2,065 matches
-
opri și se privi... Trebuia să se vadă... Își examina îndelung fața palidă ca de mort... Apoi după o clipă, murmură rar pe un ton, al cărui amărăciune, e cu neputință de redat în cuvinte. -... Nenorocită făptură e omul... tare nenorocită!... și, încet, se lăsă să alunece în pat. Se simțea ca o floare tăiată... un ram rupt dintr-o tulpină neștiută... Și, în ochi îi licări acea flacără mistuitoare, care la ființele simțitoare, vestește lacrimile... Steaua Vasilicăi nu mai este
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
zărit plim- bându-se nestingherit prin Piața romană. mergea nervos, fărĂ să privească În jur, ca Într-un tunel, ghidat de vocile din capul lui. Își lăsase barbă și purta acum o șapcă albă peste părul scurt și țepos. Probabil nenorocita mamă dăduse de vreun judecător care se milostivise să accepte banii sau jumătatea de apartament care-mi fuseseră propuse și mie. Transparența acelui proces la care nu fusesem vreodată chemată spuneau totul despre locul acela cotropit de nedreptate și de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
am zărit plimbându-se nestingherit prin Piața romană. Mergea nervos, fără să privească în jur, ca într-un tunel, ghidat de vocile din capul lui. Își lăsase barbă și purta acum o șapcă albă peste părul scurt și țepos. Probabil nenorocita mamă dăduse de vreun judecător care se milostivise să accepte banii sau jumătatea de apartament care-mi fuseseră propuse și mie. Transparența acelui proces la care nu fusesem vreodată chemată spuneau totul despre locul acela cotropit de nedreptate și de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
până-l prinde, somnul, din nou. Și băieții, și nepoții, Îi prosperă; și Îi prosperă; pe când, celorlalți, animalele, luate din fosta fermă zootehnică, le-au pierit, de mult; În timp, ce, aproape toți, ceilalți, foști ceapiști au devenit, și mai nenorociți, decât cum erau, cândva. Asta, Însă, de la umbra baronilor, nu poate fi observată, iar, dacă, totuși, câte cineva, ar observa, tot zadarnic ar fi. Întrucât, nenorocirea, marea nenorocire a țării, nu poate fi nici oprită, nici ameliorată. Țara se duce
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
furtună. Și-l acoperi, de-a lungul trupului, Îmbrățișându-l și sărutându-l și tânguindu-și păcatul, de a-l fi refuzat, de soț: nenorocita de mine, căci, n-a fost, și nu va fi, pe fața pământului, fată mai nenorocită decât mine! Da, nenorocită, și criminală, ce sunt! Că, eu te-am ucis, Roșcuțul meu drag! Of, doamne, oameni buni, ce mare nenorocire, ce mare și fără de pereche păcat am putut să fac, eu; cum am putut să fac, oare
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
de-a lungul trupului, Îmbrățișându-l și sărutându-l și tânguindu-și păcatul, de a-l fi refuzat, de soț: nenorocita de mine, căci, n-a fost, și nu va fi, pe fața pământului, fată mai nenorocită decât mine! Da, nenorocită, și criminală, ce sunt! Că, eu te-am ucis, Roșcuțul meu drag! Of, doamne, oameni buni, ce mare nenorocire, ce mare și fără de pereche păcat am putut să fac, eu; cum am putut să fac, oare, una ca asta; cum
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
superi pe noi. Că-ți respectăm tot ce faci pentru țară. Și, pentru ce-ai vrut să faci și pentru noi, Îți mulțumim. Însă, noi, nu suntem cerșetori, nene Gigi, nu suntem cerșetori. Nu! Noi suntem niște suflete amare. Și nenorocite. Niște epave. Niște epave, ajunse, În acest stadiu de degradare, cu mult Înainte de vreme. Noi suntem niște vieți răscolite. Răscolite și amărâte, amare și bolnave, dacă asta ne e soarta, asta ne-o trăim, sub nemernicia conducătorilor țării și lumii
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
le spun, părinților, cu ce mă plătește, el, ca să fac, ce vrea el să le fac. Și-am să mă duc, totodată, la poliție, și-am să declar, totul, ce și cum, s-a petrecut, pe timpul ploii aceleia cumplite și nenorocite. E rău, ce am făcut, ce s-a Întâmplat, dar, dacă am făcut, dacă s-a Întâmplat, gata!, nu am Încotro. O să spun, o să mărturisesc, totul; o să-i asigur, pe toți, că regret, de ce s-a Întâmplat, după cum, de altfel
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
