10,006 matches
-
poetul pe strada copilăriei și e o altă adresă pe casa lui bronzul toamnei sună în frunza viei și galbenul scrisorilor a trecut în gutui. Ceața timpului,val după val, peste nuci încet se lasă prin inimile oamenilor din satul natal trece poetul,amintire,spre casă. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Întoarcerea poetului / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 690, Anul II, 20 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ÎNTOARCEREA POETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Intoarcerea_poetului_al_florin_tene_1353396119.html [Corola-blog/BlogPost/364893_a_366222]
-
scris. Amintirile copilăriei sale petrecute la Ipotești, pădurea, fauna, apa, sunt pentru el reverii extrem transparente reușind să facă din toate acestea un univers extrem de rotund. Trimis la studii în străinătate, adolescent fiind, Eminescu duce dorul după codrul și plaiurile natale, după colibele din vale și alte așezări dorminde; însă pe toate le-a prins în categoria mitologicului. Toate aceste amintiri au devenit pentru el un centru plastic al lumii. La Eminescu imaginația lucrează retrospectiv, făcând ca depărtarea de locurile natale
REGAL EMINESCIAN LA ICR BEIJING de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1454355102.html [Corola-blog/BlogPost/377483_a_378812]
-
natale, după colibele din vale și alte așezări dorminde; însă pe toate le-a prins în categoria mitologicului. Toate aceste amintiri au devenit pentru el un centru plastic al lumii. La Eminescu imaginația lucrează retrospectiv, făcând ca depărtarea de locurile natale, de locurile sale dragi să amplifice distanța în timp. Iată un exemplu care deține aceste amintiri: ,, Aș vrea să văd acum natala mea vâlcioară Scăldată în cristalul râului de-argint, Să văd ce eu atâta iubeam odinioară: A codrului tenebră
REGAL EMINESCIAN LA ICR BEIJING de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1454355102.html [Corola-blog/BlogPost/377483_a_378812]
-
devenit pentru el un centru plastic al lumii. La Eminescu imaginația lucrează retrospectiv, făcând ca depărtarea de locurile natale, de locurile sale dragi să amplifice distanța în timp. Iată un exemplu care deține aceste amintiri: ,, Aș vrea să văd acum natala mea vâlcioară Scăldată în cristalul râului de-argint, Să văd ce eu atâta iubeam odinioară: A codrului tenebră, poetic labirint...,, Prin cultura acumulată Eminescu reface imaginea cu o largă deschidere spre universal, trasee spirituale tonifiante. Opera eminesciană se situaează în
REGAL EMINESCIAN LA ICR BEIJING de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1454355102.html [Corola-blog/BlogPost/377483_a_378812]
-
Autor: Paul Gheorghiu Publicat în: Ediția nr. 1154 din 27 februarie 2014 Toate Articolele Autorului De cele mai multe ori, omul este tentat să evite anumite situații neplăcute, anumite persoane neprietenoase sau incompatibile cu acesta, să își aleagă alte locuri decât cele natale, pentru a-și continua existența, să cheltuiască oricât ar fi necesar, pentru simplificarea traiului sau ridicarea gradului de confort. Poate că acest comportament este doar o completare a instinctului de supraviețuire, instinct ce tinde să fie îmbunătățit și personalizat de
ÎNFRUNTAREA GREUTĂŢILOR de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 by http://confluente.ro/Infruntarea_greutatilor_paul_gheorghiu_1393488413.html [Corola-blog/BlogPost/370170_a_371499]
-
justificată, cu argumente importante în alegerea altei țări drept gazdă pentru o perioada lungă de timp sau chiar până la sfârșitul vieții, în final, ceea ce i se întâmplă individului și familiei sale este tocmai prelungirea agoniei. Pentru că obstacolele întâlnite în țara natală, vor fi doar schimbate cu altele de altă natură, pe care individul va trebui să le depășească, constatând după ani și ani, că și-a rezolvat anumite probleme, dar paradoxal, și-a creat altele mult mai grave, iar în ciuda situației
ÎNFRUNTAREA GREUTĂŢILOR de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 by http://confluente.ro/Infruntarea_greutatilor_paul_gheorghiu_1393488413.html [Corola-blog/BlogPost/370170_a_371499]
-
