1,285 matches
-
de apartenență la un stat. Rezult] de aici c] drepturile și prerogativele statelor nu pot fi mai extinse decât cele ale membrilor individuali luați la nivel colectiv. Un realist poate r]spunde acestei obiecții în trei feluri. El poate alege nihilismul moral, derivând ideea c] normele morale nu se aplic] statelor din afirmația general] c] normele morale nu se aplic] deloc, nici m]car comportamentului indivizilor (vezi comentarii asupra acestei poziții în capitolul 35, „Realismul”, si capitolul 38, „Subiectivismul”). De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exprim] credințele noastre despre ceea ce reprezint] aceste fapte morale și putem ajunge s] descoperim natură acestor fapte prin participarea la discuții morale și prin reflecție. Realismul moral contrasteaz] cu dou] concepții metafizice alternative despre moral]: antirealismul (denumit uneori „antirealism”) și nihilismul moral. Potrivit antirealiștilor, nu exist] fapte morale și nici nu se pretinde că faptele morale s] defineasc] practică moral]. Putem s] recunoaștem cu satisfacție c] judec]țile morale exprim] pur și simplu dorințele noastre cu privire la comportamentul oamenilor. De aceea, corespondentul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
elementele necesare pentru a da sens practicii morale. Nihilistul consider] c] practică moral] este o înșel]torie în absență faptelor morale, asem]n]toare cu practică religioas] f]r] credință în Dumnezeu. Am introdus ideile de realism moral, antirealism și nihilism puțin mai tarziu, pentru c], în opinia mea, pentru fiecare exist] multe argumente pro, dar și contra. În cele ce urmeaz], voi explica unele perspective substanțiale pe care oamenii le-au îmbr]țișat în aceast] dezbatere. Doresc, oricum, s] subliniez
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe adev]rurile morale mai degrab] pe metafizic]. ATENȚIE!!! Grafic!!!! 1.Judec]țile morale sunt Noncognitivismul afirmații. (Ele sunt variatele lui forme adev]rate sau false.) (emotivismul și prescriptivismul) este fals. Naturalismul susține c] 2. Unele judec]ți morale sunt Nihilismul (sau adev]rate. (Morală nu este teoria „erorii”) este o ficțiune,) fals. Nu exist] fapte sau propriet]ți Intuiționismul morale ireductibile. (doctrina lui Moore) este fals. Figură 1 îi. „Nici un trebuie” nu deriv] din „este” sau autonomia eticii Dac] morală
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
avea dac] nu ai fi subiectivist. A fi subiectivist înseamn] doar c] înțelegi în mod diferit din punct de vedere filosofic ceea ce exprim] aceste p]reri. Ideea potrivit c]reia nimic nu este bine sau r]u poate fi numit] nihilism moral. În timp ce mulți filosofi au preferat subiectivismul, puțini au fost nihiliști. Explicația este simpl]. Închipuiți-v] cum ar fi că cineva s] cread] cu adev]rât c] nimic nu este bine sau r]u. Aceasta ar implica, probabil, c] violul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o asemenea perspectiv]; din contr], oricine care este într-adev]r tentat s] adopte aceast] concepție în viață real], si nu doar tentat s] o apere cu prilejul unui seminar de filosofie - ar trebui s] caute ajutorul psihologului. Aceast] dezaprobare a nihilismului moral ar putea s] apar] în mintea cititorilor că prea rapid]. Bineînțeles, ei ar putea crede c] trebuie s] existe o leg]tur] la un nivel mai profund între subiectivism și nihilism. Subiectivismul nu afirm] c] nimic nu este într-adev
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trebui s] caute ajutorul psihologului. Aceast] dezaprobare a nihilismului moral ar putea s] apar] în mintea cititorilor că prea rapid]. Bineînțeles, ei ar putea crede c] trebuie s] existe o leg]tur] la un nivel mai profund între subiectivism și nihilism. Subiectivismul nu afirm] c] nimic nu este într-adev]r bine sau r]u? R]spunsul depinde doar de ce vrem s] spunem cu acest „într-adev]r bine sau r]u”. Dac] prin această vrem s] spunem „bine sau r]u independent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bine sau r]u independent fâț] de simțirile unei persoane”, atunci, bineînțeles, subiectivismul neag] orice este bine sau r]u în acel sens. Subiectivismul etic neag] faptul c] exist] fapte morale independente de sentimentele noastre. Dac] aceasta se înțelege prin nihilismul moral, atunci subiectivismul etic nu îl implic] pe cel dintâi. Totuși, merit] subliniat faptul c] subiectivistul nu este supus nihilismului moral în sensul original al termenului: subiectivistul nu este obligat s] spun] c] nimic nu conteaz] sau c] nimic nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în acel sens. Subiectivismul etic neag] faptul c] exist] fapte morale independente de sentimentele noastre. Dac] aceasta se înțelege prin nihilismul moral, atunci subiectivismul etic nu îl implic] pe cel dintâi. Totuși, merit] subliniat faptul c] subiectivistul nu este supus nihilismului moral în sensul original al termenului: subiectivistul nu este obligat s] spun] c] nimic nu conteaz] sau