3,243 matches
-
și ungurii și sașii, dar n-au învățat limba română ca și noi! N-au devenit niciodată atât de români!” - lăsându-l astfel pe Nichita Tomescu fără replică. Nu o dată, în discuțiile purtate cu el, domnul Altaras îi spunea lui nea Mitică ce mult regretă că a trebuit să plece din România: „Tu nu știi, măi Mitică, pentru că erai la Cucuieții din Vale, dar la București se manevrau atâția bani!”. Tomescu, care asista la discuții spunea: „Este clar ceea ce se spune
„DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370915_a_372244]
-
profesii care foloseau mai mult creierul decât brațele, dar munceau ore multe! Nu o dată mi s-a spus: Ești ca evreii!. Dar să știi că lumea nu-i cunoaște cu adevărat! Vrei să știi cum sunt evreii?”- și vocea lui nea Mitică și-a schimbat tonul. „Evreii spun: unde e bine, acolo e patria! (Ubi bene ibi patria!)” Îl completez spunându-i că expresia este cunoscută de la grecul Aristofan în comedia Plutus; de asemenea poetul latin Pacuvius o folosește într-un
„DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370915_a_372244]
-
să aibă și un preț cât mai mare!” Interesant mod de a gândi, nu? Pragmatici prin excelență, evreii sunt inteligenți și agili dar au și un șarm aparte, umorul lor fiind renumit. Răsfoindu-i însemnările, am citit în caietul lui nea Mitică o sumedenie de maxime și cugetări cu și despre evrei; am reținut un banc ce reflectă faptul că nici atunci când sunt la necaz, spiritul de glumă nu-i părăsește: un evreu a simțit că i se apropie sfârșitul și
„DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370915_a_372244]
-
6 frați ai săi au fost îngrijiți numai de mama sa evlavioasă. La vârsta de 14 ani, Sfântul Efrem cel Nou a intrat ca monah in Mănăstirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de pe Colina Neprihăniților, din regiunea grecească Attica (de lângă localitatea Nea Makri). În ziua de 14 septembrie 1425 (tot de ziua Sfintei Cruci, când Sfântul Efrem cel Nou împlinea 41 de ani de viață și 27 de ani de aspră nevoință călugărească), Sfântul Efrem cel Nou a fost luat în robie
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
Mucenic din Nea Makri - a durat 8 luni: a început pe data de 14 septembrie 1425 (de ziua Sfintei Cruci, care este și ziua de naștere a Sfântului Efrem cel Nou), când turcii au cotropit Mănăstirea aflată pe Colina Neprihăniților (Nea Makri - Grecia) și au ucis pe ceilalți monahi prin decapitare, iar pe Sfântul Efrem l-au luat în robie; s-a sfârșit în ziua de 5 mai 1426, într-o zi de marți, la ora 9 dimineața, când Sfantul Efrem
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
5 mai (ziua adormirii sale întru Domnul, în urma chinurilor cumplite suferite ca Mare Mucenic și Martir). Prin urmare, unul dintre cele mai cunoscute locuri de pelerinaj din Grecia de astăzi, Mănăstirea Sfântului Efrem cel Nou, se află în apropierea localității Nea Makri de pe Colina Neprihăniților din regiunea Atica, la numai 30 de kilometri nord de Atena. Așadar, Mănăstirea de la Nea Makri a fost zidită în perioada bizantină, înainte ca peninsula grecească Atica să ajungă sub ocupație otomană. Mănăstirea este închinată Maicii
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
-Da, dar acum Nelu s-a întors și totul e în ordine, continuă Mona. -Iartă-mă! Trebuie să plec, îi spune Vlad. Vreau să vorbesc cu tata cât mai e acasă. Mona oftează și se apropie de fereastră. Afară fulgii de nea acopereau pământul. „Ce frumos e! Natura, totul este enigmă și totul este cuvânt. Natura este un torent de viață și lumină. Această natură măreață, această creație care ajută omul, știe totul; totul ar fi limpede pentru cine ar cunoaște-o
JOCUL DE-A VIAŢA 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370927_a_372256]
-
care fremăta la geam mereu Și doinele horite lin de tatăl meu În mine răbufnesc - adânci șuvoaie. Acolo m-am născut de mărțișor Iar aripile dragostei m-au ocrotit, Am fost copilul răsfățat, prea mult iubit: Un fulg curat de nea sau puf de mâțișor. M-am depărtat de toate, de părinți și frați, De prieteni, rude și de satul meu natal; Trecutul mi se pare-o floare de santal Ce ne-oglindește și ne face mai curați. Referință Bibliografică: Șuvoaie
ŞUVOAIE DE-AMINTIRI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369848_a_371177]
-
Acasa > Poezie > Imagini > CAD FULGI DE NEA Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1811 din 16 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cad fulgi de nea iubito din cerul ca marama Ne troienesc cu vise când ne ținem de mână Și ne plimbăm alene fără să ne
