1,328 matches
-
din 30 iunie 1994 privind îndulcitorii care trebuie utilizați în produsele alimentare 12. (b) Prin derogare de la pct. (a), fructele incluse în părțile II și III din anexa IV, precum și caisele, pot fi utilizate, individual sau în amestec, la fabricarea nectarului fără adaos de zahăr, miere sau îndulcitori. II. INGREDIENTE AUTORIZATE, TRATAMENTE ȘI SUBSTANȚE 1. Ingrediente autorizate - Conform art. 2, adaosul de vitamine și minerale poate fi autorizat în cazul produselor menționate în partea I conform Directivei 90/496/CEE. - Aroma
jrc5162as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90330_a_91117]
-
comestibile din fructul întreg sau curățat de coajă, fără a îndepărta sucul. 3. Piure de fructe concentrat Produsul obținut din piure de fructe prin îndepărtarea fizică a unei anumite părți din conținutul său de apă. 4. Zaharuri Pentru producerea: (a) nectarului de fructe: - zaharuri prevăzute în Directiva Consiliului 2001/111/CE din 20 decembrie 2001 privind anumite tipuri de zahăr destinate consumului uman13, - sirop de fructoză, - zaharuri derivate din fructe; (b) sucului de fructe din concentrat: - zaharuri prevăzute în Directiva 2001
jrc5162as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90330_a_91117]
-
comestibilă a fructelor de același tip, fără a îndepărta sucul. În plus, în cazul citricelor, pulpa sau miezul sunt reprezentate de săculeții cu suc extrași din endocarp. ANEXA III DENUMIRI SPECIALE PENTRU ANUMITE PRODUSE DIN ANEXA I (a) "vruchtendrank" pentru nectar de fructe; (b) "Süßmost" Denumirea "Süßmost" se poate utiliza numai în legătură cu denumirea produselor "Fruchtsaft" sau "Fruchtnektar": - în cazul nectarului de fructe obținut exclusiv din sucuri de fructe, din sucuri de fructe concentrate sau dintr-un amestec al acestor produse, care
jrc5162as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90330_a_91117]
-
reprezentate de săculeții cu suc extrași din endocarp. ANEXA III DENUMIRI SPECIALE PENTRU ANUMITE PRODUSE DIN ANEXA I (a) "vruchtendrank" pentru nectar de fructe; (b) "Süßmost" Denumirea "Süßmost" se poate utiliza numai în legătură cu denumirea produselor "Fruchtsaft" sau "Fruchtnektar": - în cazul nectarului de fructe obținut exclusiv din sucuri de fructe, din sucuri de fructe concentrate sau dintr-un amestec al acestor produse, care nu pot fi consumate în stare naturală din cauza acidității naturale ridicate, - în cazul sucului de fructe obținut din pere
jrc5162as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90330_a_91117]
-
nu pot fi consumate în stare naturală din cauza acidității naturale ridicate, - în cazul sucului de fructe obținut din pere, cu adaos de mere unde este cazul, dar fără adaos de zahăr; (c) "succo e polpa" sau "sumo e polpa" pentru nectarul de fructe obținut exclusiv din piure de fructe și/sau piure de fructe concentrat; (d) "æblemost" pentru sucul de mere fără adaos de zahăr; (e) - "sur ... saft" împreună cu denumirea (în limba daneză) a fructului utilizat, pentru sucurile fără adaos de
jrc5162as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90330_a_91117]
-
pentru sucurile obținute din acest fruct, cu un adaos mai mare de 200 g de zahăr pe litru; (f) "äpplemust" pentru sucul de mere fără adaos de zahăr; (g) "mosto", sinonim cu sucul de struguri. ANEXA IV DISPOZIȚII SPECIALE PRIVIND NECTARUL DE FRUCTE Nectar de fructe obținut din Conținut minim de suc și/sau de piure (% în volum de produs finit) I. Fructe cu suc acid care nu poate fi consumat în stare naturală Fructele pasiunii 25 Cartofi de Quito 25
jrc5162as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90330_a_91117]
-
