2,109 matches
-
lună și vor continua astfel În fiecare an În sute de orașe, În zeci de țări și În mii de puncte răspîndite pe toată suprafața pămîntului și toate vor fi mereu la fel - o formulă seacă, veșnic reînnoită cu tenacitatea neobosită a unei monotonii idioate - toate vor fi mereu la fel. Un astfel de om n-a Întîlnit nici cea mai mică abatere de la această formulă seacă. Nimeni n-a făcut niciodată o remarcă interesantă sau amuzantă despre statura sa, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
lor calde estompate, peste chipurile lor Întunecate; se revarsă peste bogăția mizeră a hainelor lor zdrențuite și peste gîndurile lor mărunte și lacome, obsedate de mitul despre America făurit de europeanul lacom, căruia el Îi rămîne veșnic fidel cu o neobosită și stupidă Încăpățînare: „Unde este aurul risipit pe străzi? Du-ne spre plantațiile de smaralde, spre arbuștii de diamante, munții de platină și stîncile de perle. Vino, frate, să ne adăpostim la umbra pomului În care rodește șunca și carnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
care oferă credincioșilor și lumii întregi umila și zilnica invitație la cuvintele și gesturile lui Isus, încercând să adere la El cu gândurile, voința și sentimentele și stilul întregii lor vieți. Cum să nu subliniez truda lor apostolică, slujirea lor neobosită și tainică, caritatea lor universală? Și ce să spun despre fidelitatea curajoasă a atâtor preoți care, deși aflați în atâtea dificultăți și neînțelegeri, rămân fideli vocației lor: aceea de «prieteni ai lui Cristos», chemați de El în mod deosebit, aleși
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
al Oituzului; către Muntenia Predealul, Branul, Turnul Roș și Vulcanul: iată aproape singurele puncte pe unde își pot da mâna românii de peste munți cu acei de dincoace. Pretutindeni pe aiurea, ponoare sau prăpăstii nestrăbătute, decât doar de piciorul ager și neobosit al vînătorului de munte. Carpații sunt pricina hotărâtoare a dezbinării politice a românilor. Vom vedea că românii, stând în cetatea munților un timp îndelungat, se revărsară de la o vreme în afară, către văile și șesurile de la marea Neagră. Astfel se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ce au cutreierat povestea sunt, la rându-le, creațiile autorului omniscient. Ele el îl salută pe Corto și pe cititor la final, parte din teatrul imaginației și literaturii. Cât despre Corto, locul său este în ficțiunea ce învăluie orașul dogilor. Neobosit și misterios, el bate la ușa din cartierul tainelor, cerând ca poarta să se deschidă, iar o altă poveste să îl înghită, spre a cutreiera mările de cuvinte și de culori. Pratt iese la rampă, pentru a-și contempla universul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
în același timp că această cronică nu putea fi a victoriei definitive. Ea nu putea fi decât mărturia a ceea ce trebuise el să împlinească și a ceea ce, fără îndoială, trebuiau să mai împlinească încă, împotriva terorii și a armei ei neobosite, în ciuda suferințelor personale, toți oamenii, care, neputând fi sfinți și refuzând să admită flagelurile, se străduiesc totuși să fie medici. Ascultând, într-adevăr, strigătele de bucurie nestăpânită care urcau dinspre oraș, Rieux își amintea că bucuria este mereu amenințată. Căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
III-lea al călătoriei asemenea precedentelor pe care de fapt le continuă, se înscrie în general în genul de literatură memorialistică, în care se îmbină însemnările zilnice de jurnal cu stilul epistolar și eseistic. Al. Mânăstireanu este totodată și un neobosit publicist, fiind prezent, număr de număr, în paginile Academiei Bârlădene cu recenzii, portretizări, eseuri, opinii. Aria de răspândire a scrierilor domniei sale cuprinde și alte publicații: Pagini Medicale Bârlădene, Elanul. Un spațiu însemnat în economia volumului la care facem referire îl
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
din care am reținut: „... așa suntem noi, dascălii. Trăim din amintiri și din dragostea pe care ne-o poartă foștii noștri elevi drept recunoștință pentru că i-am format ca oameni...”. (p. 220) Și într-o altă scrisoare adresată aceluiași consătean, neobositul Călător... își exprimă prețuirea sa față de învățători: „...pe întreg parcursul vieții profesionale nu m-am simțit decât un modest învățător care, primind lumina cărții, a pornit s-o răspândească mai departe celor care aveau nevoie de această lumină. A fi
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
