4,922 matches
-
și am mărit cadența. Vroiam să ajung acasă înainte să înceapă ploaia, dar chiar rîul cu suprafața sa netedă, chemătoare, cerea mai multă putere. David a înțeles și m-a urmat. Chiar așa, cum acceleram treptat pe această suprafață aparent netedă, am văzut o fîșie densă de ploaie îndreptîndu-se înspre noi, o perdea misterioasă legănîndu-se hipnotic în vreme ce se apropia, precum mantia unui vrăjitor uriaș, invizibil. Și odată cu ea un miros dulce și greu, diferit de cel de pînă acum, care trebuie
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
atîrnau deasupră-mi ale unui copac mare. Oricine ar fi privit înspre ferestrele de la primul etaj pe timpul verii, cu greu ar fi putut spune că locuiau în oraș, atît de groasă și extinsă era folia care le acoperea. Ferestrele casei erau netede ca oglinda și întunecoase. Am încercat să-mi imaginez cum arătau camerele. Lămpile, picturile de pe pereți în ramele lor scînteietoare, mesele lucitoare, fotoliile confortabile și sofaua pe insulele lor de covor persan. Scările cu carpeta groasă, roșie și chiar ecoul
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
Articulațiile sinoviale au o ungere micro- elastohidrodinamică. Presiunea produsă în fluid, combinată cu deformația elastică a suprafeței de contact, determină un coeficient mediu de frecare pentru articulația sănătoasă de 0.02 sau chiar mai mic. Suprafața ondulată a cartilajului devine netedă prin deplasările produse de presiunile hidrodinamice. De asemenea, fluidul se ridică pe suprafața imediat alăturată zonei de contact, unde se formează un film subțire de fluid necesar curgerii dinamice. Grosimea filmului de fluid este de aproximativ 0.5 μm, astfel
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
se pornește la mișcarea piciorului din spate; se înregistrează timpul realizat în secunde și fracțiuni de secunde ; * Navetă 5X5m: se susține numai în cazul în care nu există condiții pentru alergarea de viteză pe 25m; se susține pe o suprafață netedă și nealunecoasă; se trasează doua linii paralele la distanță de 5m; executantul se dispune înapoia uneia dintre linii, iar la semnal se pornește în alergare pînă la linia opusă, o depășește cu ambele picioare și revine la linia de plecare
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
cei aspri ce cresc a Cererei daruri Pe neîmpărțite ogoare; iar munca lor e împărțită Astfel că unii înlocuie pe alții la finele anului. Acolo muma păzește pe nevinovata copilă; Iar neînzestrată femeie bărbatul nu-și stăpânește Nici adulteriul cel neted nu turbur’a casei odihnă.” Cu toate că Horatius, mai mult în scopul de a ocărî moravurile corupte ale Romanilor timpului său, arată într-o așa frumoasă lumină traiul casnic al Geților (Dacilor), totuși trebuie să admitem că tabloul cel făcea el
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
întinse mâna și activă placa video. Așteptă ca imaginea figurii ascuțite a celuilalt să se clarifice, după care spuse: - Ascultă, Janasen, vreau să vorbesc cu Yorke. - Am primit instrucțiunile de la domnul Yorke. Janasen rămânea imperturbabil. Figura lui părea ciudat de netedă în ciuda ascuțimii. - Dă-mi-l pe Yorke, zise Gosseyn. Janasen nu luă în seamă întreruperea. - S-a hotărât, continuă el, ca, datorită situației tulburi de pe Venus... - Lasă linia! zise Gosseyn cu glas amenințător. Voi vorbi numai cu Yorke, cu nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
ceva din ele. Studiam un document, cînd atenția mi-a fost agasată de o anumită diferență apărută în afara hîrtiei tipărite. Mi-am examinat tăblia biroului. înainte fusese din lemn lustruit, cu unde granulate, dar acum granulația dispăruse și suprafața era netedă ca o folie de plastic. M-am uitat în jur, prin biroul mobilat în stil modern, căci detestam zorzoanele. Pereții albi și covorul simplu rămăseseră la fel, dar priveliștea de dincolo de fereastră se schimbase. Ceea ce cîndva fusese o stradă tipică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de care aveam nevoie, ceea ce era o risipă de timp, în special dacă mă simțeam obligat să zîmbesc sau să dau din cap spre cei pe care îi remarcasem imediat. Acum, toți, cu excepția celui de care aveam nevoie, aveau fețele netede ca niște ouă, așa că-l recunoșteam imediat. Și mai tîrziu nu-l vedeam decît pe cel de care aveam nevoie - ceilalți erau invizibili, dacă nu cumva trîndăveau sau doreau să mi se adreseze, caz în care prezentau suficientă substanță pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