din acest fruct, cu un adaos mai mare de 200 g de zahăr pe litru; (f) "äpplemust" pentru sucul de mere fără adaos de zahăr; (g) "mosto", sinonim cu sucul de struguri. ANEXA IV DISPOZIȚII SPECIALE PRIVIND NECTARUL DE FRUCTE Nectar de fructe obținut din Conținut minim de suc și/sau de piure (% în volum de produs finit) I. Fructe cu suc acid care nu poate fi consumat în stare naturală Fructele pasiunii 25 Cartofi de Quito 25 Coacăze negre 25
jrc5162as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90330_a_91117]
-
quantum satis" (g) lista aditivilor și conținutul maxim pentru "Gehakt" se completează după cum urmează: "E 300 Acid ascorbic quantum satis" E 301 Ascorbat de sodiu E 302 Ascorbat de calciu (h) la sfârșitul anexei se adaugă următorul tabel: "Sucuri și nectare din ananas și fructe de maracuya (Passiflora Edulis) E 440 Pectine 3 g/l Brânză maturată feliată și rasă E 170 Carbonați de calciu quantum satis E 504 Carbonați de magneziu E 509 Clorură de calciu E 575 Glucono-delta lactonă
jrc3692as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88852_a_89639]
-
22/CE Directiva 2001/22/CE 3.1.11. Grăsimi și uleiuri, inclusiv grăsimea din lapte 0,1 Directiva 2001/22/CE Directiva 2001/22/CE 3.1.12. Sucuri de fructe, sucuri concentrate de fructe (pentru consum direct) și nectar de fructe definite în Directiva Consiliului 93/77/CEE21 0,05 Directiva 2001/22/CE Directiva 2001/22/CE 3.1.13. Vinurile definite în Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1493/199922 (inclusiv vinurile spumante și exclusiv vinurile licoroase), vinurile aromatizate
jrc5213as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90381_a_91168]
-
ne atrag cel mai mult atenția, multe insecte sunt benefice pentru mediu și pentru oameni. Unele insecte, cum ar fi viespile, albinele, fluturii, și furnicile polenizează plantele cu flori. Polenizarea este o relație reciprocă între plante și insecte. Insectele adunând nectarul din diferite plante din aceeași specie, au răspândit, de asemenea, polenul de la plantele cu care s-au hrănit anterior. Acest lucru crește foarte mult capacitatea plantelor de a trece polenizarea, care menține și îmbunătățește, eventual, chiar și evoluția lor. Datorită
Insectă () [Corola-website/Science/300051_a_301380]
-
calitate, fiind pregătite natural. Mai puteau fi găsiți uneori pufuleți sărați sau dulci (rar), pufarine și stafide. Sucurile care se găseau erau de producție autohtonă (Cico, Lămîița, siropuri). Brifcorul și Pepsi erau rare. Se mai găsea din când în când nectar bulgăresc care era însă scump. Nucile erau cele mai frecvente. Alunele se găseau rar, migdalele aproape niciodată. Semințe, pachete de gumă și gume cu surprize(ambele străine) puteau fi cumpărate de la vânzătoare ambulante particulare care comercializau produsele cu îngăduința și
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
în general considerați ca carnivori, păianjenul săritor "Bagheera kiplingi" este unic prin faptul că are o dietă în proporție de peste 90% erbivoră, trăind în simbioză cu furnicile. Juvenilii unor păianjeni din familiile Anyphaenidae, Corinnidae, Clubionidae, Thomisidae și Salticidae consum uneori nectarul plantelor. Studiile de laborator arată că fac acest lucru în mod deliberat și pe perioade lungi. Acești păianjeni preferă soluții de zahăr în apă simplă, care indică faptul că ei sunt în căutarea nutrienților. Deoarece multe specii sunt nocturne, numărul
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
