2,318 matches
-
a fost abrogat de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 58 din 25 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 460 din 28 iunie 2003. Articolul 304 Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate: 1. când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale; 2. cand hotărârea s-a dat de alti judecători decât cei care au luat parte la dezbaterea în fond a pricinii; 3. cand hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 25 iulie 2008*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201859_a_203188]
-
pentru repartizarea remunerațiilor reprezentând dreptul de comunicare publică-ambiental, copie privată, dreptul de radiodifuzare și de retransmitere prin cablu, colectate de UPFR. La 18 iunie 2007, ORDA a procedat la convocarea părților, ocazie cu care UPFR a invocat chestiunea prealabilă a nelegalității cererii de arbitraj, întrucât aceasta nu se încadrează în niciunul dintre obiectivele arbitrajului limitativ prevăzute de art. 131^2 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare. Întrucât ADPFR
DECIZIE nr. 46 din 18 martie 2008 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 18 A din 31 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196701_a_198030]
-
de criteriul agreat, respectiv de numărul de holograme utilizate, raportat la sumele repartizate de UPFR altor producători de fonograme, membri UPFR, pe baza aceleiași proceduri. La 18 iunie 2007, UPFR, prin Adresa nr. 25.343, a invocat următoarele chestiuni prealabile: nelegalitatea inițierii procedurii de arbitraj, nelegalitatea constituirii unui complet de arbitraj, deoarece cererea de arbitraj este întemeiată pe dispozițiile art. 133 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, text care privește gestiunea colectivă facultativă, iar nu
DECIZIE nr. 46 din 18 martie 2008 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 18 A din 31 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196701_a_198030]
-
numărul de holograme utilizate, raportat la sumele repartizate de UPFR altor producători de fonograme, membri UPFR, pe baza aceleiași proceduri. La 18 iunie 2007, UPFR, prin Adresa nr. 25.343, a invocat următoarele chestiuni prealabile: nelegalitatea inițierii procedurii de arbitraj, nelegalitatea constituirii unui complet de arbitraj, deoarece cererea de arbitraj este întemeiată pe dispozițiile art. 133 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, text care privește gestiunea colectivă facultativă, iar nu gestiunea obligatorie realizată de UPFR
DECIZIE nr. 46 din 18 martie 2008 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 18 A din 31 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196701_a_198030]
-
legal, împotriva acestei hotărâri arbitrale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 27 august 2007, prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 262/2007, UPFR a promovat apel, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie. În dezvoltarea motivelor de apel, apelanta a invocat nelegala respingere a excepției de necompetență materială a completului de arbitraj. În primul rând, UPFR a susținut că acțiunea ADPFR prin care solicită remunerația corespunzătoare membrilor săi din comunicare publică
DECIZIE nr. 46 din 18 martie 2008 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 18 A din 31 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196701_a_198030]
-
de despăgubire și invocă în acest sens art. 6 § 1 din Convenție. 181. În contextul susținerilor de încălcare a art. 3 din Convenție, Curtea a considerat întotdeauna că ar trebui să analizeze capetele de cerere ce țin de inexistența, de nelegalitatea sau de ineficiența procedurilor de despăgubire din perspectiva art. 13 din Convenție, ale cărui garanții sunt mai mari decât cele ale art. 6 (Aydin împotriva Turciei, Hotărârea din 25 septembrie 1997, Culegere 1997-VI, p. 1895, § 102; Egmez împotriva Ciprului
HOTĂRÂRE din 16 decembrie 2008 în Cauza Rupa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225013_a_226342]
-
coroborat cu art. 3 din Convenție în această privință. IV. Asupra pretinselor încălcări ale art. 5 din Convenție 194. Reclamantul a denunțat și încălcările art. 5 §§ 1 c), 3, 4 și 5 din Convenție. Astfel, el s-a plâns de: nelegalitatea detenției sale din 28 până la 29 ianuarie 1998 și începând cu 11 martie 1998, în primul rând când polițiștii au pătruns în apartamentul său și s-au retras apoi în afară, împiedicându-l astfel să își părăsească în mod liber
HOTĂRÂRE din 16 decembrie 2008 în Cauza Rupa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225013_a_226342]
-
