5,412 matches
-
bună tratare a expresiilor feței. Aș mai alege, din aceeași epocă, „Venus și Diana” (c. 1550), de Lorenzo Lotto, pentru „efectele speciale” ale zborului celor două și pentru paleta mai închisă, dominată de culori mai reci. Trupul Venerei este luminat nocturn, zeița având pletele răsfirate și luceafărul deasupra capului. Un medalion la gât și o brățară pe brațul drept sunt semnele cochetăriei aristocratice. Cam de pe acum, unele nuduri, de un erotism mai accentuat, vor apărea purtând podoabe care le intensifică parcă
MISCARE ŞI REPAUS de DAN CARAGEA în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366472_a_367801]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > ALERG PE PAJIȘTEA ALBASTRĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 946 din 03 august 2013 Toate Articolele Autorului ALERG PE PAJIȘTEA ALBASTRĂ Am căutat pe cer o stea, Aruncându-i nocturne priviri, Ca drept răspuns îmi trimitea, Luminoase, blândele-i sclipiri. Voiam să plutesc pe Cerul senin, Vâslind cu gândul printre raze, Zburam cu pieptul de iubire plin, Căutând-mi astrale ipostaze. Oricât am încercat să merg, Pe imensa Pajiște Albastră
ALERG PE PAJIŞTEA ALBASTRĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366526_a_367855]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1457 din 27 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului PANSEURI în 17 silabe (II) Greierii sorb din cupele de rouă povești nocturne. Cu aripile libelula zdrențuia stropii de ploaie. Macii au aprins pe portativ de aur cântecul nopții. Soarele smulge ultimul petic din haina iernii. De pânza bărcii agățat, păianjenul aprinse luna. În primăvară, cetina țese covor pentru musafiri. Umbra plopului a
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
capătă rezonanțe celeste. gândurile mele se desprind de instinctele primordiale; nu mai caută strâmtoarea adâncimii fierbinți, ci, se înalță ca o columnă, ca un everest spre cer, somnul nu mai naște monștri, visele erotice nu mai pătează albiturile cu poluții nocturne, sunt soldatul care stă de strajă la poarta sufletului tău, sunt gardianul care te păzește să nu mai aluneci pe gheață, să nu-ți rupi glezna ta elegantă, încă mai întoarce privirea trecătorilor și eu mă mândresc din această pricină
VA FI SFÂRŞITUL LUMII! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366637_a_367966]
-
se dovedește manierat și cultivat, devine „Puiul meu” diminutiv de răsfăț, care îl va înlocui pe cel real, nedezvăluit cititorului. Prietenia se consolidează, urmând o cale civilizată și decentă, ani de-a rândul, după un ritual idilic: plimbări vesperale sau nocturne prin parcurile celebre ale capitalei, (Herăstrău, Libertății), spectacole selecte de teatru, operă, operetă, filme bune, mese la restaurante de lux, vizitarea unor muzee și a unor librării, cazări la hotelul Negoiu cu reținere anticipată etc., la care se adaugă cadouri
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366639_a_367968]
-
se dovedește manierat și cultivat, devine „Puiul meu” diminutiv de răsfăț, care îl va înlocui pe cel real, nedezvăluit cititorului. Prietenia se consolidează, urmând o cale civilizată și decentă, ani de-a rândul, după un ritual idilic: plimbări vesperale sau nocturne prin parcurile celebre ale capitalei, (Herăstrău, Libertății), spectacole selecte de teatru, operă, operetă, filme bune, mese la restaurante de lux, vizitarea unor muzee și a unor librării, cazări la hotelul Negoiu cu reținere anticipată etc., la care se adaugă cadouri
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366638_a_367967]
-
plângă de milă ci să tragă singur ponoasele, să se ia singur peste picior autosuduindu-se, am născocit povești pentru a întreține un antren plăcut și degajant pentru companionii mei Elena și Darrell, care au râs cu poftă la idiosincraziile mele nocturne. Un haz de necaz, gândeam adesea, nu strică niciodată pentru a reechilibra umorile și a recâștiga întrucâtva optimismul pierdut, revenind după mici șocuri și provocări la care viața te vrea un participant activ la spectacolul ei. Și cum am mai
FIZIONOMII BIZARE LA CIRCUS-CIRCUS DIN LAS VEGAS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366722_a_368051]
-
pașii pe strada ce ducea la casa în care Mircea stătea în gazdă. Printre norii ce acopereau majoritatea cerului, din când în când luna își făcea apariția, zâmbind șăgalnic, luminând cărarea celor doi îndrăgostiți, spre un cuib promițător al nebuniilor nocturne. Referință Bibliografică: CAT DE MULT TE IUBESC... ROMAN / CAP. II - Banchetul / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1256, Anul IV, 09 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