anunțându-mă despre lansarea volumului de versuri „Testament”, deja primit de subsemnatul cu autograf special. Lansarea a avut loc într-un cadru festiv, că au participat multe personalități ale literaturii ieșene, dar și mulți bârlădeni - ca foști elevi ai acestui neobosit pedagog-scriitor. Am beneficiat de o jumătate de oră de „Cenaclu literar” prin telefon, citindu-mi și 5-6 creații versificate, chiar foarte inspirate. De asemenea momente elevate aș dori să mai am parte! Autorul e un om dăruit „cu har poetic
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
J. Adapting Minds: Evolutionary Psychology and the Persistent Quest for Human Nature. Cambridge, Mass.: MIT Press, 2005. O critică la adresa psihologiei evoluționiste. Chesterton, G. K. What’s Wrong with the World. San Francisco: Ignatius Press, 1910. Autor vesel, inteligent și neobosit, Chesterton a pierdut lupta în privința direcției viitoare a societății, în fața contemporanilor săi H. G. Wells, Bertrand Russell și George Bernard Shaw. Chesterton a văzut implicațiile viziunii lor asupra societății secolului XX și a prezis exact ce avea să rezulte de aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
soi de jurnale de bord ale unui tată de familie creștin. CÎnd François le spunea că e fiul lui Franz, cititorii tatălui său se uitau la el cu afecțiune. François și-l amintea pe tatăl lui ca pe un om neobosit, care Își acorda puține momente de destindere și care era În stare să scrie patru-cinci articole Într-o singură zi, trecînd de la o cronică asupra peisajelor Toscanei la critica unui film al lui Frank Tashlin sau la cugetări despre liturghia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Muzica le ridică moralul la fel de eficient ca Prozacul sau ca Ecstasy, În câteva minute aproape toată lumea sări din scaun și Începu să danseze printre mese, de parcă ar fi sărbătorit Anul Nou. Era plin ochi. Bill Blitz se dovedi un dansator neobosit, și În nici un caz prost. Îi Întindea lui Kitty pahar după pahar În timp ce dansau, Încercând din răsputeri s-o Îmbete și s-o facă să se mai relaxeze. Rezistă martiniurilor lui cu convingerea de neclintit a unui prizonier de război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
evaluând sacrificiile. Dușmanii care trebuie supuși sunt aceste șase păpuși, pe jumătate serioase, pe jumătate grotești, făcute din hârtie colorată, vor trebui forțate să se predea folosind armele lutului și apei, lemnului și ghipsului, vopselelor și focului, și prin mângâierea neobosită a mâinilor, care nu sunt necesare numai pentru a iubi. Atunci Cipriano Algor spuse, Trebuie să fim atenți să facem mulajul doar din două bucăți, dacă ar fi trei ne-am complica munca, Cred că două vor ajunge, păpușile sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
îl întrebă Henrietta, desfăcându-i nasturii de la cămașă cu o viteză amețitoare, ce părere ți-a făcut Laurence Westcott? — Mi s-a părut cam papă-lapte, răspunse Simon, strecurându-i mâna sub fustă. — Bun, spuse Henrietta, lăsându-se pătrunsă de erecția neobosită a soțului ei, asta înseamnă că lui Fran o să-i placă. Nu se dă în vânt după gorile ca tine. — Toate prostiile alea despre pantaloni strâmți și infertilitate, se strâmbă Simon, intensificându-și mișcarea. Am purtat întotdeauna pantaloni strâmți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
expuneau colaboratorii Contimporanului; de altfel, poemul său „Dans“, apărut în nr. 72, poartă o dedicație către Milița Petrașcu). Comilitoni mai vechi (Barbu Solacolu) sau mai noi se regăsesc în această categorie, ca și amorurile mai vechi sau mai noi ale neobositului coureur Ion Vinea (Tana Qvil, cu „nocturnele” ei sentimental-religioase, Dida Solomon-Callimachi, Corina Sfetea). Unii dintre ei se ilustrează cu mai mult talent în alte genuri artistice: după fuziunea cu Punct, directorul acesteia din urmă - „prințul roșu” Scarlat Callimachi - își continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
regizor poate surprinde valori permanente în orice fel de text; se poate deda la oricîte operații de alhimie vrea. Susceptibilitatea noastră ar fi preferat un text acrobatic. Să nu-l învinovățim însă pe Sternberg...”. Pe lîngă deja citatul Arghezi, susținător neobosit al spectacolelor trupei din Vilna, s-au pronunțat elogios și alți scriitori români, oameni de teatru cu grutate în epocă, de la Ion Marin Sadoveanu (care compara montarea cu Cîntărețul tristeții sale - „poveste tristă de dragoste a unui tînăr și anonim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
