2,055 matches
-
știu. Dar pe măsură ce tăcerea devenea mai apăsătoare, îmi pierdeam curajul. Eram din ce în ce mai demoralizat. Mi-am amintit din nou gesturile mecanice ale fetei care spăla paharele la bodega de lângă gară și vorbele bețivului cu care stătusem la masă: Viața e mai necruțătoare decât justiția, ea nu iartă". Viața? li cerusem prea mult sau îi dădusem prea puțin? Ce-mi reproșa? încercam să găsesc un răspuns la această întrebare când Domnul Andrei s-a furișat cu mii de precauții ca să-mi șoptească, grăbit
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
la Radio Paris și în numărul special din România muncitoare. Intensa activitate susținută de cuplul Monica Lovinescu - Virgil Ierunca la Paris, declanșează reacția realist-socialistă din țară denigrându-i. într-un articol cu titlul „Latră Virgilică, latră”, Zaharia Stancu îi atacă necruțător și, ca la comandă, o pleiadă de scriitori aruncă din belșug cu noroiul calomniei. Nume ca Eugen Barbu, Ion Lăncrănjan, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor și alții nu se sfiesc să afirme că cei doi ar fi chiar agenți K.G.B.
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
un vaiet reținut, niște umbre din fața ferestrei s-au mistuit în întunericul de nepătruns și duși au fost... Lumea șoptea cu teamă despre întâmplare... La o săptămână după cele întâmplate se aude că Gritas ar fi murit de o boală necruțătoare, autoritățile au tăcut și au încuviințat înmormântarea, iar ai lui l-au împodobit cu discreție pentru a se înfățișa Judecătorului Suprem și a da seamă de greșelile lui cele făcute cu interes și bună știință... Așa s-au întâmplat lucrurile
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pentru care am mulțumit imediat telefonând la Pitești. În orele după-amiezii mă relaxez la T.V.R. cu emisiuni selective. O știre anunță decesul Margaretei Thatcher - Doamna de Fier - care a condus tip de 1011 ani politica și destinele Angliei. O boală necruțătoare și fatală, Alzheimer, a făcut-o neom în ultimii ani de chin pe care i-a îndurat. I s-au organizat funeralii naționale, fiind a doua personalitate după Winston Churchill care a beneficiat de asemeni onoruri post-mortem. P.N.L. Începe să
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
afirmând încă de la început: „Aceste amintiri ale noastre vin nu numai din nostalgia pentru trecutul fericit, ci și din durerea sufletului nostru din anii Surghiunului groaznic în Siberia de gheață. Se dedică tuturor victimelor represiunilor din perioada regimului comunisto-stalinist. Crivățul necruțător din 1941 a dus la chinuri și la moarte sute de mii de oameni nevinovați. Chiar de la început se afirmă că în noaptea de 12-13 iunie 1941, la 2 și 10 minute au fost deportate din Chișinău și alte localități
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
părinții ei voiseră să vadă dacă erau destul de norocoși ca să mai facă Încă unul. Mustafa le-a fost drag din ziua În care s-a născut. O serie de măsuri drastice au fost luate pentru a-l proteja de soarta necruțătoare care Îi aștepta pe toți bărbații din familie. Când era bebeluș Îl Înfășurau din cap până-n picioare În șiraguri de mărgele și amulete Împotriva deochiului; când era puști era supravegheat necontenit și până la opt ani a purtat părul lung ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Înțelegerea Între culturi. Asya a icnit cu o expresie frustrată Întipărită pe chip și ar fi putut să rămână, mai mult sau mai puțin, În poziția aia dacă cea mai În vârstă dintre mătușile ei nu s-ar fi dovedit necruțătoare. Și mai mult, ea te va ajuta să-ți Îmbunătățești engleza și poate că tu o vei Învăța turca. Nu va fi o prietenie minunată? Prietenie... Dacă tot era vorba despre asta, Asya s-a ridicat și și-a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
audă, făcându-și treaba în mod mecanic. Vecinul meu de masă mi-a șoptit, râgâind, că fata își omorâse tatăl pentru că nu mai putuse îndura bătăile. Judecătorii au achitat-o, „dar viața, a chicotit vecinul meu de masă, e mai necruțătoare ca justiția; ea nu iartă”. Nu mai suportam frigul, femeile mutilate, nebunii, pe vecinul care chicotea și am mai băut o sticlă după care m-am întors acasă. L-am visat din nou pe Bătrânul. Mi-a zis poruncitor: „Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
