3,927 matches
-
fundamental, acesta are la bază o serie de considerații filosofice asupra naturii umane: omul este rău, egoist și supus unei înclinații naturale către căutarea puterii, a dominației; ca atare, el trăiește într-o permanentă nesiguranță, fiind marcat de o profundă neîncredere în oameni și suspiciune la adresa celorlalți. Urmează, pe cale de consecință, că și societățile și instituțiile create de om vor avea aceleași particularități. De la aceste prezumții pleacă și construcția realismului clasic. Gândirea politică în domeniul relațiilor internaționale a fost însă structurată
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
inițial, căuta să-și îmbunătățească securitatea va trebui să observe eforturile celorlalte state și să ia măsuri în consecință, înarmându-se în continuare. Se declanșează o spirală a înarmărilor fundamentată, potrivit concepțiilor realiste, pe natura anarhică a sistemului și pe neîncrederea dintre actori. Procesul de mai sus este cunoscut ca „dilema securității”. Descrisă de John Herz în 1950, dilema constă în faptul că încercările de asigurare a securității unui stat generează o stare de insecuritate pentru alți actori, care, la rândul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
asigurare a securității unui stat generează o stare de insecuritate pentru alți actori, care, la rândul lor, își caută propria securitate. Căutarea individuală a securității duce, de fapt, la creșterea insecurității în sistem (Herz, 1950). Dilema securității se bazează pe neîncrederea și frica resimțite de state unul față de altul. Într-un mediu competitiv și anarhic, statele nu se pot baza pe bunele intenții ale celorlalți. Creșterea puterii unui alt actor este amenințătoare în sine, astfel încât nu se poate asista pasiv la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
lua securitatea colectivă, în partea a treia este urmărită evoluția sa istorică, pentru ca în final să se formuleze câteva concluzii. Definirea securității colective Pentru realiști, lumea este un mediu anarhic și competitiv, în care relațiile dintre state sunt fundamentate pe neîncrederea reciprocă. Supraviețuirea este principala preocupare a fiecărei entități politice suverane, iar urmărirea individuală a acesteia dă naștere dilemei securității. La nivel internațional, suspiciunea față de intențiile celorlalți face ca modul cel mai potrivit de menținere a securității să fie o permanentă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
contrast, liberalii cred în posibilitatea cooperării între state. Ei recunosc importanța factorului militar în relațiile internaționale, dar afirmă că nu numai structura sistemului internațional contează, ci și ideile, adică modul în care este privită lumea. Actorii nu sunt condamnați la neîncredere mutuală, cooperarea fiind posibilă, îmbunătățindu-se astfel dilema securității. Soluția liberală presupune depășirea fricii dintre actori și renunțarea la balanțele de putere printr-o coaliție perpetuă a statelor de statu-quo. Prin recunoașterea reciprocă, actorii se obligă să păstreze pacea și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
această constatare se susține prin faptul că aproape toate regimurile de securitate cunoscute sunt instituite prin controlarea reciprocă a instrumentului militar. Dezarmarea reciprocă, fie și parțială, este privită în general ca fiind cea mai sigură modalitate de oprire a spiralei neîncrederii și a fricii. Exemplele în domeniu sunt numeroase. Acordurile SALT I (1972) și SALT II (1979) dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică, încheiate pentru a opri cursa înarmării nucleare dintre „cei doi mari”, au fost o încercare de a se construi
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
lărgită, angajamentele luate atunci au rămas în vigoare. Pentru ca obiectivele unui regim de securitate să poată fi transpuse în practică, este nevoie nu numai de exprimarea intenției, ci și de stabilirea mecanismelor care să determine micșorarea amenințării resimțite și a neîncrederii reciproce. Într-un tratat de dezarmare, de exemplu, vor trebui negociate paritățile pe diferite categorii de arme și personal care vor fi păstrate de fiecare actor, intervalele de timp în care se va ajunge la nivelurile stabilite sau mecanismele de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
neorealismul și neoliberalismul -, ea fiind pusă mai cu seamă în termenii problemei câștigurilor relative și absolute, discutată într-un capitol anterior. Privite prin prisma scepticismului realist, regimurile nu pot asigura securitatea unui stat. Eșecul tratatelor SALT poate fi pus pe seama neîncrederii reciproce și a tentației de a trișa a jucătorilor, mai ales în lipsa procedurilor de verificare. Dar acestea nu sunt singurele cauze care duc la sfârșitul unui regim. Se poate spune că retragerea din 2002 a Statelor Unite din Tratatul Anti-Rachetă (Anti-Ballistic