apreciază că nu se mai ridică nicio altă întrebare distinctă din perspectiva art. 5 § 4 din Convenție. D. Asupra pretinsei încălcări a art. 5 § 5 din Convenție 211. Reclamantul se plânge că în lipsa unei hotărâri prin care să se recunoască nelegalitatea detenției sale, el a fost lipsit de posibilitatea de a cere o reparație, cu încălcarea art. 5 § 5. El subliniază că rezoluția de neîncepere a urmăririi penale pronunțată de parchet i-a înlăturat orice șansă de reușită, instanțele civile neputând
HOTĂRÂRE din 16 decembrie 2008 în Cauza Rupa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225013_a_226342]
-
de administratorul judiciar sau de lichidator, după caz. Procesul-verbal va fi depus, prin grijă administratorului judiciar/lichidatorului, la dosarul cauzei, în termen de două zile lucrătoare de la data adunării creditorilor. ... (7) Hotărârea adunării creditorilor poate fi desființată de judecatorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotrivă luării hotărârii respective și au făcut să se consemneze această în procesul-verbal al adunării, precum și la cererea creditorilor îndreptățiți să participe la procedura insolvenței, care au lipsit motivat de la ședința adunării creditorilor. ... (8
LEGE nr. 85 din 5 aprilie 2006 (*actualizată*) privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226294_a_227623]
-
art. 19 a fost introdus de pct. 12 al art. I din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 173 din 19 noiembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. (3) Creditorii pot contesta la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia prevăzută la alin. (2) și (2^1), în termen de 3 zile de la data publicării acesteia în Buletinul procedurilor de insolvență. Judecătorul va soluționa, de urgență și deodată, toate contestațiile printr-o încheiere prin care va numi administratorul judiciar
LEGE nr. 85 din 5 aprilie 2006 (*actualizată*) privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226294_a_227623]
-
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 111/2003 , cu modificările ulterioare, au obligația să plătească pentru sediul social o taxă lunară pentru serviciul public de televiziune". În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că din textul normativ a cărui nelegalitate a invocat-o rezultă că toate microîntreprinderile cu sediul în România au obligația de a plăti pentru sediul social o taxă lunară pentru serviciul public de radiodifuziune și televiziune, indiferent dacă sunt sau nu beneficiare ale unor astfel de servicii
SENTINŢĂ CIVILĂ nr. 767 din 11 decembrie 2008 privind examinarea acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta S.C. WEB CONSULT - S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217007_a_218336]
-
din Hotărârea Guvernului nr. 977/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune, precum și a prevederilor art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 978/2003 privind taxa pentru serviciul public de televiziune. Reclamanta a arătat că prevederile a căror nelegalitate a fost invocată cuprind obligația microîntreprinderilor cu sediul în România de a plăti pentru sediul social o taxă lunară privind serviciul public de radiodifuziune și televiziune, indiferent dacă sunt sau nu beneficiare ale acestor servicii. Așadar, a apreciat reclamanta, obligația
DECIZIE nr. 2.102 din 9 aprilie 2009 pentru examinarea recursului declarat de Societatea Comercială KART CONSTRUCT - S.R.L. Cluj-Napoca împotriva Sentinţei civile nr. 712/2008 din 13 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216005_a_217334]
-
TV, iar cum legea nu distinge, nici hotărârile atacate nu pot distinge în sensul exceptării anumitor categorii de persoane juridice de la îndeplinirea obligațiilor de plată. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Societatea Comercială KART CONSTRUCT - S.R.L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Recurenta-reclamantă aduce, în esență, critici sentinței recurate arătând că soluția pronunțată este nelegală, întrucât pornește de la interpretarea eronată a dispozițiilor art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, deoarece sensul corect
DECIZIE nr. 2.102 din 9 aprilie 2009 pentru examinarea recursului declarat de Societatea Comercială KART CONSTRUCT - S.R.L. Cluj-Napoca împotriva Sentinţei civile nr. 712/2008 din 13 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216005_a_217334]
-
precum și cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asigurătorii și în alte cazuri prevăzute de lege."; - Art. 302^1 alin. 1 lit. c): "Cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, următoarele mențiuni: [...] c) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;"; ... - Art. 303 alin. 1: "Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs."; - Art.
