1,525 matches
-
al mărăcinilor uscate de pe malurile acesteia. Alături de Feuilles mortes și La Puerta del Vino, preludiul Bruyères va fi interpretat în primă audiție de Claude Debussy, la 12 martie 1913. Curbele sinuoase și line ale arabescurilor melodice imprimă imaginii sonore o naturalețe grațioasă, lipsită de afectare și sentimentalism (un aspect important ce trebuie avut în vedere la nivelul redării interpretative), adecvată stării de contemplație a unui peisaj en plein air. Atmosfera meditativă astfel creată ne surprinde cufundați într-o explorare introspectivă ce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pe reprezentările mentale compartimentate, dificil transferabile, îi privează, până la urmă, pe elevi de libertatea perceperii și relaționării firești a diferitelor elemente. Am uitat, astfel, plăcerea și bucuria învățării. Pentru că procesul cunoașterii, oricât de exigent ar fi, dacă e lipsit de naturalețe, de joc și de intuiții fulgeratoare, nu mai este creator, generator de noi valențe, ci sterp, trist, autarhic. Din ce în ce mai mult, copiii noștri se plictisesc la școală, iar studenții dormitează prin amfiteatre, nemaivorbind de faptul că, odată «aruncați» pe o piață
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
liniștită, luminoasă, senină, primăvăratică. Dacă poporul nostru are conștiința unui peisaj românesc distinct, faptul se datorează picturilor vibrante ale lui Nicolae Grigorescu. Coloritul de o rară prospețime, poezia ce se desprinde din toate tablourile sale, sinceritatea, jocul feeric al luminii, naturalețea reliefează un „genius loci”, o imagine vie și particulară atât de specifică țării pe care a etalat-o convingător spre încântarea și uimirea atâtor generații. Prin omagiul pe care-l aduce ruralității noastre, Grigorescu dă o definiție spiritului românesc, are
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
nu s-a priceput Dania să-mi trimită câteva rânduri întâmplătoare, scrise pe prima hârtie care-i iese la îndemână, cu adresa incomplectă și cu vorbele confuze numai pentru că îi este dor.” Artificialitatea și comportamentul convențional, monden și lipsit de naturalețe al fetei deranjează, uneori până la exasperare, dar regula jocului este acceptată: „este de neînchipuit de ce puțină libertate se bucura Dania. Orice gest pe care l-ar face mai liber, se interpretează. Nu face un pas singură, pe trotuar, orice ar
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
aburi care merge singur, sigur și rapid la destinație. Expansiunea capitalistă va externaliza problemele interne și va deschide o lume într-un mod unic antisocialist, fără ca asta să și-o fi propus vreodată în mod programatic. Este vorba aici despre naturalețea dezvoltării bazată pe libertatea și pe spiritul faustic al căutării. Soluția socialistă, stătută și rigidă, va găsi loc de manifestare într-un spațiu stătut și rigid. Rusia era un spațiu închis de propriile neputințe ale unei țări feudale izolate. Ca
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Într-o lume românească unde jurnalismul de telepubelă face ravagii prin mintea oamenilor, autoarea cărții Urât mai trăiți, domnilor! e un jurnalist redutabil, de excepție. Și ce spune, Domnia Sa, despre bunul jurnalist? Citez: "Pe lângă pregătire strict gazetărească, tehnică, talent, fler, naturalețe, comportament empatic, bunul jurnalist trebuie să fie un om de cultură, o minte deschisă, cu vederi largi, cu sensibilitate, umor, apetit pentru noutatea de valoare. Dacă are discernământ critic și caracter pe lângă toate acestea, ar fi super, cum spune generația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Chavez în persoană la New York, în timpul unei ședințe a Adunării Generale a Națiunilor Unite. Clinton era acolo, și prima noastră reacție a fost pozitivă; energia lui Chavez m-a impresionat; Clinton a recunoscut în el un coleg politic plin de naturalețe. Totuși, curând am fost deranjați de politicile lui Chavez, care erau antagoniste nu numai față de noi, ci față de oricine nu împărtășea perspectivele sale asupra a două subiecte: nevoia de reformă radicală și infailibilitatea lui Hugo Chavez. În 2002, o lovitură
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
dezinvoltura cu care își purta hainele somptuoase și bijuteriile, rafinamentul cu care amenaja interioarele și era primit în Micul Trianon din parcul Versailles, construcție comandată de doamna de Pompadour căreia i-a succedat ca poziție de curtezană. Simpatizanții ei apreciau naturalețea, jovialitatea și intenția de a răspunde solicitudinii altora. În aprilie 1774, suveranul s-a îmbolnăvit de variolă și, sub presiunea apropiaților, i-a cerut contesei du Barry să părăsească palatul. Și-a chemat confesorul să se spovedească spre a i
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