către Tristan Tzara, v. Manuscriptum, nr. 4, 1982, p. 158) devenise un loc comun al presei naționaliste din anii ’30. Anarhistul, pornograful, străinul (de neam), evreul, bolșevicul, bolnavul, infirmul, plebeul, marginalul social apar drept sinonime ale haosului amenințător, dizolvant, dușman neobosit al ordinii clasice, organice, ierarhice, sănătoase, nobile, constructive și creatoare în spirit „național”. Spectrul conspiraționist al masoneriei iudeo-bolșevice, autoare a unui presupus plan de subminare a valorilor fundamentale ce constituie identitatea autohtonă (ortodoxia, românitatea, ruralitatea ș.a.), bîntuie mințile naționaliștilor (ostili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pentru un pui de somn, până la ceaiul de la ora trei. Razele soarelui pătrundeau ca niște flăcări albe prin hublouri, iar bărcile de salvare se legănau în voia valurilor. Nici țipenie de călător pe punte. Personalul de serviciu își făcea datoria neobosit. Barul, animat serile, era acum pustiu. Doar barmanul, în uniforma lui albă, ștergea paharele. Pe la ora două a intrat un student, cu ochii cârpiți de somn, să-și cumpere țigări. Barmanul a scos dintr-o cutie verde două pachete de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
fantomă. 14. E ciudat cum unii oameni cred că există fantome, chiar dacă nu le-au văzut niciodată. Zogru le remarcase de cum deschisese ochii în lume, mai întâi ca pe niște puncte luminoase, apoi ca pe niște mici globuri verzi, alergând neobosite în toate direcțiile. Din când în când, câte unul explodează ca și cum s-ar arde o siguranță, se întinde ca o linie verticală de lumină și ia formă omenească. Exact forma pe care a avut-o în viață. Dar existența aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Comănești Bacău profesor coordonator Iacob Leonid Dă-mi, toamnă Dă-mi, toamnă, ochi tăi căprui Dă-mi, toamnă, mii de gutui, Și mai dă-mi și-un zâmbet larg, Că îmi este foarte drag Să te văd fericită, Țanțoșă și neobosită, Să dansăm noi pe câmpii Printre frunze ruginii. Să cântăm ușor cu vântul De să răsune tot pământul. Iarnă A venit cam fără de veste Iarna cea imaculată, E așa ca-ntr-o poveste De demult cu-a fost odată. Peste
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cap. - Pierric a putut foarte bine servi drept executant al acțiunilor josnice. 20 Nu degeaba era fiica mamei ei, Își spuse Lucas după ce o interogase pe Gwenaëlle Le Bihan timp de o oră și suportase răutatea replicilor ei acide. Negase neobosită absolut totul, În bloc: naufragiul, prada și, evident, crimele. În nopțile acelea, era la ea acasă, cu soțul ei. Din păcate pentru ea, Philippe, interogat În paralel de către Marie, se arătă mult mai puțin categoric. Soția sa și cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
am să-ți spun ce am aflat. În jur e numai un fel de vânt ce nu se oprește nicicând, iar clipele potrivite sunt mai scurte decât crezi, pocni el din degete. Eu am găsit un cuvânt pentru vântul ăsta neobosit: mișcare. - Mișcare? Uscățivul făcu semn că da. - Mișcare, adică ce e acum nu mai e la fel peste un clipit din ochi, și ce va fi peste un clipit din ochi nu va fi la fel peste Încă un clipit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
trei simboluri cu săptămâni în urmă, la sfârșitul unei dispute despre patriotism avută cu Kraft. Ovaționasem entuziast pentru fiecare simbol, demonstrându-i lui Kraft ce înseamnă patriotism pentru un nazist, un comunist și un american. „Ura! ura! ura!“ exclamasem eu. Neobosită, Helga depăna firul povestirii, țesând o biografie la războiul nebunesc al istoriei moderne. A scăpat din detașamentul de muncă după doi ani, a zis ea, a fost prinsă a doua zi de niște asiatici prostovani cu mitraliere și câini polițiști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
că totul e în ordine, și voi reveni. Mi s-a părut o veșnicie până am răsucit cheia în yală. Am pășit repede, dar cu băgare de seamă. În față, trecând prin conurile de lumină ale felinarelor, brațele bătrânului împingeau neobosite roțile. Am strâns din dinți când încheietura gambei mi-a pocnit la o mișcare mai bruscă. Moșul nu m-a auzit, fiind mult prea ocupat cu gâfâitul și împinsul, și oricum nu cred că auzea bine. Începeau să se distingă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
noaptea aceea, fuseseră acolo. Un tremur ușor îi străbătu spinarea. Probabil că s-or fi așezat pe vine lângă patul mizerabil, privindu-l ore întregi, nemișcați ca stanele de piatră, cu ochii mici și dușmănoși ațintiți pe chipul lui, observând neobosiți cum respira domol, iară și iară, și întrebându-se - în cazul în care ar fi în stare să se întrebe ceva - unde o fi mintea bărbatului care dormea. Cum ar putea ei să-și închipuie visele lui? Trebuie că erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]