că fac acest lucru în mod deliberat și pe perioade lungi. Acești păianjeni preferă soluții de zahăr în apă simplă, care indică faptul că ei sunt în căutarea nutrienților. Deoarece multe specii sunt nocturne, numărul păianjenilor ce se hrănesc cu nectar ar putea fi subestimat. În afară de glucide, nectarul conține aminoacizi, lipide, vitamine și minerale, unele studii indică că păianjenii trăiesc mai mult atunci când nectarul este prezent în dietă. Nutriția cu nectar nu supune păianjenul unor riscuri precum luptele, nu necesită producerea
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
și pe perioade lungi. Acești păianjeni preferă soluții de zahăr în apă simplă, care indică faptul că ei sunt în căutarea nutrienților. Deoarece multe specii sunt nocturne, numărul păianjenilor ce se hrănesc cu nectar ar putea fi subestimat. În afară de glucide, nectarul conține aminoacizi, lipide, vitamine și minerale, unele studii indică că păianjenii trăiesc mai mult atunci când nectarul este prezent în dietă. Nutriția cu nectar nu supune păianjenul unor riscuri precum luptele, nu necesită producerea veninului și enzimelor digestive. Diverse specii sunt
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
că ei sunt în căutarea nutrienților. Deoarece multe specii sunt nocturne, numărul păianjenilor ce se hrănesc cu nectar ar putea fi subestimat. În afară de glucide, nectarul conține aminoacizi, lipide, vitamine și minerale, unele studii indică că păianjenii trăiesc mai mult atunci când nectarul este prezent în dietă. Nutriția cu nectar nu supune păianjenul unor riscuri precum luptele, nu necesită producerea veninului și enzimelor digestive. Diverse specii sunt cunoscute pentru consumul unor artropode moarte, mătase pânzei, precum și propriile cuticule năpârlite. Polen alipit de firele
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
multe specii sunt nocturne, numărul păianjenilor ce se hrănesc cu nectar ar putea fi subestimat. În afară de glucide, nectarul conține aminoacizi, lipide, vitamine și minerale, unele studii indică că păianjenii trăiesc mai mult atunci când nectarul este prezent în dietă. Nutriția cu nectar nu supune păianjenul unor riscuri precum luptele, nu necesită producerea veninului și enzimelor digestive. Diverse specii sunt cunoscute pentru consumul unor artropode moarte, mătase pânzei, precum și propriile cuticule năpârlite. Polen alipit de firele pânzei este, de asemenea, consumat, iar păianjenii
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
Albinele sunt insecte zburătoare, clasificate în cadrul superfamiliei Apoidea din cadrul subordinului Apocrita, care mai conține viespile și furnicile, care se hrănesc cu nectarul florilor (ca sursă de energie grație conținutului de zaharuri) și cu polen (ca sursă de proteine, folosit mai mult la hrănirea larvelor), activitate ce se soldează cu polenizarea florilor și, în unele cazuri, cu producerea mierii. Astfel polenul pe care
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
și plante fac din acestea un excelent exemplu al unui tip de simbioză cunoscută sub numele de „mutualism”, o asociere între organisme diferite care este avantajoasă pentru ambele părți. Pe de altă parte unele specii de albine produc miere din nectar. Albinele de miere și albinele fără ac adună mari cantități de miere, caracteristică ce este exploatată de apicultori, care recoltează mierea pentru consumul uman. Albinele sunt răspândite pe întreg globul, făcând excepție cele mai înalte altitudini, regiunile polare și unele
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
și Mexic. Multe albine sunt negre sau gri, dar altele sunt galben deschis și roșii. Durata de viață a albinei lucrătoare, depinde de gradul de uzură ca urmare a activităților intense desfășurate de aceasta (creșterea puietului și activitatea de cules nectar și polen). Astfel albinele eclozate în sezonul activ (din primăvară, martie până vara, în jurul lunii august) trăiesc numai 40 de zile pe când albinele eclozate toamna trăiesc până în primăvara viitoare, când se face schimbul de generații (6-9 luni). Durata de viață