topește un biscuit ceea ce nu mergea nicidecum: lapte și mătase! De neînțeles era ACEL parfum, de nedescris, de neordonat în nici un chip, nici nu s-ar fi cuvenit de fapt să existe. Și totuși [Ø] se afla acolo, cu o naturalețe cum nu se poate mai minunată. (Ed. cit., pp 49-50) După cele patru anafore demonstrative, odată ce parfumul excepțional a fost identificat ca atare, anafora pronominală apare din nou, dar ea trimite la un obiect de discurs al cărui caracter cu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la ultima, marcată de un "Ei!" al surprizei și de un "atunci" care cheamă fatic ultimul răspuns. Întregul formează o interacțiune căreia îi lipsesc nu numai evaluările, ci și deschiderea și închiderea fatice, cu elementarele saluturi obișnuite, care ar da naturalețe conversației. Relansarea prin întrebările adresate de un interlocutor anonim epuizează o serie de posibilități care-l aseamănă pe "străin" cu albatrosul din celebrul poem din Florile răului: Poetul e asemeni cu prințul peste nouri" (trad. de Ion Caraion, Florile răului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
presupunea existența lambriurilor din lemn pe pereți. Prezența unui determinant hotărât în fața "tronului" nu este mai puțin aparte: de ce un apartament, fie el și în Tuileries, trebuia să aibă un tron? De fapt, tocmai prezența unui baldachin roșu îi conferă naturalețe asocierii: în mod normal, un baldachin este asociat unui tron; cât despre "estradă", ea este o componentă normală a tronului stereotipic. 7.7 Textul începe printr-o progresie cu temă constantă: "În anul 1726, un tânăr ... / Avea cu el ...". Tema
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fiu bolnav? A scos iarăși șnurul și s-a „conectat“ la cer. — Sfinte Ieronime, vreau să știu dacă-i pregătită garda. Era. A mulțumit, iar eu l-am întrebat despre ce gardă e vorba. A răspuns cu cea mai mare naturalețe: — Garda de îngeri. Eu nu plec niciodată la drum fără gardă. Sunt atâtea primejdii. Mai ales când mergi cu maxi taxi. — Și ce fac îngerii? S-a încruntat. — Mă apără, ce să facă? Uite, ca să înțelegi. Sunt în maxi taxi
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
accelerat puternic mersul, că peisajul social se schimbă cu repeziciune (A. Russo deplânge, în Cugetări, „răsipirea cea iute a trecutului“), că trebuie deci să înregistrezi astăzi ceea ce mâine nu va mai fi. O proză de observație ușoară, vioaie, scrisă cu naturalețe și cordialitate, degajată în vederea de ansamblu, dar incisivă frecvent în detalii. O proză care, prin varietatea caleidoscopică a imaginilor, notația rapidă, refuzul finisării, asociază realismului ei spontan un impresionism avant la lettre. (E. Lovinescu, referindu-se la Negru pe alb
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
D. Sîrbu nu scrie neglijent, ci compune atent, dozează cu spirit și măiestrie efectele, fără să literaturizeze facil, urmând preceptul antic potrivit căruia marea artă trebuie să ascundă "arta", meșteșugul. Literatura sa epistolară realizează astfel ceea ce vechii greci numeau afeleia, naturalețea, oferind cititorului o imagine a vieții mai vie decât viața, mai autentică și mai proaspătă parcă. În acest scop, epistolierul utilizează diverse formule introductive de mare haz37, în funcție de mesajul pe care vrea să-l transmită, de gustul și de personalitatea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sau cu un final categoric este creată și în Habanera. Incipitul impune ideea de continuitate, "un alt necunoscut scobora de pe înălțime", prin adjectivul "alt". Mortuarul invadează cotidianul, oniricul se suprapune peste imaginile stării de veghe, dar totul se realizează cu naturalețe. Motivul oaselor se impune și aici, e o reducere la esență, la minimum, o despovărare de carnal și totodată de tot ce înseamnă viață, existență: "era un spânzurat de pe lopețile morii de vânt/ ce vâslea în nori bruni mâncând oase
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
într-o apă în continuă mișcare. Impresia de tablou pictat în grabă e dată și de modul în care e prezentată lumea ("atârnate"). Se refuză poezia descriptivă propriu-zisă, motiv pentru care inanimatul devine animat, elementul posibil șocant e integrat cu naturalețe: "departe mahalalele atârnate de oraș/ lătrau un prinț sau o umbră care a oftat". Retorica incertitudinii e și ea prezentă în aceste oscilații în definirea tabloului, reafirmându-se astfel inconsistența lumii. Aceeași tehnică a ironizării se regăsește și în Moment
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
probabil mai bine cunoscut astăzi drept coautorul romanului The Gilded Age, scris împreună cu Mark Twain, ca "ultimul eseist contemplativ al Sketch Book", rezumată de Washington Irving. Pe de altă parte, este descris ca "o figură influentă, care a adus noutatea, naturalețea și abandonul jurnalistic" în proza de la sfârșitul secolului al XIX-lea (418). Comentariile făcute de Pattee la adresa lui Warner reflectă o conștientizare a faptului că în secolul al XIX-lea aveau loc unele schimbări în formele de non-ficțiune. Mai mult decât
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