CAD FULGI DE NEA de NELU PREDA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369887_a_371216]
-
Acasa > Poezie > Imagini > CAD FULGI DE NEA Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1811 din 16 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cad fulgi de nea iubito din cerul ca marama Ne troienesc cu vise când ne ținem de mână Și ne plimbăm alene fără să ne dăm seama Că timpul a-nghețat și poate tot amână Unirea noastră care demult o așteptăm. Zăpada-acesta albă să ne
CAD FULGI DE NEA de NELU PREDA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369887_a_371216]
-
să ne dăm seama Că timpul a-nghețat și poate tot amână Unirea noastră care demult o așteptăm. Zăpada-acesta albă să ne pecetluiască Iubirea, mai profundă mereu s-o deșteptăm Când iarna va porni din nou să geruiască. Cad fulgi de nea iubito pe bradul de Crăciun Lumini sclipesc în el, verzi ca privirea ta Dea Domnul să avem un an cu mult mai bun, Să fii mereu cu mine, să te pot săruta Iar când colindătorii ne vor ura de bine
CAD FULGI DE NEA de NELU PREDA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369887_a_371216]
-
drag. Cad fulgi de nea iubito, sunt albi ca pielea ta Care mă-ntreb, e-aevea sau e adevărată De n-ai fi ca văpaia, aș spune că ai sta Lințoliu peste pat, de frig îmbujorată. Referință Bibliografică: Cad fulgi de nea / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1811, Anul V, 16 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nelu Preda : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CAD FULGI DE NEA de NELU PREDA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369887_a_371216]
-
surpriză îl aștepta. Iapa din curtea bunicului pe care o chema Bella, devenise de curând mămică. Drumul spre bunici a fost destul de lung dar și foarte frumos pentru că peisajul din acea zonă de munte era copleșitor. Afară, fulgii mari de nea se așterneau pe pământ, cernuți parcă din sacul timpului de poveste. Ajuns la casa bunicilor a alergat să-i îmbrățișeze oferindu-le mici cadouri cumpărate de el. Pe masa din bucătărie îl aștepta un platou mare cu prăjituri. Bunicul l-
POVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (1) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369886_a_371215]
-
că a Bisericii Ruse, în Dumi-ni¬ca Rusaliilor se celebrează de fapt sărbătoarea Sfintei Treimi și abia în ziua următoare, în „lu¬nea Sfântului Duh“, este săr¬bă¬to¬rită Pogorârea Sa. Prin Po¬go¬râ¬rea Duhului Sfânt comuniu¬nea trinitară se extinde în via¬ța Bisericii pentru ca oamenii să participe la viața de comu¬niu¬¬ne veșnică a Sfintei Treimi (In. 17, 21). Prin Duhul, omul Îl desco¬pe¬ră și Îl primește pe Dumnezeu de Tată: „Ați primit
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
din mai multe puncte de vedere, autorul reușind să ofere cititorilor săi o gamă largă de imagini bogate în lumină și muzică. Eul liric ne reliefează starea iubirii împărtășite, a iubirii fără reguli și interdicții, pură precum puritatea „fulgului de nea” ori a unui „râu, ce curge sub un deal” sau a unui „ghiocel”, zugrăvită prin senzații și situații comune sufletului oricărei ființe umane. În acest context, lectorul are ocazia să trăiască emoții intense în timp ce vizualizează, cu ochii minții, tabloul iubirii
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
abba/ abba (rimă îmbrățișată), iar terținele după schema aleasă de către domnia sa: cdd/dcc. În primul catren, printr-o feerică imagine, ce ne trimite cu gândul la pastel, descoperim o reușită comparație a celor doi protagoniști, el cu un fulg de nea : "Eu - fulg de nea, firav, în zbor rătăcitor,/ Între pământ și cer dorind să dănțuiesc," și a iubitei cu un râu (apa unui râu): „Tu - râu, curgând sub deal, cu unde ce-ți sclipesc/ De mari dorinți ori, poate, doru-ți
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
iar terținele după schema aleasă de către domnia sa: cdd/dcc. În primul catren, printr-o feerică imagine, ce ne trimite cu gândul la pastel, descoperim o reușită comparație a celor doi protagoniști, el cu un fulg de nea : "Eu - fulg de nea, firav, în zbor rătăcitor,/ Între pământ și cer dorind să dănțuiesc," și a iubitei cu un râu (apa unui râu): „Tu - râu, curgând sub deal, cu unde ce-ți sclipesc/ De mari dorinți ori, poate, doru-ți arzător,”. Trecerea la cel
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
