revoluționar, pe care Îi consideră incompatibili cu literatura (cf. Vegesack, 1986, p. 361). Prin originile sale și prin ritualurile devenite celebre precum discursurile ocazianate de dineuri, PEN-Clubul apărea, mai ales În primă perioadă, ca
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]