2,473 matches
-
femeie a intrat atuncea când credeam că nu mai pot iubi... o femeie... o sântă... // știu eu?... poate o vrajă! O femeie mi-a întors cugetele și m-a făcut să uit că-s Domn! Gândiri molatece și nebunești, o nepăsare desperată pentru toată lumea... iată sufletul meu înnoptat! Solomoane! Pe tine nu te-a-nnebunit o sută ale tale, pe mine mă tâmpește închipuirea uneia numai... care nu-i a mea. Cine-i ea? Cine poate fi? Știu eu?: Voi eu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un glonte, otrava, un pumnar Nu sting deopotrivă o lume de amar? O, pârghie a lumei ce torci al vremei fir, Te chem cu desperare în pieptu-mi, cu delir! Răspunde-mi, cine-i suflet a lumei? Dumnezeul? {EminescuOpVIII 276} Orbirea? Nepăsarea? E binele - e răul? Tu taci!... și piatra tace... și tu ești piatră... Bine, Mi-oi chinui dar mintea - să răspund pentru tine Orbirea? Nepăsarea?... Nevinovata-orbire Cât de frumos ș-anume tocmit-a a lui fire! Creat-a mielul aprig
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în pieptu-mi, cu delir! Răspunde-mi, cine-i suflet a lumei? Dumnezeul? {EminescuOpVIII 276} Orbirea? Nepăsarea? E binele - e răul? Tu taci!... și piatra tace... și tu ești piatră... Bine, Mi-oi chinui dar mintea - să răspund pentru tine Orbirea? Nepăsarea?... Nevinovata-orbire Cât de frumos ș-anume tocmit-a a lui fire! Creat-a mielul aprig el pentru lupul blând, Carne cu ochi creat-a el pentru cel flămând. Natura-i fericire și vecinic e în pace - Și leul și cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pentru cel flămând. Natura-i fericire și vecinic e în pace - Și leul și cu taurul de mult stau să se-mpace - Iar omul, ce-i făptura aleasă, are-anume Un creier și un suflet - pentru dureri în lume. Ce simplă nepăsare, nevinovat-orbire: Concordie eternă, un rai de fericire. Dar nu - ce zic? Tu blăstemi, poete... Cată bine, Căci lumea e creată anume pentru bine. N-o spun aceasta popii și cărțile lor vechi, De mii de ani nu sună legenda în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să mă îmbăt de miroase și de fumul tutunului. Petrecui astfel, aromind, o jumătate de ceas între somn și privighere, pierdut în niște rătăcite meditații ale unei beții dezmierdoase, cercând un simțământ de o fericire oarecare necunoscută, într-o adevărată nepăsare despre lucrurile lumei. În sfârșit iar intrară și făcui semn că voi să ies. Mă îmbrăcară și mă duseră în odaia din tindă, unde-mi aflai mantaua; pe urmă plătii pentru baia aceasta ce ținuse trei ceasuri, pentru băiași, pentru
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
marginea vasului cu o frânghie în mână pe care îndată mi-o aruncă; apucai căpătâiul, el mă trase de celalalt, și mă văzui în corabie într-un chip cu mult mai puțin triumfător decât cum sărisem în apă; însă, după nepăsarea și negrija cu care se uita arabii la mine, văzui că se vede treaba că nu sânt nici într-o primejdie de viață; dar vream să aflu pricina, cel puțin să mă păzesc de aici înainte. Mohamed îmi spuse că
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
unul de altul și piedeca reciprocă care-i stăpânea, țiindu-i despărțiți deolaltă, ca un măr al discordiei. Intervenirea Papei în Ungaria contra romîno-bulgarilor și încercări nouă de uniune între ei. Considerație generală. Papa nici putea, nici voia să privească cu nepăsare la o luptă de care atârna nu numai căderea împărăției latine, ci și alungarea dogmei romane, dezrădăcinarea autorității. Scaunului papal în răsărit, ba chiar accesibilitatea Sf[întu- lui] Mormânt, ce mi se putea ajunge decât peste teritoriul bizantin, deci putința
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cele ce pretinde ideea concretă și trebuința timpului. Daca nu găsește nimica din acele ce presupusese el în naivitatea sa, atunci teama ce esista înaintea acestei esperiențe se schimbă într-[o] bătaie de joc asupra criticei și într-o deplină nepăsare față cu ea. Că într-o asemenea stare se pierde fără urmă și bunul ce găsește p-ici, pe colea o vorbă nimerită, un semn nimerit, e urmarea unei degenerări generale în care nu-ți mai dai osteneala neci de-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
preferabile și, prin intenția lor finală, de mult mai sublime decât toate ce ni poate {EminescuOpXIV 370} învăța inteligența în cîmpu 1 arătărilor, astfel încît, cu pericolul de a rătăci, riscăm mai bine toate decât, pe motivul scrupulului, deprecierea sau nepăsări, să renunțăm la asemenea cercetări, ce ne ating atât de aproape. Îndealtfel s-ar părea firesc că, îndată ce am părăsit terenul experienței, nu vom clădi îndată o zidire numai pe baza unor cunoștințe ce le avem fără să știm de unde
