5,936 matches
-
în care se folosește anestezia locală, zgomotele nefamiliare produse în sala de operații, în special discuțiile purtate de personalul medical, reprezintă o sursă importantă de teamă. De aceea, unul dintre beneficiile importante ale muzicii este reprezentat de ecranarea acestor zgomote nocive, în special a perceperii conversațiilor. Aceleași considerente, sunt valabile pentru pacienții care așteaptă în perspectiva operației, într-o cameră alăturată sălii de operații, unde ascultarea muzicii poate fi și mai importantă. Efectele muzicii în sala de operații, altele decât cele
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
posibilitățile de explorare paraclinică. Aplicarea practică este inițial salutată de comentarii elogioase, apoi apar noi diagnostice și noi bolnavi, după care entuziasmul scade atunci când se demonstrează că 30% dintre tehnici au o aplicație nejustificată, iar 15% dintre ele sunt considerate nocive pentru sănătate; utilizatorii semnalează și ei inconveniente, încât responsabilizarea aplicării este justificată. 5.Tehnologia medicală și calitatea vieții pacientului În concepția OMS (1945), sănătatea reprezintă o stare de bine din punct de vedere fizic, psihic și social și nu doar
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
Revoluția burgheză de la 1789, pentru studierea revoluțiilor burgheze; se poate studiageografia Olandei, pentru a Înțelege lupta omului cu natura; consecințele poluării- pe cazul concret oferit de un râu, un lac, o zonă din apropiere afectate de deversarea unor ape reziduale nocive, de emanația În atmosferă a unor substanțe poluante; valoarea unei metode de mare randament În construcții - pe exemplul unui șantier de construcții; aplicarea unor metode eficiente În cultura unor plante, În creșterea unor animale, pe cazul unei ferme specializate; creșterea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
condiții interne predispozante), cât și asupra formării nefavorabile, la un moment dat, a personalității tânărului sub influența unor factori de mediu negativi, fapt ce duce la imprimarea în comportamentul său a unor orientări antisociale. Cauzele sociale vizează, de regulă, influențele nocive ale situațiilor concrete de viață în care s-a aflat tânărul înainte de comiterea conduitei deviante. Condițiile favorizante cuprind, de fapt, acele împrejurări și situații externe care facilitează comiterea delictului (producerea faptei propriu-zise). Noțiunea de cauzalitate nu poate fi redusă, așadar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și competiției, evitând totodată neajunsurile ambelor, și chiar dacă Makarenko a susținut că disensiunea dintre rânduri dispare în condițiile competiției dintre clase, nu trebuie să uităm că, oricât am interveni, competiția dă naștere unui climat de ostilitate și tensiune, cu totul nociv pentru învățare. 6. Identitate socială și stimă de sinetc "6. Identitate social\ [i stim\ de sine" O situație de competiție între grupuri a fost cercetată de Muzafer Sherif în anii ’50. Convingerea cercetătorului american era că ori de câte ori grupurile sunt nevoite
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
reprezintă un proces spiritual. Credem că abordarea științifică a întâmpinat dificultăți în încercarea de a zdruncina convingerea adânc înrădăcinată a unora conform căreia, cumva, psihologia științifică își depășește competențele. Abordarea pragmatică a studiului creativității În opinia noastră, un impact la fel de nociv asupra studiului creativității l-a avut adoptarea domeniului - așa cum a fost el perceput de marea majoritate - de susținătorii așa-zisului curent pragmatic, care s-au preocupat, înainte de toate, de dezvoltarea creativității, însă mai puțin de înțelegerea ei și aproape deloc
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
puși să îndeplinească o sarcină creativă interesantă fie în prezența, fie în absența unei anumite constrângeri extrinsece sau a unui anumit factor de motivație extrinsec. Mai multe studii din această linie, precum și unele bazate pe alte paradigme au arătat efectele nocive pe care le au asupra creativității factorii de motivație și constrângerile extrinsece. Unul dintre primele studii de acest fel a încercat să stabilească dacă este sau nu afectată creativitatea atunci când creatorul se așteaptă ca rezultatul să-i fie evaluat. Amabile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
înalt nivel al concordanței membrilor juriului. Rezultatele acestui studiu au arătat că subiecții care au făcut colajele în perspectiva evaluării au fost mult mai puțin creativi decât cei ce nu se așteptau la vreo evaluare. Studii ulterioare au confirmat efectul nociv al perspectivei evaluării activității (o constrângere extrinsecă) și au dovedit faptul că o evaluare formală primită înainte de implicarea în activitate (factor de motivare extrinsec) influențează negativ creativitatea (Amabile, Goldfarb și Brackfield, 1990; Bartis, Szymanski și Harkins, 1988; Berglas, Amabile și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ea se poate combina favorabil cu alți factori de motivare extrinseci, sinergetici. Acest concept de sinergie motivațională a contribuit la revizuirea ipotezei motivației intrinseci (cunoscută acum ca „principiul motivației intrinsece”): „Motivația intrinsecă favorizează creativitatea; motivația extrinsecă de tipul constrângerii este nocivă pentru creativitate, însă motivația extrinsecă de tipul informării sau al încurajării poate fi favorabilă, în special dacă nivelurile inițiale ale motivației intrinsece sunt înalte” (Amabile, 1996, p. 119). Alți teoreticieni ai creativității au afirmat, de asemenea, că la persoanele creative