că el! - Eu te iubesc... Vorbesc din nou singur. <mia>: hi <vick45>: hi <mia>: chiar ai 45? <vick45>: da <mia>: ce cauți aici? Vrei prospătura? <vick45>: poftim? <mia>: dacă vrei, facem cybersex <vick45>: nu cred că mă interesează <mia>: batrin nenorocit! <vick45>: hi <george>: hi. Ce vrei? <vick45>: nimic. Să discutăm <george>: ești poponar? <vick45>: nu, desigur nu <george>: atunci ce vrei de la mine? <vick45>: tu esti poponar? <george>: te bag în ma-ta <vick45>: hi <veronica>: bună. Chiar ești din
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
În seama timpu lui, simțea că acesta lucrează pentru el. Poate se Înșela, pentru că nu se Întîmpla nimc. În fond, nu o ducea rău. Ba o ducea chiar bine, dacă se gîndea cîți dintre cunoscu ții săi aveau niște căsnicii nenorocite sau chiar muriseră. Ori erau alcoolici. Sau dependenți de droguri. Votcă, hașiș și femei, toate prăpădurile pe capul lor, mai erau și săraci, bolnavi. Ce bine o ducea el cu Ingrid, unde să se ducă și ce să caute? Nehotărîrea
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Antonia cu predicțiile ei apocaliptice, ia să fi avut și ea acum nouăsprezece-douăzeci de ani ; frumoasă iarăși, ca odinioară, curtată, discoteci, pentru că Îi plăcuse dansul, baruri, aproape la fiecare colț de stradă cîte unul, nu ca pe vremuri, niște crîșme nenorocite, mai mult pentru drumeți și cheflii; la televizor, filme deocheate, numai cu despuiați, reviste porno la fiecare chioșc, da, bunico, acum să te fi văzut! L-a lăsat În plata lui pe rege; un radical din sudoarea ultimelor zvîrcoliri ale
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
sper. Altfel, lumea, deja pocită, va fi și mai urîtă. Din cauza unora ca tine, Thomas! Tu și morala! Degeaba ți-a dat Dumnezeu o seamă de daruri, ți-ai bătut joc !... Nu ți-a dat și simțire!... Ești un broscoi nenorocit, Thomas!“ Altădată, Thomas poate că i-ar fi spus: Iar tu ești o tîrfă! Nu era, și-a dat seama, dar nici o doamnă, nu-l Înghesui chiar așa pe un bărbat, din toate părțile! Dar, ce mai, ditamai ursul picase
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
femei... Printre multele imagini am descoperit-o pe ea..., pe doamna mea!... Băiatul acela tocmai se lăuda că este „proaspăta lui iubită...”, că este „cea mai tare femeie pe care a...”, cu care a făcut dragoste, dar în argoul lor nenorocit, explica el. Erau trei fotografii... În una din acelea el apărea așa... ca și când ar fi sărutat-o. O ținea cu brațul petrecut peste umerii ei... Era cu părul ei pe obrazul lui... Eu o credeam un înger și, când am
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
în rest ar putea spune că nu cunoaște, practic, pe nimeni. Bineînțeles că a schimbat întotdeauna cîteva cuvinte de circumstanță cu unii locatari. „Bună ziua, domnule Kuntz.” „Bună ziua, domnule Bragovski, ce mai faceți ?” „Ce vreme minunată, Domnișoară matilde !” sau : „Ce timp nenorocit !” „Un Crăciun fericit !” „anul nou cu bine !” „Iar avem probleme cu ridicarea gunoaielor.” „La dumneavoastră merg caloriferele ?” „nu aveți impresia că în jurul blocului nostru se învîrt mai mulți porumbei decît în jurul altor imobile ?” etc. etc. De două sau de trei
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
nu aveam răspunsuri, nu putea decît să crească. 65. Vocea gîndește fără încetare în creierul meu. taci, îi spun, dar Vocea gîndește mai departe. taci, îi spun, dar ea se încăpățînează să gîndească, să secreteze gîndire. Bestie, îi spun, limbric nenorocit, taci odată ! Dar Vocea continuă să mediteze, să reflecteze, să răscolească prin măruntaiele adevărurilor eterne. arunc cu o piatră într-o vitrină. taci, îi spun apoi Vocii, taci, sau am să sparg toate vitrinele orașului. Dar Vocea nu tace, continuă
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
evidențiat, între timp, vânzând niște splendide tablouri de gang, numai țigănci cu pieptul pietros, numai liliac înflorit, numai fructe?! Preferam, în general, cartierele muncitorești, blocurile proaspăt date în funcțiune, orașele noi și pe tipii care se doriseră toată viața aia nenorocită a lor cu pepeni verzi pe pereți. Sunam. Scoteau, de după ușile de placaj, nasul lor primejdios. Scoteam și eu, de la subțioară, un catalog cu tablourile alea oribile și agitam o chitanță. Când o zbugheau în dormitor, fericiți să-și înnumere
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
îmbunătățindu-și lucrul la o poziție de yoga și luîndu-se la întrecere, în luminozitate, cu niște spori de ciuperci putrezite și cu restul câtorva putregaiuri din lemn. 204 DANIEL BĂNULESCU - Cum s-o ridic?? - Cu vorba. Spune așa: "Cană mică, nenorocită, albastră, rotundă, nu te-ai plictisit să zaci pe măsuța asta? Ridică-te și treci la perete!" - Și dacă nu s-a plictisit? - S-a plictisit. Dacă ar fi să povestesc în stilul vizitatoarei mele, aș mărturisi că am văzut