fie pregătit să le publice. Apoi își vîrî carnetul în buzunar și se plimbă pe plaja cu nisipul alb și moale, scăldat de marea sclipitoare. Obosit de meseria de naturalist, găsi un băț plutitor și începu să graveze pe suprafața netedă planurile unui castel. Era un castel foarte complicat, cu multe intrări secrete, carcere și camere de tortură. Cineva din spatele lui îl întrebă: — Ce vrea să însemne asta? Thaw se întoarse și-l văzu pe Coulter. Strînse bine bățul și șopti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
se uită la toate acestea cu plăcere și zise: — A, dar sînt destule lucruri ca să-ți faci o ascunzătoare. — Hai să scoatem cutiile mari mai întîi, zise Coulter. O porniră prin gunoi, strîngînd materiale, apoi le duseră la un loc neted, între două stînci mari. Folosiră canistre de benzină pentru pereții ascunzătorii și le acoperiră cu linoleum întins peste stinghii de lemn. Tocmai terminau de umplut găurile rămase cu pînză de sac, cînd Thaw auzi pași și se uită în jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o lucire în ochi, iar clasa înspăimîntată îi întoarse privirea. Avea o față colțuroasă și un nas strîmb, o mustață roșcată dichisită și buze cărnoase. Thaw observă că pe dedesubt, mustața era astfel potrivită încît să cadă exact pe suprafața netedă a buzei superioare. Acest detaliu îl sperie mai mult decît micul lui discurs fioros și nervos. Pe parcursul dimineții deprimarea i se strînse în piept și în creier ca o greutate concretă. La fiecare patruzeci de minute, clopoțelul suna strident și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
peste trei ani. — Și apoi lucrurile n-or să meargă atît de prost. — Nu? Cum ți s-a părut c-o s-o duci ca bibliotecar? Traversară un pîrîu pe un pod de scînduri și ajunseră la un petic de gazon neted, cu un steag în mijloc. îndrăgostiții și cei care ieșiseră la picnic stăteau la umbră la marginea pădurii, iar copiii goneau ca niște boliîi, în jocurile lor anarhice cu mingea. De cealaltă parte, acest petic verde se deschidea spre cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
atent la dom, o să vezi că, deși artistul a pictat un soare în centru, acesta e aproape ascuns de coroana primului Monboddo. Ridică-te, intră al douăzeci și nouălea. Un bărbat înalt, într-un costum cenușiu-deschis, traversa podeaua de marmură netedă, însoțit de trei bărbați în costume de culoare închisă. în fața lui mergea un bărbat în tunică medievală, cu o sabie pe o pernă din catifea; în spate venea un altul purtînd o mantie de mătase colorată. întregul grup înainta alert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
nou să se sprijine și o trase cu greu în jos. Căzură unul în brațele celuilalt, apoi el se rostogoli într-o parte simțind izbiturile ritmice ale rucsacului. Cînd se opri și reuși să se ridice în picioare, pămîntul părea neted și rămase singur în ceață. Nu se mai vedea nici măcar linia galbenă. — Rima! Rima! Rima! țipă el și ascultă, dar nu auzi decît marea în depărtare. O clipă, se simți îngrozitor de pierdut. Scoase lanterna din rucsac, o aprinse și descoperi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
să încercăm. încotro mergem? — La stînga. — Ești sigur? — Da. Aluneci de partea cealaltă fără să-ți dai seama. Noul mod de a merge îi făcea să simtă încordare în brațe, dar se descurcau bine. în cele din urmă, terenul deveni neted pe ambele laturi, și printre cețuri se întrezări un perete stîncos imens. Linia galbenă ducea la o ușă de fier pe care erau scrise cu vopsea următoarele cuvinte: IEȘIREA DE URGENȚĂ 3124 INTRAREA INTERZISĂ Lanark dădu enervat cu piciorul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ei, observară că era purtată de o siluetă întunecată cu o bandă albă care-i separa capul de umeri. în cele din urmă, în fața lor se opri un preot. Poate că era între două vîrste, dar avea o față însuflețită, netedă și tînără. Ridică felinarul și păru că se uită mai puțin la fața lui Lanark și mai curînd la semnul de pe frunte. Și el avea unul la fel. — Lanark, nu-i așa? întrebă el. Excelent. Eu sînt Ritchie-Smollet. Dădură mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
lîngă porticele unor mausolee tăiate în deal. Luciri venite de jos luminau colțuri ale unor inscripții dedicate minunaților morți: „...Campania lui victorioasă...“ „.....al cărui devotament lipsit de egoism.....“ „...respectat de studenți...“ „.....stimat de colegi.....“ „...iubit de toți...“ Traversară un spațiu neted și merseră pe un drum pietruit. — Un afluent al fluviului, spuse Ritchie-Smollet, curgea cînva dedesubt. Lanark își dădu seama că un zid scund de lîngă el era, de fapt, parapetul unui pod și privi peste el spre un drum cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