Brașov; apoi marele cărturar și teolog învățat - Mitropolitul Antonie Plămădeală al Ardealului - trecut și el la cele veșnice în 29 August 2005 la Sibiu, care l-a respectat, apreciat și regretat foarte mult; de asemenea a venit Arhipăstorul plaiurilor sale natale - Andrei al Alba Iuliei. Apoi, au mai fost de față Episcopii: Epifanie al Buzăului, Calinic al Argeșului și Mușcelului, Gherasim al Râmnicului, Timotei al Aradului, Iustinian al Maramureșului și Sătmarului - cu adânca-i prețuire și recunoștință ce i-a purtat
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_prea_sfintia_sa_dr_vasile_stelian_gombos_1343394023.html [Corola-blog/BlogPost/351414_a_352743]
-
deși nici unul nu avem școală în această meserie, este principala sursă de venit. Putem spune că sculptam artizanal, manual, neavând mașină de sculptat. Iar toate modelele se fac cu mâna. Lucrez împreună cu părinții, având un atelier, asociație familiară în satul natal Cornu Luncii. Întreaga familie participa la finalizarea unui mobilier bisericesc. Frații mei, soția, mama, mama soacra, ocupându-se cu scrisul, șlefuitul, lăcuitul, etc, iar noi, bărbații cu sulptatul și prelucratul lemnului. Mara Circiu: Recent ați vizitat câteva biserici ortodoxe românești
PARINTELE PETRICA CORDUNEANU DIN BUCOVINA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Aprope_de_dumnezeu_parintele_mara_circiu_1384622660.html [Corola-blog/BlogPost/363150_a_364479]
-
aproapele și răzbătători, cum sunt românii în general. Dar pentru preotul de aici cred că are o muncă mai grea față de un preot din țară. Aici fiind românii din diferite colțuri ale țării, fiecare învățat cu obiceiurile și cu tradițiile natale, îi este mai greu preotului să îi cârmuiască, păstoreasca. Dar sunt sigur ca Dumnezeu îi înțelepțește să pastoreaca bine întreaga comunitate. Peste tot am fost primit cu căldură și cu dragoste și vreau pe această cale să-i mulțumesc familiei
PARINTELE PETRICA CORDUNEANU DIN BUCOVINA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Aprope_de_dumnezeu_parintele_mara_circiu_1384622660.html [Corola-blog/BlogPost/363150_a_364479]
-
06 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Povestire scrisă de Georgiana Fati (d-ra din fotografie): Într-o zi de iarnă, o fetiță, pe nume Alice, se trezi de dimineață și observă că afară nigea cu fulgi mari, iar peste satul ei natal se așeză o pătură albă, de gheață. Acum era dimineața lui 25 Decembrie, iar Moș Crăciun a trecut deja pe la ea. Sub bradul verde, frumos împodobit și înalt, era o singură cutie, de culoare albastră, cu o fundă mare și
O POVESTE DE IARNĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1420527078.html [Corola-blog/BlogPost/352214_a_353543]
-
Acasa > Cultural > Vizual > ADINA ROSENKRANZ-HERSCOVICI - TEATRUL ÎN VIAȚA MEA Autor: Adina Rosenkranz Herscovici Publicat în: Ediția nr. 1498 din 06 februarie 2015 Toate Articolele Autorului La București, în orașul meu natal, deja de mică eram atrasă de teatru și-l frecventam cu părinții sau cu profesorii noștri de la școala elementară și apoi medie. Mai des însă, ascultam scenete și piese radiofonice transmise în cadrul emisiunii „Teatru la microfon". Uneori prezentam spectacole pe
TEATRUL ÎN VIAŢA MEA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1423238578.html [Corola-blog/BlogPost/374710_a_376039]
-
avangardista a istoriei; Qiqie chengqun (Soții și concubine); Mi (primul său roman, tradus în limba română sub titlul Lumea de orez); Wo de diwang shengya (Eu sînt împăratul Chinei); Feiyue wo de fengyang shu guxiang ( Trecînd în zbor peste satul natal cu nuci stufoși); Yingsu zhi jia (Familia macului); He an (Malul fluviului); Zhi gui (Fantome de hîrtie). Multe dintre românele și nuvelele lui Șu Tong au fost traduse în principalele limbi de circulație internațională. În 2011 a fost nominalizat la
Scriitorul chinez Su Tong la Braşov by http://www.zilesinopti.ro/articole/10172/scriitorul-chinez-su-tong-la-brasov [Corola-blog/BlogPost/99109_a_100401]
-
copii ai lui Ion Tatu, mulți ani primar în Sebeșul de Sus, la începutul secolului XX. Vede lumina zilei în satul de la poalele masivului Suru, din munții Făgăraș, la data de 1 aprilie 1909. Școala primară o face în satul natal, iar apoi urmează cursurile Școlii Pedagogice din Sibiu. Își continuă studiile tot la Sibiu, și în anul 1932 absolvă cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă din orașul de pe malul Cibinului. Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu este cea mai veche instituție