viselor sau să-și continue drumul său astral refuzând viața pământească. E o abordare filosofică a poetei prin care cititorul e captivat de astfel de călătorii. Iubirea este totuși o umbră ascunsă în vitraliile nemuririi. Dorul este materializat prin ploi nocturne, pentru ca drumul pe care o va urca spre stele să fie luminat de fulgere trăsnite și nimic nu o va putea opri spre neantul expansiv. Plecarea fiind motivată de trădările ancorate totuși în realitatea crudă și dură. Dorul fiind simbolic
VIOLETTA PETRE O POETĂ ROMANTICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365758_a_367087]
-
a con¬trolului asupra unei axis mundi „visează omul că sfârtecă ielele” („Ochi prăfuit de stele”); în contextul în care „luna s-a prăbușit pe pământ”, cuvântul, deși forjat de milenii, apare „domesticit și înroșit ca mușcata din glastră” („Fantezii nocturne”); micul habitat, spațiu de locuit și de meditație, dar și al unor posibile revelații „ne povestește/ despre găzduirea ce va să vină,/ prin¬zându-ne cu umor mințile-n clește” („Cort african”); mimica și gestica languroasă sunt salvatoare pentru „Femeia cu
A TREISPREZECEA FRECVENŢĂ de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366230_a_367559]
-
rumeni și frumoși? Când năvăleau turcii în țară era sărbătoare! Ce ospețe mai făceam noaptea prin tabăra lor! Curgea sângele în pocale ca vinul în ulcele, roșu și gustos! Cei patru îl privesc uimiți cu câtă satisfacție povestește isprăvile lor nocturne. URSUZ:Vă ajutam în luptă subțiindu-le numărul! Totdeauna am fost alături de acest neam! Turcii transformați în vampiri deveneau supușii valahului! Ce ravagii făceau în rândul ienicerilor și spahiilor și cu câtă poftă îl căutau pe pașă să-l savureze
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
drumeag din pădure la lumina lunii. Din când în când se aude țipătul unei păsări de noapte. Câte o bufniță îi privește curioasă din tufișuri, apoi fâlfâie din aripi printre ramurile arborilor. Undeva mai departe un huhurez își începe concertul nocturn. După câteva momente, căpitanul Arnăutu, aflat în fruntea călăreților, ridică brațul drept și ceata înaintează la pasul cailor. Cei doi boieri sunt la mijloc, iar șirul este încheiat de căpitanul Sasu. BOIER CIOCOIU:(se află imediat după Arnăutu, grijuliu)Ce
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
înalțe și să dea putința observației, pentru că el, ca literat luminează prin sobrietatea mijloacelor expresive pe care le distribuie în poezia sa Și-acorduri de clavire / Pierdute în surdină; / Și-n tot e-un marș funebru / Prin noapte, ce suspină (Nocturnă). Sunetele diferitelor instrumente muzicale: violină, clavir etc. sunt prezente în creația bacoviană nu atât ca o trezire din amorțire a spiritelor cât și ca o veche pasiune pentru muzică și violină a poetului. El creează noua poezie simbolistă în literatura
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
pe niște căi ascunse ale nefiindului la care se adaugă sinceritatea dramatică a confesiunii, care a derutat pe mulți exegeți: - Tot altuia, de mine, aminte să-i aduc ... O, nu mai cânta, harmonie pribeagă, / Că plâng, și nu știu unde mă duc (Nocturnă). În poezia lui vom observa spontaneitatea unei mărturisiri, și nu este singura în creația poetului băcăuan, spontană și sfioasă, uneori de-a dreptul vetustă și desuetă, care a dat naștere unuia dintre farmecele sumbrului cenușiu, greu de precizat în arta
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
tăcerea abundă în cenușiul păcii sunt cimitirele cu plăcile lor grele în care se înfig spre aduceri aminte crucile, de care se agață coroanele cu tot ornamentul lor sumbru: Și-n tot e-un marș funebru / Prin noapte, ce suspină (Nocturnă). Morbidul bacovian din volumul de poezii Scântei galbene nu distruge fiindul, îl inițiază și-l pregătește pentru o lume a misterelor, a gândirii profunde și a eliberării de greul existențialului vicios. El iubește dar într-un alt fel și extrovertirea
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
măsura cu fiecare zi ce îi trecea ca o povară, întunecându-i și zgârcindu-i fiindul însă îl lumina spre o lume tainică a deplinei meditații deusiene: O, nu mai cânta, harmonie pribeagă, / Că plâng, și nu știu unde să mă duc (Nocturnă). Plânsul bacovian din volumul Scântei galbene, pe care îl publică la cinci ani distanță de fatidicul moment al declanșării bolii sale, este un semnal dureros al poetului față de ignoranța, superficialitatea profanului: Și plâng, și cu plânsul în noapte / Răchita de-
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
că școala , fără paznic, a mai fost vizitată! Noaptea. Dispărând mai multe rame și alte bunuri din dotare. -Rezultatul? - Se mai cercetează!...Eu aș avea o propunere: Dacă școala tot nu are paznic, să se organizeze în localul ei cursuri nocturne. Pentru hoți! Susținute, cu competența caracteristică, de poliție. Hoții s-ar califica la locul de muncă, iar poliția ne-ar păzi școala. - Împușcați doi iepuri dintr-o lovitură! - Ba trei.Sau patru.Poate aude și primarul. Și directorul coordonator. - De ce