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
doi sau mai mulți actori care formalizează un set de reguli pe care trebuie să le respecte pentru a atinge un obiectiv comun. În cazul securității, regimurile funcționează ca mediu reglementat de discuții și negocieri prin care se încearcă reducerea neîncrederii și fricii reciproce. Funcționarea unui regim de securitate se bazează pe tradiția raționalistă groțiană ce afirmă necesitatea cooperării în atingerea unui obiectiv comun. Pentru aceasta nu este nevoie de un nivel foarte ridicat de încredere în ceilalți participanți, presupunându-se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Occidentale nu ar neglija în nici un fel importanța factorilor materiali, dar ar putea găsi și un răspuns la întrebarea de mai sus, constatând dezvoltarea în timp a unei comunități de securitate. Statele din regiune au fost marcate inițial de o neîncredere mutuală firească pentru niște actori abia ieșiți dintr-o confruntare armată distrugătoare, în care se aflaseră în tabere diferite. Măsuri de control reciproc - CECO (Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului) este, în definitiv, un organism de verificare a cantității și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care doreau să contribuie, după sfârșitul „războiului rece”, la depășirea suspiciunilor din spațiul euro-atlantic. Emanuel Adler folosește termenul „model construire a comunităților de securitate” pentru a defini acele practici ale organizațiilor internaționale care au drept scop fundamental depășirea fricii și neîncrederii reciproce. Programul PpP sau modul în care OSCE s-a raportat la noii actori apăruți după destrămarea statelor federale comuniste sunt exemple în această direcție. Construirea unei comunități de securitate este un proces de durată, de socializare, de învățare a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și rețete sigure de fabricație, adio poezie! S-o citească tot mașinile. De altminteri, obsesia asta de a merge la sigur, mai ales în domenii ale imponderabilului, e un simptom grav al lumii contemporane, în care prea des se manifestă neîncrederea și suspiciunea. Asta a dus la aberația „poeticii matematice”, care poate să epateze, poate să dea cum se zice „complexe”, mai ales celor ce se numesc, ca noi, „umaniști”, dar nu e mai puțin un delir combinatoriu, tautologic în cel
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cu Preda, cu Jebeleanu, cu Baconsky, cu Bogza. Și mă opresc pentru a nu repeta lista de dinainte. Și măcar nerepetând-o, inechitatea de a uita pe cineva să poată părea, cum și este, doar involuntară. Îmi amintesc cu câtă neîncredere vă tot uitați la mine, când vă provocam să faceți gazetărie în Luceafărul. Ei, ce ziceți, v-am dat false speranțe și iluzii sau a mers bine colaborarea noastră? — Nu știu dacă tot ceea ce am scris la Luceafărul se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Împărțit câtorva prieteni cărțile mele preferate. Pe unele a trebuit să le răscumpăr mai târziu, după perioada critică. Dar rămân prea puțin un cititor, căci nu caut Într-o lucrare decât ceea ce permite sau interzice ceva În activitatea mea”. Această neîncredere față de cărți se Îndreaptă pentru Început către biografie. Valéry a devenit celebru În critica literară prin faptul că a pus la Îndoială necesitatea legăturii stabilite În mod obișnuit Între operă și autor. Era Într-adevăr În spiritul tradiției, În critica
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
alte texte, lista cărților proscrise pare a se mări considerabil, iar acolo nu mai e vorba despre o sută de cărți, ci despre o Întreagă mulțime de care trebuie să ne ferim. Cel mai important text al lui Wilde despre neîncrederea lui pentru lectură se intitulează „Critica este o artă”. Organizat ca un dialog În două părți, acesta pune În scenă două personaje, Ernest și Gilbert, Însă e posibil ca acesta din urmă să formuleze cu cea mai mare claritate poziția
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
că la Întâlnirea cu o carte nu e vorba numai despre o chestiune de durată. Împletirea dintre artă și critică, susținută de Wilde, duce, Într-adevăr, În continuarea textului, numai că Într-o formă mai accentuată, la expunerea unei adevărate neîncrederi În lectură. Gilbert Își continuă lauda adusă criticii, afirmând că este mai greu să vorbești despre un lucru decât să-l faci, ia mai Întâi exemple din istorie, arătând că poeții care au descris faptele de vitejie ale eroilor Antichității