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
are puterea de a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele Părinților totdeauna, ca acestea să nu rămână fără rod în noi, pentru ca să nu cădem în nepăsare și în neștiință. Să-i rugăm și pe ei să ne ajute ca să împlinim cu râvnă îndemnurile și recomandările lor, pentru ca atunci când vom ieși din această viață, să avem bucuria comuniunii lor în împărăția cea neînserată și să simțim astfel
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
întreagă iar esența despotismului consistă în a favoriza și a întinde aceste instincte. Aceste pasiuni slăbitoare [î]i vin în ajutor; ele abat și ocupă imaginația oamenilor departe de afacerile publice. Despotismul și demagogia creează ici secretul și umbra, dincolo nepăsarea publică, cari pun la adăpost lăcomia și permit câștiguri maloneste, bravând dezonoarea. Fără despotism aceste patimi sunt tari, cu el ele devin dominante. Aceste nu sunt idei pe cari să le spunem de la noi: maniera de-a judeca evenimentele și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tot aerul de farsă pe care l-a dat vestitul gazetar vieții sale proprii de la începuturile ei și pîn' acum, sfârșitul nu va fi de farsă, căci legile naturii, realizeze-se în stat, manifeste-se în inima individului, lucrează cu nepăsarea atribuită zeilor anticității și ne răzbună pe toți. [4 aprilie 1882] [""NEUE FREIE PRESSE" SPUNE"] "Neue freie Presse" spune că, în urma știrilor ce i-au sosit, nu mai e îndoială că soluțiunea cestiunii dunărene e asigurată. Foaia vieneză primește din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aplicat asupra unui popor ce nu-l înțelege și nu-l va înțelege niciodată. Unitatea ideală ce exista între români se nimicește zi cu zi; în loc de-a sămăna în toate cele, începem a ne deosebi. Nu mai vorbim de nepăsarea noastră națională, care-a făcut cu putință ca o promiscuitate etnică din cele mai curioase să formeze clasele culte și consumatoare din România. Destul numai că limba e gonită de păsăreasca gazetelor, muzica de-o admirabilă adâncime e gonită de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acestea se cheltuiesc pentru a plăti servicii străine, "Monitorul" publică în toate zilele vânzări de case de-ale muncitorilor, pentru sume neînsemnate. Efectele sunt? "Romînul" recunoaște în fine ceea ce de șase ani [î]i spunem necurmat - recunoaște că ipocrizia și nepăsarea guvernamentală conduce la sărăcia muncitorilor, la mortalitatea lor, la degenerarea lor fizică și morală. Iată ceea ce-am zis și am repetat de atâția ani de când " Romînul" face mereu apologia îmbunătățirilor introduse de partidul liberal. Foaia guvernamentală ne dă chiar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Nu se poate tăgădui cu toate acestea că un fel de apatie generală a cuprins țara, că ea nu mai posedă nici un fel de elasticitate a puterilor ei în fața complicațiunilor, că ceea ce se observă în genere e un fel de nepăsare, de dezinteres în cestiuni politice, încît chiar încercările de galvanizare făcute prin proiectele de reformă ale d-lui C. A. Rosetti nu produc efect asupra publicului. Sunt o sumă de oameni - desigur nu proști - capabili din contra de-a se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că o lege care modifică din temelie întreg regimul electoral al țării se votează cu repejunea vaporului și se promulgă fără să se fi sancționat poate, putem constata din partea guvernului și a legiuitorilor o mare ușurință, din partea opiniei publice o nepăsare tot atât de mare. Acesta și este caracterul dezvoltării noastre întregi de la Unire încoace: ușurința advocaților legiuitori traducea zi cu zi texte străine de legi, copiate din țări unde ele se potriveau și aplicabile într-o țară unde nu se potriveau nici