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
aripi). Ordinul:Hymenoptera (insecte cu aripi membranoase). Subordinul: Apocrita (himenoptere la care legătura dintre torace și abdomen se face printr-o porțiune îngustă numită pețiol). Grupul: Aculeata (insecte cu ac). Suprafamilia: Apoidea (insecte care-și hrănesc progenitura cu polen și nectar floral). Familia: Apidae. Subfamilia: Apinae (insecte constructoare de cuiburi și care prezintă la a III-a pereche de picioare un aparat pentru colectat polen). Tribul: Apini. Genul: Apis (albine care trăiesc în familii permanente și monogine - au o singură femelă
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
-și. Fiii săi au fost Jayanta, Midhusa, Nilambara, Ribhus, Risabha, Sitragupta și, cel mai important dintre ei, "Arjuna". În Rig Veda, dintre toți ceilalți zei, cele mai multe imnuri (în jur de 250) îi sunt închinate lui Indra. El agrea foarte mult nectarul divin al nemuririi (Soma) și consuma cantități uriașe din acesta. Uneori, stăpânul zeilor bea elixirul divin pentru a căpăta puteri în lupta cu dușmanii săi, iar atunci când făcea aceasta, creștea instantaneu foarte mult, ajungând la proporții gigantice. Când nu folosea
Indra () [Corola-website/Science/302119_a_303448]
-
a (din ; în înseamnă „albină”) este un produs apicol obținut prin transformarea și prelucrarea nectarului de către albine și depozitat în celulele fagurilor pentru a constitui hrana populației din stup. Obținerea mierii este scopul principal al apiculturii din prezent și din trecut. Conform statisticilor, producția anuală mondială de miere în 2005 a fost de 1,4
Miere () [Corola-website/Science/303566_a_304895]
-
calorică". Mierea este un aliment cu gust dulce și parfumat, cu aspect semifluid, vâscos sau cristalizat și culoare specifică, având un conținut mare de zaharuri și substanțe minerale, vitamine, enzime, acizi organici. Culoarea. În raport cu substanțele colorate care se găsesc în nectar și care sunt pigmenți vegetali-caroten, clorofilă, xantofilă- culoarea mierii diferă de la incolor până la neagră. La mierea de nectar predomină culoarea galbenă. Mierea strânsă la începutul primăverii are o culoare de un galben viu, până la portocaliu. Cu timpul, mierea își pierde
Miere () [Corola-website/Science/303566_a_304895]
-
specifică, având un conținut mare de zaharuri și substanțe minerale, vitamine, enzime, acizi organici. Culoarea. În raport cu substanțele colorate care se găsesc în nectar și care sunt pigmenți vegetali-caroten, clorofilă, xantofilă- culoarea mierii diferă de la incolor până la neagră. La mierea de nectar predomină culoarea galbenă. Mierea strânsă la începutul primăverii are o culoare de un galben viu, până la portocaliu. Cu timpul, mierea își pierde culoarea inițială, de obicei se închide la culoare, iar în timpul cristalizării se deschide. Producerea mierii de către albine este
Miere () [Corola-website/Science/303566_a_304895]
-
de obicei se închide la culoare, iar în timpul cristalizării se deschide. Producerea mierii de către albine este un proces complex de transformare a materiei prime în miere, începând cu recoltarea și terminându-se cu căpăcirea celulelor din faguri. Albinele lucrătoare recoltează nectarul sau mana cu ajutorul aparatului bucal (trompa) și le înmagazinează un timp în gușă, unde sunt amestecate cu salivă, iar la sosire transferă conținutul zaharat albinelor din stup, care îl prelucrează în continuare, până se obține produsul finit. Există numeroși factori
Miere () [Corola-website/Science/303566_a_304895]