nebuloase pe care nimeni nu le putea confirma, nici dezminți. Aproape sigur venea iarăși vorba despre faptul că Bătrânul ar fi fost în tinerețe căpitan de vapor și că, într-una din călătorii, contractase boala deșertului, o boală curioasă și necruțătoare, care nu figura în dicționarele medicale. Nu e mortală, se spunea, dar nu i se cunoaște leacul. Cine o ia nu mai poate trăi decât într-un deșert. Nu mai suportă lumea și se retrage să nu mai fie văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
femeile pe care le-am iubit. Dacă de alte femei am fugit fiindcă au vrut să mă ia în stăpânire, să mă lege cu lanțul și să mă iubească numai ele, ca pe un sclav, copleșindu-mă cu dragostea lor necruțătoare și nelăsându-mă nici să respir, Marta mi-a dat o libertate deplină. M-a lăsat totdeauna să fac exact ce doream. Mă primea cu brațele deschise la orice oră, fără să-mi reproșeze decât cel mult printr-un zâmbet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
facă loc cu crengile pentru a ajunge la lumină. Ceilalți mureau deoarece, deasupra, copacii victorioși își uneau frunzișurile și nu mai permiteau nici unei raze să coboare. Pentru ca să apară un copac trebuia să moară unul din cei vii. Și cu ce necruțătoare simplitate se întâmpla asta! Fără bocete și fără spaime. În golul fiecărei morți reîncepea, liniștită, viața. A fost prima oară când m-am gândit că moartea este un aliment. Că viața digeră moartea și o preface în viață. Așa cum florile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
a fost pus la cale un proces în care n-a existat apărare. Clevetitori se găsesc totdeauna. Bătrânii ascultau cu gurile căscate, în vreme ce Călugărul începu să le povestească procesul. — Fiecare din cei trei cardinali se străduia să fie cât mai necruțător cu mortul ca să intre în grațiile papei Ștefan. Eu mă pregăteam să-i fac pe ceilalți doi să se îngălbenească de invidie. Mă consideram cel mai înzestrat pentru învinuiri și calomnii și am cerut cu vocea tremurând de indignare ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
aceea în discuții, ca să nu par ireverențios, să compar soarta Bătrânului cu a lui Dumnezeu. Ziceam că fiecare ofrandă l-a făcut pe Dumnezeu mai puternic și mai singur, că Dumnezeu a plătit cu un deșert bunătatea de a fi necruțător, „și dacă lui Dumnezeu i s-a putut întâmpla una ca asta, de ce să ne mirăm că i s-a întâmplat și unui om?” întrebam, pentru a răspunde tot eu: „cei atotputernici sunt atotsinguri”. Dar în sinea mea eram, firește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pe baltă, în barcă. După-amiază am avut poftă să dau o raită prin bălării. Nu mai plouase de mult, ierburile se uscau și putrezeau de căldură; păreau un hoit pe care-l devorau alte ierburi, tinere, însetate de viață și necruțătoare. Trebuia mereu să-mi deschid drum cu mâinile, să mă apăr de mărăcini care se găseau aproape la tot pasul, printre flori mai ales. Am mers până n-am mai auzit zgomotul mării. Sub cerul decolorat și gol, liniștea stăruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
știu. Dar pe măsură ce tăcerea devenea mai apăsătoare, îmi pierdeam curajul. Eram din ce în ce mai demoralizat. Mi-am amintit din nou gesturile mecanice ale fetei care spăla paharele la bodega de lângă gară și vorbele bețivului cu care stătusem la masă: „Viața e mai necruțătoare decât justiția, ea nu iartă”. Viața? Îi cerusem prea mult sau îi dădusem prea puțin? Ce-mi reproșa? Încercam să găsesc un răspuns la această întrebare când Domnul Andrei s-a furișat cu mii de precauții ca să-mi șoptească, grăbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
cunoștința Jack opri mașina lângă bordură și aruncă poșeta pe bancheta din spate. Apoi se uită lung la Fran, cu tandrețe și exasperare. — Așadar, preafrumoasă Francesca, ce naiba mă fac cu tine acum? Capitolul 8 O geană de lumină se strecură necruțătoare prin perdelele groase și licări pe peretele din spatele lui Fran, asemenea unui ghid egiptean care folosea o oglindă pentru a reflecta lumina soarelui de-a lungul unui coridor întunecat. Numai că acel coridor nu era îndeajuns de adânc sau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
