KorAP: Find »[drukola/base=nobilime & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...50 51 52 ...110 >

2,731 matches

Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473

Roma erau foarte vechi și a trebuit să sfîrșească prin a-și da acordul pentru celelalte popoare, ceea ce explică afișarea documentului la Lyon. Aceste două extrase oferă o mărturie prețioasă despre politica dusă de Roma în provincii și despre integrarea nobilimii galice după un secol de ocupație romană. DOCUMENT 2 Un notabil gal la începutul Imperiului (către anii 19-20 d.I.C.) 1.Inscripția de pe arcul de la Saintes: "Caius Iulius Rufus, fiul lui Caius Iulius Otuaneunus, nepot al lui Caius Iulius Gedemon, strănepot

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
este deja schema împărțirii teritoriului nostru în langue d'oïl pentru nord și langue d'oc pentru sud, care păstrează în cea mai mare măsură marca prezenței romane. Aristocrația galică și viața culturală. Criza nu a distrus vechea ordine socială. Nobilimea galică rămîne constituită din mari proprietari funciari și din notabilii orașelor, acei honestiores, dar anumite aspecte se accentuează. Cei mai bogați își construiesc la țară vile impozante, adevărate palate, înconjurate de mari domenii și apărate cu strășnicie. Aquitania oferă mai

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
nouă societate: cavaleria. De unde, în fine, închiderea grupului asupra lui însuși, cu tendința de a rezerva starea, tipul de viață și virtuțile cavalerului vitejia, onoarea pe care o exaltă cîntecele de gestă fiilor de cavaleri, adică tendința către formarea unei nobilimi. În secolul al XII-lea nu mai există opoziția oameni liberi și oameni neliberi, ci nobili și nenobili: acești "ignobili" șerbi, țărani liberi formează imensa majoritate a populației. Cei care muncesc: oamenii cîmpurilor și ai satelor Senioria rurală. Raporturile dintre

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
prin gherilă. Pe la 1375, englezii nu mai dețin decît Calais, Ponthieu și Guyenne. În ciuda absenței unui tratat de pace, se poate spune că prima fază a Războiului de O Sută de Ani este terminată. Armagnaci și burgunzi. Ea a marcat nobilimea franceză, umilită de înfrîngere și atinsă în loialitatea sa prin necesitatea de a alege între fii din descendența lui Ludovic cel Sfînt. Este epoca fidelităților îndoielnice. Din 1341 pînă în 1365, în Bretagne, un război de succesiune îl opune pe

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
fiecare este gata să se alieze cu englezii. Războiul de O Sută de Ani în secolul al XV-lea. În Anglia, Henric al V-lea, devenit rege în 1413 și provenit din noua dinastie de Lancaster, vrea să-și apropie nobilimea și îi oferă aventura franceză. Succesele sînt fulgerătoare. El zdrobește nobilimea franceză la Azincourt în 1415, cucerește Normandia și se apropie de Paris. Războiul civil paralizează Franța, mai ales după asasinarea lui Ioan fără Frică de către armagnaci în 1419. Cu

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
Sută de Ani în secolul al XV-lea. În Anglia, Henric al V-lea, devenit rege în 1413 și provenit din noua dinastie de Lancaster, vrea să-și apropie nobilimea și îi oferă aventura franceză. Succesele sînt fulgerătoare. El zdrobește nobilimea franceză la Azincourt în 1415, cucerește Normandia și se apropie de Paris. Războiul civil paralizează Franța, mai ales după asasinarea lui Ioan fără Frică de către armagnaci în 1419. Cu sprijinul noului duce de Burgundia, Filip cel Bun, Henric al V

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
subproducție, la scăderea demografică. În ansamblu, toți cei care trăiau din muncă sau din veniturile de pe pămînturi au pătimit de pe urma acestei lungi depresiuni care, însoțită de o scădere continuă a valorii monedei, zdruncină înseși temeliile *senioriei rurale. Marii proprietari, deci nobilimea și Biserica, care văd scăzînd veniturile de pe pămînturi și cei care percepeau taxe pe oamenii din ce în ce mai puțin numeroși, sînt primii atinși. Dar țăranii, chiar dacă dispun de mai mult pămînt și văd că impozitele senioriale scad, suferă de pe urma scăderii prețurilor agricole

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
cel Sfînt) și de o armată de 80.000 de oameni, din care 40.000 combatanți efectivi: cea mai puternică din Europa. Acestea sînt bazele statului modern. Stările. Sînt garanții independenței regelui, care nu permite nimănui să-i inpună ceva.Nobilimea slăbită s-a putut revolta (Pragueria în 1440 împotriva lui Carol al VII-lea, războiul Bunului public în 1465 împotriva lui Ludovic al XI-lea); ea a trebuit să se supună, să intre în serviciul regelui acceptînd *oficii civile sau