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
deturnează atenția de la delectarea dată de muncă sau o diminuează, creativitatea este afectată negativ. Mai mult, știm acum că nu întotdeauna factorii extrinseci dăunează iubirii față de activitatea respectivă. Deși cercetările au început să identifice condițiile în care preocupările exterioare sunt nocive pentru interesul simțit și pentru creativitate, pentru a cunoaște mai bine aceste aspecte complexe este nevoie de o abordare de tip integrant. Bibliografie Abra, J. (1995), „Do the muses dwell in Elysium? Death as a motive for creativity”, Creativity Research
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ex: inundații sau cutremure catastrofale), Însă este adevărat că e foarte importantă propria reacție psihologică față de ceea ce se Întîmplă În exteriorul sau interiorul nostru. S-a observat, astfel, faptul că un mediu saturat de promiscuitate și infracționalitate nu este la fel de nociv pentru toți tinerii care sînt obligați să-l frecventeze: unii dintre ei se vor lăsa asimilați, alții vor avea puterea să se desprindă la timp de sub influența lui, iar alții vor lupta cu un astfel de mediu Încercînd să-l
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și nu cea mai măruntă, ar fi să cerceteze prin ce căi, prin ce mijloace ajunge un gînd să producă În trup aceeași dezorganizare ca otrava.” (H. de Balzac) Medicina de azi, care este una psihosomatică, a demonstrat deja influența nocivă pe care o are „stresul” asupra echilibrului homeostatic al organismului. Însă la fel de interesantă este și preocuparea inversă celei semnalate de H. de Balzac: aceea de a explica cum prin găsirea, la momentul potrivit, a unui sens valoric Înalt, un „gînd
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
submina și perspectiva păcii (Ibidem). Nu numai amenințarea reversibilității procesului de democratizare sau a crizelor economice, dar și dezechilibre naturale pot amenința balanța păcii sau a războiului. Astfel, erupții vulcanice catastrofale (de pildă, muntele Pinatubo din Filipine, în 1991), efectele nocive asupra mediului, uragane (cum ar fi Katrina, care a lovit statele golfului Mexic în septembrie 2005, cu efecte semnificative asupra prețului petrolului pe piața mondială, sau puternicul tsunami care a afectat Asia de Sud-Est în decembrie 2004) - sunt tot atâția factori care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
procesului. Reacția se realizează în tehnică, prin legături speciale (legături inverse) care asigură întoarcerea, la intrare, a unei părți din energia semnalului de ieșire.<footnote Mic dicționar enciclopedic, Editura Enciclopedică Română, București, 1970. footnote> Rezistență, respingere, defensivă. La orice acțiune nocivă, organismul opune o reacție de apărare (medicină). Noțiune de răspuns: Ripostă, replică (Dicționarul Explicativ al Limbii Române); a da socoteală, a fi responsabil. În medicină: a se face simțit<footnote Research and results magazine, ONU, nr. 3, iulie 2011. footnote
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
1% din totalul firmelor care activează în acest sector, restul de 99% îl reprezintă companiile mici, care realizează diferența de 31% din cifra de afaceri;<footnote www.hotnews.ro, accesat la 14 noiembrie 2011. footnote> chimizarea alimentelor este, fără îndoială, nocivă pentru sănătatea consumatorilor. Reacțiile internaționale la acest efect al comercializării produselor alimentare sunt departe de un cadru reglementat, neutru față de interesele procesatorilor și comercianților, dar anumite reacții sunt evidente, cum ar fi: inventarierea și autorizarea unor aditivi; cercetarea efectelor acestora
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de la cele clasice până la cele funcțional-structuraliste și postmoderniste. În această dinamică a înțelegerii sistemului social, formele de solidaritate socială, rețelele de ajutor și protecție socială au primit accepții dintre cele mai diferite. Astfel, frica față de dezordinea socială, cu efectele ei nocive, necesitatea unui control social al factorilor de risc, atitudinea față de delincvenți, impunerea legislației sociale etc. au luat forme diferite în timp, în funcție de contextul sociocultural propriu/specific comunităților și persoanelor cu risc crescut de integrare socială. Totodată, s-a conturat și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de pildă, Raportul Kriegel (Franța, 2003), care a pus în lumină o anumită naturalizare a violenței TV (banalizare, transformare a violenței în ceva de la sine înțeles în societate) prin prezentare și prin efectele asupra publicului. Raportul Kriegel evidențiază anumite efecte nocive ale violenței TV: achiziția de stereotipuri, scăderea inhibiției în fața actelor de violență, diminuarea sentimentului de culpabilitate în fața actelor de violență și a victimelor. Dincolo de politicile publice la nivel (supra)național, în ceea ce privește protecția telespectatorilor din rândul minorilor, acționează și deciziile autorităților