care erau transcrise fiind specificat „Schițe și nuvele... aproape futuriste”. Pe baza „expertizei” documentare (sînt reproduse în facsimil mai multe pagini manuscrise), autorul extrage concluzii privind modul de a lucra al lui Urmuz, care a dus la „cvasilegendara-i operă” „prin necruțătoare și succesive concentrări, prin aducerea cuvintelor la starea lor aș zice dicționărească (...) printr-o netă preferință pentru neologismul cu sunet plin (...) prin relaxarea legăturilor tradiționale dintre componentele propozițiilor și frazelor etc., ceea ce sporește, evident, impresia de automtism și absurd, lărgind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a spus atunci? Ei bine, acum n-ar putea să-mi mai spună că un rege nu e rege adevărat dacă nu bate monedă și este obligat să o folosească pe cea a propriului dușman. Au fost ani de trudă necruțătoare. Trăiam pe rămășițele unui imperiu mort, în timp ce luptam împotriva unuia în agonie la Bizanț, și trebuia să ținem cont de două noi imperii care tocmai se formau. Cel al urmașilor lui Mahomed era încă departe; celălalt, al papei, îl aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ochii de mine, dar îmbrățișarea lui a fost lungă și plină de afecțiune. Eram din nou în picioare la dreapta sa, în timp ce el stătea pe tron cu coroana pe cap; din nou îi îmblânzisem sentințele, căci el era drept, dar necruțător. Stăteam zilnic câteva ore și cu Gaila, încercând să-i alin durerea de inimă, s-o fac să uite frica de moarte, povestindu-i de-ale mele. În mare taină făceam naveta între ea și medicul Amos, singurul care-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
în panglici de mătase sau de catifea colorată și cu hainele acoperite de mărgele. Cutreierase câtva timp, poate un ceas bun, pe lângă prăvăliile ce vindeau pânzeturi, mărgele, păpuși, coșuri de toate mărimile, mâncare caldă, care împrăștia peste tot un miros necruțător de friptură usturoiată. Și probabil că ar mai fi căscat gura cel puțin încă un ceas, dacă nu i-ar fi ieșit în cale ciungul. Era un om ciudat, cu pielea subțire, aproape transparentă. Îi lipsea o mână, iar pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
roșu, subțire, pe care se vedea clar blazonul Drăculeștilor, iar în colțul ei era legat un sigiliu domnesc. Speriați și mai ales pățiți își dăduseră imediat seama că n-au scăpare. Lui Vlad Dracul i se dusese vestea de om necruțător și mai ales învinuirea de hoție era de neșters. Era suficient să strige careva uite hoțul că erau imediat trași în țeapă cei asupra cărora erau aruncate vorbele. Gheară trecuse nu de mult prin cetatea Târgoviștei și-și văzuse un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
neîncetat. Se aud sunete. Sunete ce-mi răscolesc amintiri. Mă urc pe razele soarelui Și tind spre perfecțiune. O singură dorință mai am, Vreau să ating cerul. Copilărie Copilăria este ca un stol de păsări, Ce zboară spre infinit. Timpul necruțător nu stă în loc, El trece. Dar sufletul meu, neschimbat Va rămâne. Chiar dacă în Copacul Tinereții, A mai crescut o frunză. Copil am fost, Copil sunt, Copil voi rămâne, Indiferent de timp. Incertitudini Prea multe promisiuni, Prea multe gânduri, Înșirate pe
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și Bilha, care erau ocupate și ele cu planurile pentru mesele zilnice și nu prea mă băgau în seamă. Așa că m-am apropiat din nou de Rahela, al cărei zâmbet nu dispărea nici chiar când soarele începea să ne lovească necruțător. Desaga pe care o purta în spate era suficient de mare încât să ascundă terafim-ul și eram sigură că acolo îl pusese. Iosif, Tali și Issa fuseseră trimiși să mâne animalele mai blânde, pe lângă femei, iar ei erau cât se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
cuprinde pe fiii mei și pe fiii fraților mei. Această căsătorie nu e pe placul zeului tatălui nostru, a zis el, provocându-l pe Iacob să-l contrazică. Vocile li s-au ridicat și frații mei și-au aruncat priviri necruțătoare la lumina lămpilor, dar Iacob nu și-a dat gândurile la iveală. - Acel câine netăiat împrejur îmi violează sora în fiecare zi, a tunat Simon. Eu am să permit pângărirea singurei noastre surori, unica fiică a mamei mele? La asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
puteam scuipa afară și nici gura nu ne-o puteam clăti, că n-aveam nici un strop de apă, nici Puiu, nici eu, nu ne-am gândit că trebuia să luăm și o ploscă cu apă, nu numai arme, soarele ardea necruțător, de când cu accidentul de la centrala atomică, despre care nu era voie să se vorbească, era mult mai cald, și grâul se cocea mai devreme, ne aflam de-abia la mijloc de iunie, dar deja cădeau boabele din spice, oricât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]