intuiția inconștientului, neliniștii, complexului modern al lui Œdipe, catastrofelor sexului și tocmai prin aceste aspecte, mai mult decât prin tabloul unei locomotive, Zola este modern. Termenul naturalism, împrumutat terminologiei științifice, lasă să se întrevadă că omul păstrează un fond de "naturalețe" și legături cu o stare primitivă îndepărtată. "Omul fiziologic"80 resimte profund o discordanta, condiționată de interacțiunea dintre mediu și noul tip de personalitate format de societatea capitalista. Fisură este un mare motiv zolist, semnalată de critică de specialitate. Zola
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pentru mine să-i văd pe acești oameni, care mi-au oferit privilegiul de a mă primi de nenumărate ori în casa lor ca pe un membru al familiei, rasați, perfect occidentali, cu un impecabil savoir vivre, cu firescul și naturalețea adevăraților aristocrați, "izmenindu-se", pentru prima și ultima oară, așa. Atunci am văzut deschisă ușa principală de la living și în cadrul ei, într-o străfulgerare cețoasă, un domn distins, cărunt și cu un aer ușor somnolent. Era un episod aproape ireal
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și Paul Miron, doctoratul, recomandarea pentru Fulbright sau evocarea întâlnirilor memorabile din biroul său cu Neagu Djuvara, Katherine Verdery, Claude Karnoouh, Catherine Durandin, Roger Chartier etc) - la următorul text aniversar. La 80 de ani, Alexandru Zub întruchipează nonșalant, zilnic, cu naturalețe, titlul unei apreciate lucrări de-ale sale: Efigia cărturarului. Efigie, aici în sensul că așa cum amprenta rămâne, neschimbată, pe sigiliu, dincolo de apăsarea inexorabilă a timpului, figura academicianului ieșean, urcând voinicește Copoul, la fel ca în urmă cu trei decenii, când
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
umplut sala. Finlandezii au prezentat un diptic: Digital Duende și Mr. & Mrs. Betlehem. Despre primul spectacol, Florian Băiculescu mărturisește că "s-a baletat cu grație și inspirație, cei doi oferind un program elegant și fără prea multe complicații stilistice. Simplitate, naturalețe, economie gestuală"346 pe o muzică spaniolă, prelucrată în viziune nordică. În ceea ce privește a doua piesă, aceasta a fost mai amplă, dar și-a păstrat și ea nota de echilibru între muzică și expresionismul plin de lirism al coregrafilor din Finlanda
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fel de ritm, ci și pentru că nu detectezi vreo atmosferă, vreun stil regizoral, vreo pregnanță a poveștii sau a unei interpretări. Totul e extrem de plat, de lent, de ne-natural. Sunt foarte puține momente când filmul capătă un pic de naturalețe, cum e secvența de la restaurant, dintre Victor Rebengiuc și Dragoș Bucur, însă în majoritatea timpului ai impresia că ești acasă și vezi un serial pe Romantica sau pe Acasă TV, a cărui acțiune are loc, pentru diversitate, într-o agenție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
faptul că poartă amprenta societății și este cenzurat în funcție de presiunea grupului asupra individului; * accepțiunea culturală menționează caracterul local al gestului, în sensul că semnificația acestuia depinde de cultura societății; * accepțiunea artistică ilustrează caracterul estetic al gestului în toată splendoarea și naturalețea sa; * accepțiunea pedagogică prezintă caracterul educativ al gestului, care facilitează înțelegerea unităților de învățare; * accepțiunea semiotică relevă caracterul relațional și contextual al gestului. Analiza gestului sub coloratura unor accepțiuni diferite vizează îndreptarea către o definiție integratoare: semioza gestualității comunicative, care
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
se înscriu în curente diferite ale artei. Subliniem faptul că prezentarea accepțiunii artistice a gesturilor și alegerea tablourilor exemplificatoare sunt influențate de gustul estetic personal și posibilitatea contemplării acestora în muzee diferite din țară și străinătate. Ilustrarea mișcării, gesturilor și naturaleții atitudinilor personajelor pictate o întâlnim la Francisco José Goya în operele ,,Vânzătorul de veselă", ,,Baba- oarbă", ,,Manechinul", ,,Luptă cu taurii", ,,Toamna", ,, Pe catalige", ,,Săritură temerară", ,,Doi bătrâni mâncând supă", ,,Femeia cu ulciorul", ,,Lăptăreasa din Bordeaux" etc. (vezi tablourile)67. În
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și ritualizate ale călcătoreselor și femeilor care se piaptănă sau se spală într-un lighean ca fiind deosebit de armonioase, grandioase și expresive. Degas lărgește cadrul universului feminin redat până atunci în tablouri cu imagini secrete de femei, descoperind și exaltând naturalețea gesturilor și corpurilor tinerelor fete. Prin atenția acordată gesturilor și emoțiilor expresiilor umane, mai ales feminine, picturile lui Degas sunt impresionante. Subiectele preferate ale lui Degas au fost legate de lumea teatrului (muzicieni, cântăreți, și mai ales balerine) și de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]