cuvinte cu acțiunea propriu-zisă a personajelor, redată prin alte cuvinte, în dialog: „Între pământ și cer, dorind să dănțuiesc”. Aici ne amintim, sigur, că Dumnezeu a făcut cerul și pământul, între acestea fiind atmosfera, aerul ce permite dansul fulgului de nea, iar acest fulg este apă, apa din atmosferă, precum și „râu curgând sub deal” este apă, apa de pe pământ fără de care viața nu ar fi posibilă. Apa nu ar fi suficientă dacă nu ar fi lumina și căldura de la soare, fapt
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
NOI? Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2066 din 27 august 2016 Toate Articolele Autorului CE FACEM NOI? Iubite, te-ntreb, ce facem noi, de-o începe să ne doară rădăcina unui arbore și mugurii aprinși? Ce facem, când neaua mieilor o să ningă-n suflet și nesfârșita depărtare va aduna cerbii ei prin iarba unde te-am respirat, privindu-te până la cer? Între arbore și fruct am găsit silabe și... fluiere din oasele unei păsări, care va lăsa vremea să
CE FACEM NOI? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370038_a_371367]
-
prin râuri de dor Cu lacrimi udăm petale de floare, Cuprinse-n al dragostei zbor. În iarna aceasta tiptil a venit Primăvara devreme și ne-a lăsat Un mugur ce plânge parcă uitat O brândușe albastră pe înserat. Încununată cu nea și flori de zăpadă De dorul ninsorii iarna plângea... Cu lacrimi de gheață făcut-a paradă, Când cu primăvara tainic se împletea. Clij Napoca 21 februarie 2016 Dansul iernii Fulgi mari de zăpadă pe frunte îmi cad Pe buze și
SE-MPLETESC ANOTIMPURI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370088_a_371417]
-
23 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului DANSUL VULPILOR A început să ningă. De mult voiam să mă bucur de zăpadă! Pământul înghețat așteaptă și el ninsoarea. Pomii bătrâni ai grădinii caută cu ramurile lor goale, prin cer, cuibul fulgilor de nea. E spre înserat. Tata a terminat de băgat nutreț la vite, în grajd. Mirosul plăcut al fânului umple aerul rece. Păsările și-au mâncat boabele și s-au cuibărit mulțumite. Cățelul, vesel, mai trage o raită prin grădină, pe lângă gard
DANSUL VULPILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370288_a_371617]
-
Credinta > ÎN PAȘI DE AJUN Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1820 din 25 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Adoarme universul, se scutură perdeaua, Pe cerul fără vârstă, de nori cu frunți cutate, Cu grația-i divină, domol, dansează neaua, Adusă de-anotimpul cu pletele-i buclate. Stăpână peste ghețuri, alunecă agale, Își poartă senectutea pe umerii-i, cu fală, Ascunsă de broboade și-adusă rău de șale, Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală. Cu țurțuri la ferestre, ne-ntâmpină-ncruntată, Sub
ÎN PAȘI DE AJUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370373_a_371702]
-
mistere, Sunt o culoare uitată în curcubeu, Sunt clipă născută din durere , Si totusi cine sunt eu ? Poate sunt o umbră din nemărginire, Sau șoaptă zbuciumata a unui val, Ori murmurul apei ce se scurge-n tăcere, Sau fulgul de nea topit pe aceleași gene. Sunt pasărea scufundata în oceanul sfâșiat de valuri ? Sau doar gândul mut dintre strigate și șoapte Ce-aduna conturul privirii tale desenate. Și totuși cine sunt eu ? Pe pârtia vieții ce-aluneca-n uitare Nu sunt nici prezent
CINE SUNT EU ? de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370494_a_371823]
-
mărunți de ploaie și rotunzi... Va trebui, cândva, să te mai contopești Cu limpezimile oglinzilor cerești... Mai poți, vremelnic, frunză-n vânt hai-hui să fii Pe creanga toamnei bântuită de stihii... E necesar, în viscol, să fii un fulg de nea Și sufletul din tine să-l simți o albă stea... E sfânt, ca fir plăpând de iarbă, să-nverzești Și epopeea vieții spre soare s-o pornești... E bine cu un val să te lovești de stânci Și-n marea
DĂINUIRE... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370517_a_371846]
-
TOAMNA, la Coca, e târzie ; privește-n ea și lacrimi toarnă Deși bogată în de toate, rămâne totuși " recea doamnă..." IARNA, "Ajunul de zăpadă," la Coca-nseamnă,"Moș-Crăciun Cu milioane de povești, sacul cu daruri, omul bun ! Un fulg de nea peste visare și sănii peste derdeluș, Un "Moș Crăciun" pe portative descifrate de-un arcuș ! În frumoase cântece devine totul mai ușor Să-i cânți "Moșului" Colinde, cu un Profesor-Dirijor ! MAMA și TATA-i un capitol, din Cer și mult
SĂ TRĂIM SPIRITUAL TRĂIRI , PRIN PANA ECATERINEI-COCA SOARE ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370521_a_371850]