Temniţă pentru spovedanie! Preotul Gheorghe Tatu din Sebeşul de Sus by http://uzp.org.ro/temnita-pentru-spovedanie-preotul-gheorghe-tatu-din-sebesul-de-sus/ [Corola-blog/BlogPost/93491_a_94783]
-
slujitorii Bisericii Ortodoxe. Din 1990 devine parte componentă a Universității din Sibiu. În anul 1933, Gheorghe Tatu se căsătorește cu Eudochia Spârlea, din Avrig, nepoata preotului Cârdea. Născută în Avrig, la 30 ianuarie 1906, Eudochia face clasele primare în satul natal, după care urmează cursurile Școlii Normale din Cluj. După căsătorie, își urmează soțul care slujește ca preot în Sebeșul de Sus și lucrează aici ca învățătoare. Era o modă a vremii ca tinerii preoți să se însoțească cu învățătoare, mai
Temniţă pentru spovedanie! Preotul Gheorghe Tatu din Sebeşul de Sus by http://uzp.org.ro/temnita-pentru-spovedanie-preotul-gheorghe-tatu-din-sebesul-de-sus/ [Corola-blog/BlogPost/93491_a_94783]
-
Tatu era o femeie foarte apreciată și o dăscăliță desăvârșită pentru comunitatea din Sebeșul de Sus. Rămasă fără loc de muncă, cu trei copii de crescut, preoteasa Eudochia Tatu își ia copiii și se mută la Avrig, în satul său natal. După ce iese din închisoare, în 1962, preotul lucrează pe unde poate pentru a-și câștiga existența și a-și întreține familia, din care lipsise aproape zece ani. La început și-a găsit de lucru la Codlea, apoi a lucrat ca
Temniţă pentru spovedanie! Preotul Gheorghe Tatu din Sebeşul de Sus by http://uzp.org.ro/temnita-pentru-spovedanie-preotul-gheorghe-tatu-din-sebesul-de-sus/ [Corola-blog/BlogPost/93491_a_94783]
-
vicisitudinile ei iese la iveală, deșirând ipocriziile, spărgând barierele pasiunilor, ale cenzurii și ale autocenzurii, dezgolind ființa umană de tot ce are mai bun sau mai abject. Personajele romanului sunt surprinse într-un segment al parcursului vieții lor în țara natală, unde societatea românească se simte strivită de vremuri ostile și frustrante, epoca în care regimul comunist-ceaușist începe să se impună printr-o țesătură de constrângeri și oprimări demne de cele mai “negre epoci ale istoriei”, dar și mai târziu, evadând
CASA DIAMANT – AGENTUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_casa_dia_magdalena_bratescu_1387775434.html [Corola-blog/BlogPost/363564_a_364893]
-
prieten și colaborator în fapte de cultură și în cele de binefacere, sociale. Între acestea din urmă, volumul de memorialistică Cavalerii cneazului din vale, apărut în 2015, este unul special, întrucât el izvorăște direct din amintirile autorului legate de satul natal și împrejurimile sale ștefanieene, de ,,poveștile” păstrate de la moși trămoși ca o zestre scumpă, de chipuri ce i-au marcat anii deschiderii spre lume, de fapte și întâmplări uitate pe nedrept, ca multe dintre cele din trecut căci prezentul nu
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1450365686.html [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
aici? - Ehe, zilele grele și amare făcute de așa zisa democrație. Ăștia și-au bătut joc de noi cum au vrut... Dar de unde ai apărut? - Din rai!... Am o permisie de câteva zile și am venit să-mi revăd locurile natale și să mă bucur de prosperitatea țărișoarei mele dragi pentru care mi-am jertfit viața și familia. - A prosperat mamă, a prosperat spre coadă! Și așa se așezară la taclale până aproape către orele dimineții. - Gata cu taifasul! Acum eu
LINIŞTE SUFLETEASCĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1399014033.html [Corola-blog/BlogPost/360241_a_361570]
-
deosebit în care a crescut și vorbește cu multă admirație despre părinții ei - model de iubire conjugală, care au dat și o bună educație copiilor lor. Alina Arbajter s-a despărțit de părinți, de fratele ei mai mic, de orașul natal, de casă, de prieteni în septembrie 1990 când, cu o valiză în care își adunase cei cu puțin peste 20 de ani pe care-i avea, ieșind pentru prima oară dintre granițele țării, a coborât pe peronul unei imense gări