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
în același timp papei și clerului Franței prin *pragmatica sancțiune de la Bourges (1438). Cît despre burghezie, cea din "orașele mari" care au furnizat regelui în timpul războaielor un ajutor financiar și militar apreciabil, ea își trimite acum, ca și clerul și nobilimea, reprezentanți în *stările generale, al căror rol este de a spune regelui părerea națiunii și mai ales de a transmite națiunii voința regelui. Burghezii intră în administrația regală, cumpără pămînturi nobiliare, profită de dezvoltarea economică și comercială și conduc redresarea

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
pămînturi nobiliare, profită de dezvoltarea economică și comercială și conduc redresarea franceză și stabilizarea monetară începînd cu Carol al VII-lea. Puterea bancherului Jacques Coeur sub Carol al VII-lea, înflorirea tîrgurilor de la Lyon simbolizează această nouă situație economică. Cler, nobilime, burghezie: cele trei stări, cu excepția țăranilor, apar ca deplin constituite în marile stări generale care se țin la Tours în 1484, un an după moartea lui Ludovic al XI-lea. Franța intră în era modernă. DOCUMENT Devastarea satelor franceze în timpul

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
stricta etajare a celor trei ordine antice, dar susțineri de acoperișuri numite "à la française", lucarne și șemineuri. În sculptură, Jean Goujon și Germain Pilon se inspiră direct din păgînism și din Grecia antică. Societatea franceză și începuturile Reformei Cler, nobilime și starea a treia. Întărirea autorității regelui se traduce și printr-un mai bun control al societății. Prin concordatul de la Bologna (1516), Francisc I și-a asigurat supravegherea clerului. Într-adevăr, de acum regele Franței face numirile în funcțiile importante

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
acum regele Franței face numirile în funcțiile importante, adică episcopate și abații, papa rezervîndu-și *investitura spirituală sau canonică. Regele dispune astfel de mijloacele de a-l recompesa pe cutare supus sau cutare familie pe care vrea să și-o apropie. Nobilimea continuă să se definească nu atît pe criterii de drept, cît prin modul său de viață: nobilul rămîne înainte de toate un cavaler, iar războaiele aproape continue dintre anii 1494 și 1559 permit înmulțirea faptelor de vitejie și "parvenirea prin arme

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
nobililor, dar unii dintre ei nu se dau în lături de la a se îmbogăți prin activități industriale, comerciale sau financiare. În fine, slujirea regelui începe să asigure poziția de nobil, de exemplu sarcinile de secretar al regelui: acesta este începutul nobilimii de robă. Burghezia este diversă, dar în general pe cale de a se îmbogăți prin activitate meșteșugărească și mai ales prin marele comerț internațional, cu rolul crescut al orașului Lyon. Călătoria lui Jacques Cartier, care, în 1534, descoperă regiunea Saint-Laurent, traduce

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
Producția agricolă și meșteșugărească scade. Comerțul intern este parțial ruinat. Această situație agravează tensiunile sociale. Dacă marile familii aristocratice și cîteva grupuri restrînse (mai ales bancherii bogați) profită de situație, în schimb clerul, spoliat și copleșit de *contribuții gratuite, mica nobilime de la țară și masele populare de la orașe și sate sînt victimele acestei lungi crize. Populația însăși, care a continuat să crească de la sfîrșitul secolului al XV-lea, tinde să scadă începînd din anii 1560-1580. Primele războaie religioase (1562-1584). Începutul războiului

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
Henric al II-lea, el supraveghează îndeaproape marile instituții ale statului. Parlamentele nu mai pot prezenta observații critice decît după înregistrarea edictelor regale. Stările generale nu mai sînt reunite. Clerul este invitat să contribuie mai mult la cheltuielile publice. Înalta nobilime este constrînsă la ascultare: în 1602, ducele de Biron, care a complotat cu Spania, este judecat și executat. Guvernatorii de provincie își văd puterile reduse doar la atribuțiile militare. Trimiterea de comisari permite controlul funcționarilor. Sully și redresarea financiară și

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
și un fructuos trafic cu străinătatea. În 1608, Champlain fondează, pe malurile fluviului Sfîntul Laurențiu, Québec, nucleu al noii Franțe. Totuși opera de redresare rămîne incompletă și mai există amenințări atît în interiorul regatului cît și la frontierele sale. Membrii înaltei nobilimi nu sînt supuși decît în aparență. Protestanții rămîn în defensivă și înțeleg să scoată un profit din avantajele militare pe care li le acordă edictul din Nantes. Clerul și anumite medii catolice se îngrijorează de politica regală ostilă Habsburgilor. În afară de

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
curte. Dar, mai mult decît arta sau literatura, ceea ce poate fi calificat drept baroc este un întreg plan al civilizației înseși a acestei prime părți a secolului al XVII-lea. Într-o țară abia refăcută din tulburările secolului precedent, o nobilime turbulentă încearcă, fie prin complot, fie prin război civil, să se opună progresului absolutismului monarhic, referindu-se la vechile valori cavalerești sau feudale, în timp ce, copleșită de impozite, populația se revoltă în strigăte de "Trăiască regele fără gabelă (taxă pe sare