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Prietenie, devotament - dușmănie, trădare 72 Prudență, prevedere, anticipare - imprudență, precipitare 73 Puterea banului, manipularea În afaceri 80 Răbdare, perseverență - nerăbdare, grabă 81 Reușită, noroc, mulțumire - eșec, ghinion, dezamăgire 81 Soartă, destin, fatalitate, predestinare - Întâmplare, liber arbitru 84 Speranță, Încredere - dezamăgire, neîncredere, consolare 85 Spirit, glumă, ironie - cinism, sarcasm 87 Stăpânire de sine, calm, abținere - mânie, furie, ostilitate, agresivitate 88 Tact, maniere, diplomație 89 Tăcere - limbuție, vorbărie, clevetire 91 Timpurile: trecut, prezent, viitor 92 Tinerețe, maturitate, bătrânețe 94 Virtute - viciu 95 Voință
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
O minciună se sprijină pe altă minciună”.) „Mai lesne e a vorbi adevărul decât minciuna.” (A. Pann) Când inimile sunt sincere nu trebuie multe cuvinte. (Când Însă sunt cuprinse de intenții ascunse, dialogul este lung și dominat de Îndoială, suspiciune, neîncredere reciprocă: „Cel cu minciuna se simte totdeauna cu musca pe căciulă”.) „Dacă dovedești un lucru prin faptă, orice cuvânt e de prisos.” (Esop) Atunci vei cunoaște adevărul mai bine, când vei depărta orice patimă de la tine. (Psihologii au relevat de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
răzbune Își ține deschisă propria sa rană, care altfel s-ar vindeca și s-ar Închide.” (Fr. Bacon) Sămânța pe care a văzut-o cioara nu Încolțește. (La fel și În cazul unor inițiative sau proiecte: dacă sunt Întâmpinate cu neîncredere sau invidie, n-au sorți de izbândă.) Oaia blândă e suptă de orice miel. (Omul credul sau naiv este Înșelat de oricine.) A căuta (sau a găsi cuiva) nod În papură. (Reaua-voință sau reaua-credință Îi face pe unii să vadă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să le ațâțe sau să le Întrețină poate avea siguranța că va afla, În timp, lucruri surprinzătoare.) Vulpea, moartă-n cale-o vezi, și tot parcă nu o crezi. (Pe omul știut ca viclean Îl Întâmpinăm de fiecare dată cu neîncredere.) „Trădarea s-a sprijinit Întotdeauna pe ruda sa umilă, fățărnicia.” (St. Zweig) Sumanul alb se poate negri, cel negru nu se poate albi. (Cinstea se poate pierde, transformându-se chiar În necinste, dar minciuna În adevăr, nu.) „Nu importă ce
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cazul iubirii calculate, interesate.) „Dragostea femeii cântă fericirea Întâlnirii, dragostea bărbatului cântă durerea despărțirii.” (R. Tagore) Dragostea este un ocean; cel care nu știe să Înoate În el se Îneacă. În „marea iubirii” se produc, uneori, furtuni și talazuri ale neîncrederii și suspiciunii, cărora trebuie să știi să le faci față.) „Dragostea e ca spinul: nu-l simți când intră, dar te doare când Îl smulgi cu sila.” (B.P. Hasdeu) Inima nu e o față de masă pe care să o Întinzi
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
omenire simte plăcerea să bârfească și cealaltă jumătate să creadă bârfele.” (La Rochefoucauld) Râvnim la lucru străin, iar altora le plac mai mult lucrurile noastre. (Probabil că această particularitate a firii omenești este determinată nu atât de un sentiment de neîncredere În realizările noastre, cât mai ales de dorința de a cunoaște și alte opțiuni sau realizări.) La unii oameni, dorința intensă de a avea ceva apare ca o nevoie de compensație: „Am râvni mai puțin stima oamenilor dacă am fi
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de asemenea, fiecare dintre părinți caută să-și impună punctul de vedere În educația copilului lor, acesta ajunge să crească În legea lui.) Caută ce n-a pierdut și găsește ce n-a vrut. (Gelosul, de exemplu, dominat de atâta neîncredere și suspiciune, caută dovezi de infidelitate, pe care soția sau prietena sa, ajunsă la o stare de exasperare, i le va oferi, până la urmă.) Dimineața este mai Înțeleaptă decât seara. (Pentru că dimineața a beneficiat de aportul nopții, care are calitatea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
suntem auziți, dar nu ascultați, așa cum putem fi priviți, dar nu văzuți.) Reușită, noroc, mulțumire - eșec, ghinion, dezamăgiretc "Reușită, noroc, mulțumire - eșec, ghinion, dezamăgire" Cum te gândești, așa ai să reușești. Putem gândi pozitiv sau, dimpotrivă, În termeni de totală neîncredere În sine, În posibilitatea schimbării În bine a lucrurilor existenței.) „Frumoasă este justa cale de mijloc. Nu-mi place nici ceea ce o depășește, nici ceea ce rămâne sub ea.” (Democrit) „Disprețuim planurile mari când nu ne simțim capabili de mari succese
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fi prins, adică, Între două rele sau a trebui să rezolvi o situație dilematică, În care se confruntă, de exemplu, două dorințe opuse, la fel de puternice și dintre care nu știi pe moment pe care să o alegi.) Speranță, Încredere - dezamăgire, neîncredere, consolaretc "Speranță, Încredere - dezamăgire, neîncredere, consolare" Nimeni nu e atât de bun Încât să nu se poată Înrăi, nici așa de rău Încât să nu se poată Îndrepta. (Cel care reușește, de exemplu, să-și Învingă, la un moment dat
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]