CUM ARATĂ „VISUL UNEI FEMEI” LA UN RADIO CU NUME DE ZEIŢĂ. DIALOG CU ALINA ARBAJTER, REALIZATOR LA ATHENAISRADIO, GERMANIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cum_arata_visul_unei_femei_la_un_radio_cu_nume_de_zeita_dialog_cu_alina_arbajter_realizator_la_athenaisradio_germania.html [Corola-blog/BlogPost/366953_a_368282]
-
o furtună de cuvinte cînd moi și dulci, cînd tari și severe.” (Radu Paraschivescu) Radu Niciporuc despre el însuși: „Sînt om al mărilor, născut la Cluj dintr-o familie de români și ucraineni; primele școli le-am urmat în orașul natal și tot acolo Facultatea de Electrotehnică, după a cărei absolvire am ajuns inginer la Flota de pescuit oceanic. Am cutreierat lumea în lung și-n lat, fără să uit vreodată că bunicul meu patern a visat să ajungă în America
Pascal desenează corăbii, de Radu Niciporuc by http://www.zilesinopti.ro/articole/12113/lansare-de-carte-pascal-deseneaza-corabii-de-radu-niciporuc [Corola-blog/BlogPost/100897_a_102189]
-
mai departe. Așadar, iată întrebările oamenilor dintotdeauna! Ce este realitatea văzută? Ce este adevărul? Ce este viața? Ce este moartea? Dar mai ales cine este Creatorul acestei lumi și ce dorește El de la noi? Acum, după cum știți, Persia, pământul nostru natal a fost în vechime cucerit de falangele regelui Iskender al Macedoniei, unul din cei mai puternici împărați care s-au aflat vreodată sub soare. Acest lucru s-a întâmplat acum treisuteșaizeci și șase de ani când, undeva către apus față de
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1421006732.html [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
a fost îngreuiat și de recensământul populației din Iudeea, lucru ordonat de la Roma din porunca lui Augustus, eveniment care pricinuise o vânzoleală nemaivăzută de oameni întrucât legea spunea ca cei care trebuiau numărați aveau poruncă să se întoarcă în pământurile natale pentru a putea fi înscriși pe liste acolo. De aceea mulți iudei porniseră în călătoria spre pământurile natale printre care și aceștia doi, Maria mama pruncului și Iosif bătrânul. Nereușind în tentativa sa de a afla unde era născut pruncul
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1421006732.html [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
care pricinuise o vânzoleală nemaivăzută de oameni întrucât legea spunea ca cei care trebuiau numărați aveau poruncă să se întoarcă în pământurile natale pentru a putea fi înscriși pe liste acolo. De aceea mulți iudei porniseră în călătoria spre pământurile natale printre care și aceștia doi, Maria mama pruncului și Iosif bătrânul. Nereușind în tentativa sa de a afla unde era născut pruncul, Irod a dat poruncă să se ucidă toți copii, băieți, născuți până la vârsta de doi ani, aceasta ca să
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1421006732.html [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A fost membru al Academiei Române. La 1 ianuarie 1957 Constantin Daicoviciu a fost numit rector al Universității „Victor Babeș”, iar la 1 iulie 1959, până în octombrie 1968, rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Din anul 1973 satul natal poartă numele istoricului) - a fost perceput de către contemporani ca o personalitate care a încercat să salveze zestrea universitară interbelică într-un moment dificil al ereziilor intelectuale și distrugerii valorilor culturale românești. Această salvare a unor elite universitare nu se putea
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoricul_si_rectorul_constantin_daicov_al_florin_tene_1331630402.html [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
a mutat tipografia domnească și a continuat tipărirea cărților atât de necesare iluminării credincioșilor. În 1699 trimite pe ucenicul său ipodiaconul Mihail Ștefan la Alba Iulia unde tipărește o Bucoavnă și un Chiriacodromion. Nu și-a uitat nici țara lui natală unde tot pe Mihail Ștefan îl trimite să pună bazele unei tiparnițe cu caractere georgiene de sub teascurile căreia au ieșit primele tipărituri în limba georgiană. Lui îi aparține meritul de a fi tipărit în 1701 Liturghierul greco-arab, prima carte din
SFÂNTUL IERARH ANTIM IVIREANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 by http://confluente.ro/27_septembrie_sfantul_ierarh_ion_untaru_1380248401.html [Corola-blog/BlogPost/352629_a_353958]