DEŞERTUL DE CATIFEA (97-98) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352374_a_353703]
-
rugă Maicii Preacurate să i-o aducă, măcar în vis. În luptă încleștată cu Singurătatea, acum, singura lui prietenă (de altminteri, toți poeții și-o aleg parteneră și muză statornică!) - martoră mută la toate evenimentele, dar și parteneră de dialog nocturn și diurn, poetul se lasă mângâiat, învăluit și chiar învelit de această misterioasă făptură, într-o emoție aproape tangibilă. În această atmosferă tainică “Când viorile dor” - “semn de tăcută tristețe” poetul “lasă arcușul / să lunece liber, / pe coarda gingașă”. Tot
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
care nu mai are nevoie de comentarii. Versurile curg lin ca sângele-n artere și vene, fără sincope, fără întortocheli de prisos. Un fluviu lin de blândă lumină care te învăluie, așa cum apa înfășoară-n apele ei peștii, strada - pașii nocturni și aerul - oamenii. Și iată că poetul își alege, într-un departe-târziu, drept mireasă - uitarea “Să spele răni ce dragostea le lasă” - să-i deschidă noi cărări și să-i lumineze calea spre noile iubiri. Vorba cântecului: “Căci și uitarea
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
Copil degenerat - / Învinețit, transfigurat, / Ieri, a murit în delir” (Proză, 1965:133). Un Patriarh al prevestirii, George Bacovia a fost cel care din întuneric a adus lumina plăpândă a visului morții lumii profane și a îmbrăcat-o în giulgiul vaietului nocturn: „Aci, prozaici pământeni, / Pe drumuri a murit, / De zurnetul de bani înăbușit, / În lumea asta cu dugheni” (Proză, 1965:133). Poet al nopții și al lugubrului, fire extremă a iubirii în noapte: „Tristă, după un copac pe câmp / Stă luna
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > DANS FLORAL Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1027 din 23 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Sufletul tău e floare deschisă spre infinitul stelar al iubirii, șoapta petalelor se răsfrânge frenetic spre mine adulmecând parfumul nocturn cînd amândoi încleștați de dorință numărăm nemărginirea. Roua astrală ne scaldă umbrele nude în timp ce ne respirăm într-un divin ritual al dansului floral. Referință Bibliografică: DANS FLORAL / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1027, Anul III, 23 octombrie
DANS FLORAL de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352518_a_353847]
-
să merg mai departe, eram, totuși, în centrul orașului, chiar dacă trecătorii erau răzleți la acea oră. - Ți-e teamă deja? îmi reproșă ea. - Nu, dar am o propunere care ne scutește de-a fi actorii unui spectacol public, chiar dacă este nocturn. - Care ar fi acea propunere? Să vedem... să vedem... - În drumul spre hotel care este încă departe, se află casa mea, la mijlocul distanței, putem să facem un scurt popas să ne mai încălzim, să-mi schimb și eu ținuta, deja
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
ei au pășit, și mereu ne vom întreba în sinea noastră, oare cum le va fi, ce vor simți, dacă vor simți, dar vor fi doar frământări ale noastre . Prietena mea visează și sub melancolia clarului de lună simte lunecarea nocturnă a șoaptelor, simte cum a scăpat din mâini cel mai frumos colț al lumii care i-a zâmbit și pentru prima oară s-a spart în mii de firișoare argintii simțind în sufletul ei cum sufletele lor se unesc și
ÎMPREUNĂ ŞI DINCOLO DE MOARTE! SUFLETE PERECHE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350613_a_351942]
-
parcă văzuse de la București, cu ochii minții, culoarea tapetului din living și se pregătise pentru a fi asortată. Când a văzut masa aranjată pentru două persoane, cu lumânări și cu cristalurile mele nefolosite de aproape douăzeci de ani, de la vizita nocturnă a Mirunei, a rămas uimită și a venit să-mi ofere un drăgăstos sărut scurt. Eram amândoi fermecați, ea de ambianța pe care o vedea, iar eu de prezența ei diafană, cu totul deosebită și specială. Am început prin ciocnirea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
La treabă!”./ Îi arăt/ absolut prietenește,/ limba/ (maternă)/ și mă întorc:/ mă așteaptă caii/ despre care se spune că/ nu mor/ când vor câinii.” („Racul, câinele și caii”); „Paiața imperială împarte arginți/ și se strâmbă la lume:/ - Ave Caesar!” („Travaliu nocturn”); „De-atâta ambrozie și nectar,/ o să faci diabet -/ sâsâi Șarpele/ la urechea bărbatului dintâi./ Și-apoi, ce-ți veni să-ți dai coasta?/ O să te doară reumele/ la Potop” („Eden”). Poezie a viziunii, dominată pregnant de sentimentul sensibilității poetice la
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]