c] nimic nu este bine sau r]u. Evoluția istoric] a subiectivismului etic ilustreaz] un proces tipic teoriilor filosofice. A început ca o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cum ar fi acele organizații care ajut] mamele nec]s]torite. Trebuie discutat] aici o ultim] chestiune cu privire la relativism. Relativismul are un renume prost în anumite cercuri deoarece este asociat cu o lips] de convingere moral], cu o tendinț] înspre nihilism. O parte a motivulului acestei reputații proaste este redat prin identificarea relativismului cu formele lui extreme. Dac] aceste forme sunt adev]rate, atunci orice este permis. Dar un alt motiv pentru acest renume prost este presupunerea c] încrederea moral] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o leg]tur] stabilit] între dorințele și aspirațiile individului și conținutul substanțial al valorilor morale ale acestuia. Mai presupune și capacitatea de a vedea morală ca fiind important] pentru noi în anumite modalit]ți care ne permit s] evit]m nihilismul. Concepția potrivit c]reia morală noastr] este singurul adev]r sau cel mai justificat dintre ele nu creeaz] automat acest fel de important] și nici nu este o condiție necesar] pentru ea, deoarece valorile pe care eu le-aș consideră
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
firește, dac] se demonstreaz] c] exist] justific]ri adecvate). Unii merg pan] la a afirma c], dac] determinismul ar fi adev]rât și noi, prin urmare, nu suntem agenți liberi, morală ins]și nu mai are important]. Se consider] c] nihilismul moral, doctrina potrivit c]reia nimic din ceea ce este moral nu conteaz], deriv] din lipsă noastr] de libertate deoarece incapacitatea noastr] de a exercita vreun control asupra calit]ții morale a propriului comportament elimin] orice semnificație moral] din cadrul acelui comportament
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
doctrina potrivit c]reia nimic din ceea ce este moral nu conteaz], deriv] din lipsă noastr] de libertate deoarece incapacitatea noastr] de a exercita vreun control asupra calit]ții morale a propriului comportament elimin] orice semnificație moral] din cadrul acelui comportament. (Pentru „nihilism” vezi și capitolul 38, „Subiectivismul”). O expunere formal] a cursului argumentației de la adev]rul determinismului la negarea libert]ții, a responsabilit]ții și a semnificației moralei ar contribui la clarificarea acestor puncte de vedere. Iat] o asemenea expunere a argumentelor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
radicali” (din cauza intransigentei acestora în privința implicațiilor determinismului). Argumentația schițat] mai sus este una cu care numeroși determiniști radicali ar fi întru totul de acord (cf. Skinner, 1971), dar exist] și alții care s-ar opune pasului 5, adic] pretenției c] nihilismul rezult] din adev]rul determinismului. Aceștia din urm] adopt] o form] a utilitarismului de un instrumentalism brut, astfel încât atunci când comportamentul este influențabil prin recompens] sau pedeaps], ajutor pozitiv sau negativ și așa mai departe (cf. Edwards, 1961) îl putem considera
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale, chiar dac] s-ar dovedi c] noi, împreun] cu tot ceea ce mai exist] în univers, suntem ființe determinate; incompatibiliștii pretind c] nu putem fi în același timp ființe responsabile moral și ființe determinate. iv. Responsabilitatea moral], recompense și pedepse, nihilism Merit] s] ne reamintim c], desi problemă dac] oamenii acționeaz] liber sau responsabil nu poate fi desprins] de tipurile de întreb]ri metafizice pe care le-am analizat, ceea ce motiveaz] aceste întreb]ri este preocuparea noastr] pentru etic]. În particular
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care ei se pot uni cu compatibiliștii care sunt realiști morali (vezi capitolul 35, „Realismul”), cum ar fi gânditori că Strawson și Frankfurt, si cu libertarieni, în încercarea de a ar]ta c] morală conteaz] într-adev]r și, prin urmare, nihilismul trebuie respins. Referințe Campbell, C.A.: On Selfhood and Goodhood (London: Allen and Unwin, 1957). Chisholm, R.M.: „ Human freedom and the self”, The Lindley Lecture, 1964; reeditat în Free Will, ed. G. Watson (Oxford: Oxford University Press, 1982). Edwards, P.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
potențialului său de acțiune și includerea sa în ecuația schimbării. Această mutație e adusă de fapt de o răsturnare a relației ontologie-epistemologie în sensul subordonării celei dintâi celei din urmă8: societatea ca stare, ca structură nu există unii numesc asta nihilism sau negarea ontologiei; ea există numai ca reprodusă sau construită prin acțiunile indivizilor. Însă cu toate că perspectivele procesuale angajează o epistemologie relativistă, continuă de fapt să utilizeze o metodologie pozitivistă. De fapt Sztompka (1993:12) recunoaște implicit acest lucru când spune
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