uitîndu-se la un camion plin de oameni în kaki cu berete negre, care țineau puști în mînă. Se deplasa ca un miriapod, de genul celor care se tîrau lent pe pămîntul zgrunțuros, cum le văzuse în filme, dar pe drumul neted se mișca atît de rapid, că era deja departe cînd reușeai să-l identifici. — Armata! strigă Jack cu zîmbet neasemuit de pofticios. Acum o să vedem acțiune. Ura! Ura! Ura! Alergă pe trotuar strigînd și făcînd semne unui taxi care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
foarte sus, Gloop, spuse Lanark. — Numai în interior. Stadionul e construit pe locul unui fost doc. Fluviul e undeva jos, Narky dragă. Trecură de un debarcader cu mici ambarcațiuni de agrement care se legănau ușor și ajunseră la o întindere netedă de apă cu lampione de-a lungul malului îndepărtat. Lanark se opri și arătă cu un gest dramatic spre luminile reflectate în apa întunecată. — Gloop! strigă el. Poem. Ascultă. Imaginează-ți aceste lumini de stea, bine? Uite cum vine. Lac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
întinse mâna și activă placa video. Așteptă ca imaginea figurii ascuțite a celuilalt să se clarifice, după care spuse: - Ascultă, Janasen, vreau să vorbesc cu Yorke. - Am primit instrucțiunile de la domnul Yorke. Janasen rămânea imperturbabil. Figura lui părea ciudat de netedă în ciuda ascuțimii. - Dă-mi-l pe Yorke, zise Gosseyn. Janasen nu luă în seamă întreruperea. - S-a hotărât, continuă el, ca, datorită situației tulburi de pe Venus... - Lasă linia! zise Gosseyn cu glas amenințător. Voi vorbi numai cu Yorke, cu nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Mă interesam de posibilitatea de a obține un grad în armata Maiestății voastre, spuse el. - Îmi închipuiam, zise Împărăteasa cu glas liniștit. Făcu o pauză, mutându-și gânditoare privirea de la Cayle la Medlon, apoi iarăși la Cayle. Pielea ei era netedă și bronzată. Își ținea capul drept, cu mândrie. Era plină de tinerețe, de viață și de o magnifică încredere în sine. Ceva din experiența ei în a mânui oamenii ieși la iveală chiar atunci: în loc să-i pună lui Cayle următoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
bulevard care se întindea ca o suită de pietre prețioase până în depărtare. Strada părea înflăcărată de lumini strălucitoare ivite din însăși suprafața ei - un drum al luminii, ca un râu care curgea sub un soare nevăzut, un râu drept și neted. Merse înainte un număr neștiut de minute, sfâșiat între dezamăgire și o speranță nebunească, dar vină la urmă se văzu silit să accepte un gând: Era oare din nou epoca Împărăției Isher și a făuritorilor de arme? Posibil. Deci l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
dar calul abia schiță un freamăt al nărilor. Lăsă zburătoarea să îi alunece pe luciul pupilei, ca pe o pieliță de măslină, ca și cum era mort. Aștepta încordat și insecta prinse curaj, îi trecu spre buza de sus, care îi păru netedă, ademenitoare. Omar strânse pleoapele, să nu vadă armăsarul înnebunit de înțepătură, dar, fiindcă nu îi simți saltul de durere în aer, se uită și-l văzu pe Zet cu dinții rânjind, ca în spasm. Viespea se lăsă înșelată, coborî de pe
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
care a afectat ochiul în proporție de treizeci la sută, dar care poate s-ajungă până la lezarea totală a câmpului vizual. Vom încetini asta mult, cât de mult se poate. Omar era în ochi, se urcase ca-ntr-o cochilie netedă, spiralată și de-acolo privea spre un peisaj ce era făcut doar din irizări și inele de ceață prin care trecea un abur albastru. Macula suna ca un strat de iarbă, parcă doctorița așa i-ar fi spus: „Peste-un
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
însemne acum, când orbise? Poate că nu văzul era chiar rostul acestei lumi, nu Omar le spusese, când priveghease, lângă defunct, că sicriul cu toartele de argint, alese cu grijă de Maradona, adia miresme de scorțișoară? Că fața dentistului arăta netedă și atât de bine compusă la loc, ca a unui mire în așteptare? Că Godun părea suplu și tânăr, în doliu, iar Veterinara, încă frumoasă? Că mezelarul era un învingător, iar Artimon - cinstit ca o lacrimă? Omar era oarba zi
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]