DECIZIE nr. 928 din 23 iunie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 alin. 1 , art. 302^1 alin. 1 lit. c) , art. 303 alin. 1 şi art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213746_a_215075]
-
care o pronunță instanța în temeiul art. 278^1 alin. 8 lit. b) din Codul de procedură penală, întrucât împotriva încheierii astfel pronunțate persoana nemulțumită are posibilitatea exercitării căilor de atac prevăzute de lege, având deplina libertate de a demonstra nelegalitatea acesteia, folosind toate mijloacele procedurale ce caracterizează un proces echitabil. De asemenea, soluționarea fondului cauzei, în situația în care instanța, în temeiul art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, admite plângerea, prin încheiere, desființează rezoluția
DECIZIE nr. 1.401 din 3 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 83 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, art. 3 alin. (4) şi art. 5 alin. (4) din Statutul profesiei de avocat din 2004, art. 171 alin. 2, art. 183 alin. 1 şi 2, art. 262 pct. 1 lit. a) şi art. 278^1 alin. 8 lit. a)-c) din Codul de procedură penală şi art. 281 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218006_a_219335]
-
unul dintre candidați a obținut un procent mai mare în străinătate nu reprezintă un argument solid privind fraudarea alegerilor, ci ține mai mult de opțiunea alegătorului, "opțiune care nu poate să fie controlată în vreun fel, dar nici nu atrage nelegalitatea." În plus, "în toate cazurile în care au fost semnalate ilegalități au fost sesizate autoritățile publice în drept în vederea aplicării tratamentului stabilit de lege. Dar toate aceste indicii nu pot conduce în mod automat la fraudarea alegerilor de natură să
HOTĂRÂRE nr. 39 din 14 decembrie 2009 privind cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009, pentru funcţia de Preşedinte al României, formulată de Partidul Social Democrat şi Partidul Conservator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218706_a_220035]
-
de sondaje consultat în acest scop nu se exprimă în sensul că diferențele constatate nu ar fi posibile, ci că "sunt puțin probabile și dificil de explicat." În esență, aceste diferențe pun în discuție opțiunea politică a alegătorilor, iar nu nelegalitatea votului exprimat de aceștia. În ceea ce privește premisa de la care se pornește în demonstrarea afirmației potrivit căreia la secțiile speciale "au fost exercitate un număr de voturi care depășește mult posibilitățile fizice reale de exercitare a unui vot corect într-o perioadă
HOTĂRÂRE nr. 39 din 14 decembrie 2009 privind cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009, pentru funcţia de Preşedinte al României, formulată de Partidul Social Democrat şi Partidul Conservator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218706_a_220035]
-
necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor și libertăților cetățenilor." - Art. 4 alin. (2): "Instanța de contencios administrativ se pronunță, după procedura de urgență, în ședință publică, cu citarea părților și a emitentului. În cazul în care excepția de nelegalitate vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ." De asemenea, obiect al excepției îl constituie și
DECIZIE nr. 1.422 din 5 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (9) şi ale art. 4 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , precum şi ale art. 26 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218270_a_219599]
-
de contencios administrativ se pronunță, după procedura de urgență, în ședință publică, cu citarea părților și a emitentului. În cazul în care excepția de nelegalitate vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ." De asemenea, obiect al excepției îl constituie și prevederile art. 26 alin. (1) și (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al
DECIZIE nr. 1.422 din 5 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (9) şi ale art. 4 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , precum şi ale art. 26 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218270_a_219599]
-
sustragerea actelor administrative cu caracter normativ de la controlul instanțelor judecătorești, cât și la posibilitatea legală ca un act administrativ unilateral cu caracter individual, emis chiar anterior adoptării Legii nr. 554/2004 , să poată fi atacat oricând pe calea excepției de nelegalitate, excedează controlului Curții Constituționale, deoarece constituie probleme de interpretare și aplicare unitară a legii, de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, a cărei jurisprudență, de altfel, oferă soluții la aceste probleme. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor
DECIZIE nr. 1.441 din 5 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218343_a_219672]
-
administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sorina Paul într-o cauză având ca obiect soluționarea unei excepții de nelegalitate privind un act administrativ. Prin Încheierea din 12 mai 2009, pronunțată în Dosarul nr. 8.576/30/2008, Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1
DECIZIE nr. 1.441 din 5 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218343_a_219672]
-
fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 . Excepția a fost ridicată de Ilin Zdravko într-o cauză privind soluționarea unui recurs având ca obiect excepția de nelegalitate a unui act administrativ. Prin Încheierea din 21 mai 2009, pronunțată în Dosarul nr. 10.947/271/CA/2006, Curtea de Apel Oradea - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.
DECIZIE nr. 1.441 din 5 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218343_a_219672]
-
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 . Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Vodafone România" - S.A. din București într-o cauză privind soluționarea unui recurs având ca obiect excepția de nelegalitate a unui act administrativ. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii excepției ridicate în dosarele nr. 3.509D/2009 și nr. 4.129D/2009 formulează critici de neconstituționalitate identice, prin care pretind încălcarea principiului egalității în drepturi, deoarece prevederile art. 4
DECIZIE nr. 1.441 din 5 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218343_a_219672]
-
contencios administrativ nu este supusă niciunei căi de atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacată odată cu fondul. Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de nelegalitate este instanța de contencios administrativ competentă să o soluționeze. (2) Instanța de contencios administrativ se pronunță, după procedura de urgență, în ședință publică, cu citarea părților și a emitentului. În cazul în care excepția de nelegalitate vizează un act administrativ
DECIZIE nr. 1.441 din 5 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218343_a_219672]
-
a ridicat excepția de nelegalitate este instanța de contencios administrativ competentă să o soluționeze. (2) Instanța de contencios administrativ se pronunță, după procedura de urgență, în ședință publică, cu citarea părților și a emitentului. În cazul în care excepția de nelegalitate vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ." ... Autorii excepției invocă încălcarea principiului egalității în drepturi
DECIZIE nr. 1.441 din 5 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218343_a_219672]