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
pe care ea le implică, Ludovic al XIV-lea se consideră într-adevăr "locotenentul lui Dumnezeu pe pămînt": el ia ca emblemă soarele, Nec pluribus impar ca deviză și face din curte cadrul unui veritabil cult închinat suveranului de o nobilime domesticită și redusă astfel la neputință. Deși conduce și decide singur, el nu se poate evident lipsi de colaboratori. Are grijă să îi aleagă nu din familia regală, înaltul cler și marea nobilime, decît cu rare excepții, ci îi alege

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
unui veritabil cult închinat suveranului de o nobilime domesticită și redusă astfel la neputință. Deși conduce și decide singur, el nu se poate evident lipsi de colaboratori. Are grijă să îi aleagă nu din familia regală, înaltul cler și marea nobilime, decît cu rare excepții, ci îi alege dintre magistrați recent înnobilați care îi vor fi cu atît mai devotați cu cît îi vor datora totul. Din echipa pe care i-a lăsat-o moștenire Mazarin, îl păstrează pe Lionne, Michel

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
legislativă și mai ales judiciară. Intendentul în provincie. Imediat după luarea puterii, Ludovic al XIV-lea, ajutat de Colbert, se dedică operei de restaurare a ordinii și a autorității monarhice, amorsată de Mazarin după Frondă. Marile organe ale statului, clerul, nobilimea, parlamentele, sînt strict supravegheate. Guvernatorii de provincie, toți mari seniori, sînt invitați să locuiască la Curte. Stările provinciale, acolo unde există, și municipalitățile trebuie să accepte intervențiile constante ale intendentului. Într-adevăr, în toate provinciile, acesta deține de acum înainte

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
permisă exprimarea tuturor versurilor, a cîntecelor și discursurilor nepoliticoase care au fost spuse și făcute în defavoarea memoriei sale. El a fost, în timpul vieții sale, atît de absolut încît a trecut pe deasupra tuturor legilor pentru a-și impune voința. Prinții și nobilimea au fost oprimați. Parlamentele nu mai aveau putere: ele erau obligate să primească și să înregistreze toate edictele, oricare ar fi fost ele, atît de puternic și absolut era regele. Clerul era aservit în mod rușinos voinței regelui: numai cît

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
de o parte, Parisul, care, după 14 iulie, și-a pus primar, și-a constituit o gardă națională și, din octombrie 1789, ține sub puterea sa regele și Adunarea, pe care i-a adus de la Versailles. De cealaltă parte, o nobilime care, lipsită de privilegiile sale, vrea să-l împingă pe rege la intransigență și începe să emigreze pentru a găsi pe lîngă prinți străini refugiu și susținere armată. Și, în fața acestei situații, Ludovic al XVI-lea, deschis, inteligent, dar slab

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
și etatizînd religia pînă la caricatura din "Catehismul imperial" din 1806, în care neîndeplinirea îndatoririlor față de împărat antrenează damnarea eternă. Dar le mai aduce și două semne de distincție socială, mai ales, *Legiunea de onoare și intrarea în această nouă nobilime care ia naștere în 1806 în sînul familiei imperiale și se organizează în 1808 cînd mareșalul devine alteță serenisimă, ministrul, baron, iar președintele colegiului electoral, conte. Aceste noi elite aveau să se amestece cu vechea nobilime iar întregul avea să

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
intrarea în această nouă nobilime care ia naștere în 1806 în sînul familiei imperiale și se organizează în 1808 cînd mareșalul devine alteță serenisimă, ministrul, baron, iar președintele colegiului electoral, conte. Aceste noi elite aveau să se amestece cu vechea nobilime iar întregul avea să asigure susținerea dinastiei. Viitorul va arăta repede limitele acestor noutăți. Dereglarea sistemului. Dacă societatea dă către 1810 o impresie de bună funcționare, este pentru că ea beneficiază de doi factori favorabili, puternica mînă organizatoare a Împăratului, dar

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
Publicarea Catehismului imperial 14 octombrie Victoria de la Jena 21 noiembrie Decretul de la Berlin privind blocada continentală 1807 17 decembrie Decretul de la Milano asupra blocadei continentale 1808 Fichte: Cuvîntări către națiunea germană Goethe: Faust (prima parte) 1 martie Senat-consult ce organizează nobilimea Imperiului 17 martie Decret pentru organizarea Universității imperiale 1809 Începutul războaielor de independență în America Latină 17 mai Unirea Statelor pontificale cu Imperiul 1810 David: Împărțirea Acvilelor 2 aprilie Căsătoria lui Napoleon cu Maria-Luisa de Austria 1811 20 martie Nașterea regelui

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]