lumii occidentale. Ele încearcă să răspundă la noi feluri de provocări sau amenințări. Noii inamici nu mai sunt statele, ci ceva mult mai puțin palpabil, și anume amenințările teroriste. "Terorismul de astăzi nu mai este produsul tradițional de genul anarhismului, nihilismului sau fanatismului. El este altceva, e partenerul contemporan al globalizării" (Baudrillard, 2002:63). Globalizarea comunicării permite oamenilor să aibă acces la informații provenite din orice punct al globului practic pe loc. Începând cu apariția telegrafului, continuând cu înființarea agențiilor internaționale
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
limbii la nivel de fenomen fundamental al existenței; aplicarea analizei literare tuturor problemelor; respingerea metodei; interogarea realității și a adecvării limbajului la descrierea acesteia; apărarea discursurilor multiple; centrarea pe relațiile de putere și hegemonie culturală; relativism extrem și tendință către nihilism". În general însă este acceptat că elementul-cheie în filosofia postmodernă este "revoluția lingvistică". Unii postmoderniști preiau ipoteza Shapir-Whorf, conform căreia modul în care "vorbim" despre lume ne modelează weltanschauung-ul, adică felul în care o înțelegem, o experimentăm sau o
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a pulveriza, a artificializa și ce-a mai rămas natural în ființa ce se confruntă acum din ce în ce mai dramatic cu propria-i condiție. Ne e teamă că în schizofrenia generală a prospectorilor computerizați ai artei totul va aluneca treptat pe toboganul nihilismului. (Nihilistul lui nenea Iancu era un suav monșer pe lîngă cinicii și antipaticii noștri contemporani într-ale manipulării vizualului.) Cher a permis diabolicilor ei tehnicieni să-i artificializeze doar preț de un pasaj vocea, nu le-a îngăduit însă, inteligenta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Astfel de asceți încercau să înțeleagă și să stăpânească mecanismul transmigrărilor (samsăra) și misterioasa lui cauză, karma. Ei foloseau mijloace multiple și variate, de la asceza extremă, extazul yoghin sau analiza empirică a materiei, până la metafizica cea mai obscură, practicile orgiastice, nihilismul extravagant sau materialismul vulgar. Textele buddhiste și jainiste indică uneori numai doctrinele anumitor autori religioși, fără a le menționa și numele. Astfel, se spune că unii speculează asupra ciclurilor trecute ale vremii, afirmând eternitatea Sinelui (ătman, păli: atta) și a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a lui Ajita Keśakambala - pământul, apa, focul și vântul -, dar le adaugă trei elemente spirituale, și anume suferința, plăcerea și sufletul, profesând o doctrină a nemuririi și a naturii imuabile a sufletului. Sañjaya Velatthaputta este cunoscut în egală măsură pentru nihilismul cât și pentru scepticismul său. El contesta doctrina nemuririi lui Ătman, a Sinelui, așa cum era aceasta expusă în Upanișade. De asemenea, evita să se lase antrenat în dispute metafizice și atunci când era provocat încerca să-și reducă partenerii la tăcere
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
disparate elemente într-un individ extrem de mobil și fără credo, lipsit printr-o "îndoctrinare" progresivă de o apartenență sănătoasă, creează un stil de viață modern în care cultura, religia, națiunea și celelalte elemente definitorii se evaporă și lasă locul unui nihilism ființial. Este probabil singurul neajuns pe care fenomenul globalizării îl aduce lumii de astăzi, inclusiv celei din spațiul european. Nihilismul cultural a devenit parte integrantă a multor sisteme de referință culturală și se raportează la fenomenul dezvoltării telecomunicațiilor, în special
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
un stil de viață modern în care cultura, religia, națiunea și celelalte elemente definitorii se evaporă și lasă locul unui nihilism ființial. Este probabil singurul neajuns pe care fenomenul globalizării îl aduce lumii de astăzi, inclusiv celei din spațiul european. Nihilismul cultural a devenit parte integrantă a multor sisteme de referință culturală și se raportează la fenomenul dezvoltării telecomunicațiilor, în special a internetului, care a transformat relația omului cu mediul înconjurător și raportarea sa la cultură. În aceste timpuri se constată
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
un sistem economic, social-politic corupt, sălbăticit și non-funcțional; 2) distrugere deliberată a școlilor și a sistemelor de educație; 3) restrângerea culturii scrise în spațiul social și civic; 4) clivajul ideologic și politic; 5) segregare și discriminare materială; 6) negativism și nihilism pe toate planurile etc. România de azi (1990-prezent) este un stat eșuat (a failed state, cu toată gravitatea acestei formule) prin activitatea politicienilor și a intelectualilor din prim-planul vieții social-politice. Un stat eșuat care nu reușește să plătească salariile
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]