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de semnalizare/avertizare, canalele publice nu comit erori, indiferent de tipul programului TV semnalizat (AP, 12 sau 16). Oarecum îngrijorător, anunțul de avertizare tinde să dureze cel mai puțin în cazul programelor TV de tip 16 (care prezintă un potențial nociv mai ridicat în ceea ce privește consumatorii minori de televiziune). Pe ansamblu, criteriul duratei corespunzătoare a anunțului de avertizare nu este urmat în măsura în care este respectat criteriul referitor la plasarea adecvată a programelor TV. Totuși, acest criteriu rămâne unul dintre cele mai respectate, ocupând
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
clasificarea integral corectă a programelor de tip AP, 12 și 16, TVR 1 clasifică doar programele de tip 16 în totalitate corect; în rest, apar relativ frecvente erori de clasificare. În general, programele de tip 16, care prezintă un potențial nociv mai mare la adresa minorilor, tind să fie clasificate mai corect decât programele de tip 12 și apoi decât cele de tip AP. Cu cât „riscul” crește, cu atât atenția acordată respectării criteriilor și reglementărilor legate de clasificare se accentuează și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
îl prezintă acestea pentru protecția minorilor, dar mai ales datorită simplității procedurii: spre deosebire de celelalte semne care însoțesc programele TV, semnul 16 trebuie să apară permanent). EMBED Word.Picture.8 Tendințe generale. Atenția acordată programelor de tip 16 (cu un potențial nociv ridicat în ceea ce privește telespectatorii minori), deși are momente când se diminuează, este totuși considerabilă și centrată pe probleme fundamentale. Dacă programele de tip AP tind să fie cel mai corect plasate, iar programele de tip 12 tind să aibă cea mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
general de adaptare. După același autor, stresul are trei faze: reacția de alarmă, - în care organismul detectează agentul stresor și se pregătește să-i facă față acestuia -; reacția de rezistență, - în care acționează mecanismele de adaptare menite a reduce efectul nociv al stresului - și reacția de epuizare, - ca ultimă fază, ce apare în situația în care agentul stresor nu a fost neutralizat și se datorează epuizării resurselor organismului de luptă împotriva stresului. Într-o altă teorie, stresul reprezintă un dezechilibru perceput
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
subiectivă trece prin două filtre apreciative: filtrul primar, prin care persoana evaluează gradul de pericol a unui agent inductor de stres și filtrul secundar, prin care persoana se evaluează pe sine pentru a determina potențialul său de a combate agentul nociv (Lazarus și Folkman, 1984). La locul de muncă stresul apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face față solicitărilor și exigențelor profesionale. În asemenea situații putem vorbi de un stres ocupațional sau stres în activitatea profesională. Uneori
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
țintit la nivelul agenților inductori de stres ocupațional. Alături de aceste acțiuni generale, există o serie de intervenții primare care vizează structuri la nivel structural sau organizațional menite să combată stresul. Aceste intervenții sunt menite să reducă influența unor agenți organizaționali nocivi cum ar fi reducerea ambiguității rolului, raționalizarea programului de lucru, ameliorarea climatului organizațional, realizarea unor programe de sănătate. Până în prezent, există puține informații cu privire la care din cele trei tipuri de intervenție par a fi mai eficiente în prevenirea și combaterea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
acestea, mijloacele tehnice constituie categoria cea mai importantă, celelalte fiind menite ca măsuri complementare. Între cele mai importante măsuri tehnice putem aminti reducerea gradului de utilizare manuală a utilajelor, dotarea aparatelor cu dispozitive de siguranță sau blocare a acțiunii agentului nociv și de perfecționare a condițiilor de muncă și a mașinilor folosite. În ce privește măsurile medicale, se impun controalele periodice ale personalului, îndeosebi a celor suferinzi de anumite boli ce duc la un risc crescut de accidentare. În sfârșit, în plan psihologic
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
discreditare publică. Efectul acestei „lichidări” poate fi definitiv sau de o durată oarecare, mai mare sau mai mică, după capacitatea de „refacere” a învinsului. Polemica nu presupune neapărat respectarea adversarului, dar implică anumită considerație față de el în măsura în care e socotit destul de nociv pentru a se întreprinde o acțiune contra lui. De aceea, se poate polemiza și cu adversari respectați, dar și cu adversari disprețuiți (cu care există riscul ca normele onorabile ale ostilităților să fie transgresate). Dar chiar în cazul polemicii onorabile
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]