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în stare a ține loc multor goluri ale culturii, e subminată de teoreme cosmopolite și socialiste. C-un cuvânt, zi cu zi ne americanizăm, zi cu zi devenim mai nepăsători față cu soarta poporului nostru propriu și-n mijlocul acestei nepăsări, caracteristice numai pentru popoarele guvernate de despotism, singurul nerv care mișcă elementele dominante este goana după influență și aur. Precum corpurile cerești răsar și apun, tot astfel credința popoarelor vechi le dădea zeilor un răsărit pe orizontul conștiinței omenești și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acest adevăr! [2 decembrie 1882] [""DE ÎMBUNĂTĂȚIRI RELE... ""] "De îmbunătățiri rele cât vrei suntem sătui ", zicea un scriitor pe la anul 1840; și, daca vrea cineva să judece acest sațiu de îmbunătățiri din ce în ce mai rele, n-are decât să măsure gradul de nepăsare politică cu care publicul întîmpină vestitele propuneri de reformă ale Constituției și legii electorale. Dar se va da regelui sau Parlamentului dreptul de a declara război? Dar se va introduce noul titlu în Constituție? Dar se vor șterge din număr
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Demult oamenii de bine ar fi trebuit să formeze o ligă de regenerare națională, demult ar fi trebuit să se opuie licenței în toate: fie aceea în familie, fie 'n biserică, fie 'n societate, fie 'n presă. Dar, cu o nepăsare care adeseori se numește lipsă de prejudiții, ei au îngăduit ca fundamentele morale ale vieții noastre, ca bunurile ideale ale poporului lor să fie surpate și măcinate de demagogie și nu e decât firesc ca, în urma caosului intelectual, în urma surpărei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin urmare și viitorul nostru va deveni odată trecut, cu același caracter de necesitate intrinsecă, atuncea ne convingem că pentru un stat la care pornirea spre pieire se constată, după cum e al nostru, și a cărui nimicire e decisă de nepăsarea internă și de interese esterioare, ba din 559 {EminescuOpXIII 560} a cărui boală și decadență locuitorii ce dau tonul își fac materie predilectă de discuție, nu spre a le îndrepta (căci cine vrea să-ndrepte nu așteaptă să vie la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
e o chestie perversă chiar și pentru niște oameni care disprețuiesc viața umană, așa cum o faceți voi. ― Nu e chiar așa. Vezi tu, soldatule, noi suntem convinși că există un număr finit de sfinți. Ar fi mare păcat ca, din cauza nepăsării omenești, să pierdem vreunul. Înțelegi? ― Nici o iotă. ― Și eu am fost nedumerită la început. Abggar mi-a explicat însă mai demult. Boala de care suferă acești oamenii îi transformă, în ultimul stadiu al existenței lor, în niște morți vii. Se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
gând să vă încredințeze destinul a șaizeci de generații de frați augustinieni. Bătrânul le privi pe femei încercînd cu disperare să observe o umbră de înțelegere pe chipurile lor. Fețele Mariilor trădau însă deopotrivă nedumerire și o oarecare doză de nepăsare. - Aloim ar fi fost un excepțional operator psi. Avea capacitatea de a se strecura în mintea oamenilor. A reușit să ascundă lucrul ăsta atât de bine, încît eu nu am ezitat să-i injectez un fel de drog al adevărului
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
că îți împărți mintea și sufletul cu un soldat grosolan și cu o femeie blazată, când, cu doar câteva ore înainte, ai fost o copilă inocentă, la vârsta iubirilor platonice. - Ai timp de sentimentalisme ieftine, gândi N' Gai Loon cu nepăsare. Crezi că-i pasă cuiva ce simțim cu adevărat? Ce importanță mai are astăzi ce a simțit Bella când a constatat că a făcut o prostie imensă provocând Abația? Te înșeli. Spune-mi mai bine cum ți-ai dat seama
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
întîi al armatei maiestății sale. Sunt aici din ordinul... - Știi prea bine că ne vor omorî pe amândoi dacă vor bănui că reprezentăm chiar și cea mai mică amenințare la adresa Abației. Suntem dincolo de ziduri și... Rimio schiță un gest de nepăsare: - Asta o să vedem. Scoase un strigăt inuman de ascuțit și, din ascunzători subpământene, năvăliră spre ei zece soldați regali, echipați de luptă. Se apucară cu frenezie să monteze ceva ce semăna izbitor cu un laser de mare putere... - Sfântul Tratat
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
prospecte, desene sau obiecte obscene este limitat de circumstanțele în care acestea sînt oferite și puse în circulație, de supravegherea pe care capul familiei o poate exercita asupra lor mai ușor decît asupra imprimatelor obscene transmise prin poștă..."76. După nepăsarea revoluționară de la 1848 (cel puțin pînă în iunie), al doilea Imperiu își va însuși fobia predecesorilor, ajustîndu-și strategiile de apărare la specificul "amenințărilor noi" (apariția rotativelor, presa populară de mare tiraj). Libertatea presei a trebuit să aștepte faimoasa lege din
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]