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
dânsul, al cărui tată îi făcuse surorii mele o curte asiduă în tinerețe. Tânărul Burghelea s-a comportat ca un adevărat gentelman, și-a asumat riscul, și, o dată ce și-a asumat riscul, a acționat... A fost singurul caz din această nenorocită perioadă, cred eu, când o femeie ce-și provocase singură un avort, în loc să fie predată în mâinile organelor de anchetă, a fost îngrijită, la propriul lui domiciliu, chiar de-un ministru adjunct al Sănătății, funcția de peatunci a lui Burghelea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pline de fumuri albastre în capetele lor alungite, ca de pisici. Prietene ori tovarășe de viață ale unor băieți care încă trăiau, se călca pe bombeuri cu ei prin metrou, se spălau, se pieptănau și se târau către niște slujbe nenorocite, unii dintre ei făceau chiar karate sau box. Dar chiar și aceia care nu făceau karate sau box, i-ar fi luat de urgență gâtul, aflând ceea ce se petrecea, în realitate, cu puștoaicele după care dânșii erau îndrăgostiți morți. Cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
venea timpul să-l dea la școală. Ar fi închis mai devreme, dar cum să te-nduri să dai cu piciorul banilor? In doi ani își ridicase și un depozit de lemne în spatele cârciumii, iarna vindea cu suta de kilograme nenorociților, ieșea și din treaba asta ceva. Și de când vedea cum se întinde cartierul, îl apucase o poftă și mai mare de bani. Nu se mai uita. Își aducea aminte de cuvintele jupînului: "Stere, lasă-i pe alții să petreacă, o să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
trăi. Ar trebui să arunc tocul din mână și să mă duc într-un bordei, unde sprijinul adus sărăciei ar însemna mai multă umanitate efectivă decât o carte, ce nu face altceva decât să otrăvească și mai mult această lume nenorocită și singură. Mă apucă o deznădejde mortală când mă gândesc la mizeria îngrozitoare a omului, la putregaiul și cangrena sa. Acest animal rațional - n-ar mai fi! - se apucă de construcții, de teorii, se pasionează de ideologii în fața mizeriei, în loc să
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
în conștiință pentru a da directive vieții noastre fragile, nu vom face niciodată istorie. De nu vom exploata paradoxul ciudat al "istoriei" noastre, pierduți sîntem. Fiecare din noi este în situația lui Adam. Sau poate condiția noastră este și mai nenorocită, fiindcă n-avem nimic înapoi, pentru a avea regrete. Totul trebuie început, absolut totul. Noi n-avem de lucrat decât cu viitorul. Adamismul în cultură nu înseamnă altceva decât că fiecare problemă de viață spirituală, istorică și politică se pune
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mulțămesc... Și ce frumos îmi pai tu acuma... pare că ești altul... pare că ești din altă lume. - Vino cu mine, șopti el la ureche-i, vino prin oștiri de stele, prin tării de raze, până ce, departe de acest pământ nenorocit și negru, îl vom uita, pentru ca să nu ne mai avem în minte decât pe noi. Haide dar, șopti ea încunjurîndu-i gâtul cu brațele ei albe și lipindu-și gurița de buzele lui. Sărutarea ei îl împlu de geniu și de-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lui, și bietei Cezare îi ieși o lacrimă în ochi. - Da, da! asta-i espresia! zise Francesco inspirat. Ochii lui se entuziasmară și penelul său schiță în fugă acele trasături de-o dureroasă amărăciune în fața întunecatului său geniu infernal. - Ce nenorocit trebuie să fi fost când reamintirea îi schimbă fața - gândi Cezara și o duioșie dulce și liniștită îi împlu sufletul... Ea nu mai era aceeași. Din tremurătoare deveni lină - acuma-l iubea. În acea frumoasă statuă de marmură albă, în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
din zilele noastre - veacuri de fericire și de amor. Hai în lună! Lasă-ți umbra ta acasă, culc-o în pat, iar tu vino cu mine prin ninsori de stele și prin ploi de raze, până ce, departe de acest pământ nenorocit și negru, îl vom uita, pentru ca să nu ne avem în minte decât pe noi. - Haide dar, zise ea încungiurînd gâtul meu cu brațele ei albe și punîndu-și gura pe gura mea. Sărutarea mă împluse de geniu și de putere creatoare
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]