4,526 matches
-
Acasa > Impact > Scrieri > APROAPE DE FINAL Autor: Lilioara Macovei Publicat în: Ediția nr. 1371 din 02 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Sper să nu-mi strigi să încetez cu ,,filozofiile” despre întuneric, umbre sau noroi, pentru că, nu cred că acum aș putea să spun ceva legat de extaz, din moment ce stau într-un vulcan glodos. - Iertare, cititorule! Continuarea nedumeririi continuă.Cerul și pământul sunt și în seara asta într-o întrecere și cine știe ce final dureros va
APROAPE DE FINAL de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369476_a_370805]
-
mama sau eu peste vreo 20 de ani, chinuită de neputințe, plâns și incantații, care-și punea stavilă la un pod nepermis de mic pentru a duce apa spre pârâu. Fără nici o sfială, apa intrase până în case, făcând una cu noroiul, toate cele trebuincioase vieții dar și pentru o înmormântare iminent de aproape. Mi-am suprimat plânsul și rău am făcut. În drumul spre înapoi, mi-am strâns buchete de sânziene și salvie și-odată cu moartea fiecărei flori, muream și eu
APROAPE DE FINAL de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369476_a_370805]
-
peticul de cer!/ Șuvoiul atâtor ierni l-a măcinat pe-ascuns. Stejarul de pe deal ) ” Se-aude plânsul vântului la geamuri:/ Se-ntoarce prima frunză din război./ Și-a tot încurajat surorile pe ramuri,/ Pân, se trezi c-așterne covor peste noroi./.../” (Se-aude plânsul vântului la geamuri) sau ” E miezul nopții. Singurătate!/ Vuiește, pierdut în zare, dorul./ A adormit uitat, pe deal, la mănăstire./ Nu-i nimeni să-i alunge cu dragoste fuiorul:/ Nici ciripit de păsări, nici licăriri de stele
DRUMEȚ LA PORȚI DE TOAMNĂ, DANIELA POPESCU STROE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369487_a_370816]
-
în lume este părăsirea obiceiului de a citi, ba chiar în multe țări a unei atitudini ostile, chiar de ură față de intelectuali sau a unei pături elitiste. De exemplu, chiar la noi sunt posturi TV și ziare, ce împroșcă cu noroi cei câțiva intelectuali cu o poziție în societate (A.Pleșu, G.Liiceanu, H.Patapievici, R.Paraschivescu, M.Cărtărescu,etc). După cum constata Sever Voinescu în suplimentul cu aceiași tematică din revista Dilema Veche 29 iunie 2016, s-a constatat că elevii
CE SĂ CITIM ÎN ACEASTĂ VARĂ de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370639_a_371968]
-
Stelele mele sunt mult mai frumoase decât voi! (Râde.) Unde v-ați ascuns? (Ridică palmele ce au atins pământul. Acestea sunt murdare. Le privește cu atenție.) Cât noroi! (Începe să se șteargă de pantaloni.) Nu mai văd stelele de atâta noroi. (Râde.) Acum înțeleg. (Atinge iarăși pământul cu palmele.) Noroiul mă va ajuta să găsesc stelele rătăcite, prințesa cu ochii verzi. (Ridică palmele și le privește.) Am auzit cândva că animalele se tăvălesc în noroi pentru a scăpa de insecte. Trebuie
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
Unde v-ați ascuns? (Ridică palmele ce au atins pământul. Acestea sunt murdare. Le privește cu atenție.) Cât noroi! (Începe să se șteargă de pantaloni.) Nu mai văd stelele de atâta noroi. (Râde.) Acum înțeleg. (Atinge iarăși pământul cu palmele.) Noroiul mă va ajuta să găsesc stelele rătăcite, prințesa cu ochii verzi. (Ridică palmele și le privește.) Am auzit cândva că animalele se tăvălesc în noroi pentru a scăpa de insecte. Trebuie să suport deparazitarea, să mă îmbăiez în mocirlă ca să
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
Nu mai văd stelele de atâta noroi. (Râde.) Acum înțeleg. (Atinge iarăși pământul cu palmele.) Noroiul mă va ajuta să găsesc stelele rătăcite, prințesa cu ochii verzi. (Ridică palmele și le privește.) Am auzit cândva că animalele se tăvălesc în noroi pentru a scăpa de insecte. Trebuie să suport deparazitarea, să mă îmbăiez în mocirlă ca să ating stelele. Își pune palmele pe față.) Acum e mai bine. Trebuie să aștept să se usuce noroiul pentru a fi protejat de insecte. Dar
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
auzit cândva că animalele se tăvălesc în noroi pentru a scăpa de insecte. Trebuie să suport deparazitarea, să mă îmbăiez în mocirlă ca să ating stelele. Își pune palmele pe față.) Acum e mai bine. Trebuie să aștept să se usuce noroiul pentru a fi protejat de insecte. Dar eu sunt un om. Doar animalele se îmbracă în noroi pentru a scăpa de insecte. Eu, eu o să mă purific prin imala cea sacră. Ea îmi va deschide calea spre mine însumi. (Vede
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
să mă îmbăiez în mocirlă ca să ating stelele. Își pune palmele pe față.) Acum e mai bine. Trebuie să aștept să se usuce noroiul pentru a fi protejat de insecte. Dar eu sunt un om. Doar animalele se îmbracă în noroi pentru a scăpa de insecte. Eu, eu o să mă purific prin imala cea sacră. Ea îmi va deschide calea spre mine însumi. (Vede o umbră în colțul străzii.) E umbra vrăjitoarei de la colț. Și-a pus masca gustând mocirla pentru
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
mine însumi. (Vede o umbră în colțul străzii.) E umbra vrăjitoarei de la colț. Și-a pus masca gustând mocirla pentru a trece neobservată. (Se aude gălăgie. Un grup de oameni trece pe stradă.) Vicu: Politicienii! Aceștia se scaldă în alt noroi. (Ajung în dreptul lui Vicu.) Un om din grup (râzând): Uite, un porc! (Râd cu toții) Vicu: Eu porc! Voi sunteți ... (Se oprește.) Alt om din grup: Ce? Vicu: Sunt un porc. De ce n-aș fi un porc? Porcul simte bucuria noroiului
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
noroi. (Ajung în dreptul lui Vicu.) Un om din grup (râzând): Uite, un porc! (Râd cu toții) Vicu: Eu porc! Voi sunteți ... (Se oprește.) Alt om din grup: Ce? Vicu: Sunt un porc. De ce n-aș fi un porc? Porcul simte bucuria noroiului, voi vă scăldați în el și nu-i cunoașteți gustul. Alt om din grup: Ai grijă ce vorbești! (Îl lovește cu piciorul.) Vicu (sprijinindu-se de bancă): Ai încălcat teritoriul meu. Eu sunt un cerb care-și marchează teritoriul tăvălindu
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
scăldați în el și nu-i cunoașteți gustul. Alt om din grup: Ai grijă ce vorbești! (Îl lovește cu piciorul.) Vicu (sprijinindu-se de bancă): Ai încălcat teritoriul meu. Eu sunt un cerb care-și marchează teritoriul tăvălindu-se în noroi. (Se rostogolește pe pământ.) Alt om din grup: E nebun. Vicu (ajuns la picioarele unui membru al grupului, râde): Sunt un hipopotam, un rinocer ce se răcorește în nămol. (Se agață de picioarele omului. Acesta îl respinge, lovindu-l.) Omul
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
sunteți câni ce vă tăvăliți în propria mizerie! Eu sunt un elefant ce-mi curăț sufletul printr-o baie noroiasă! (Oamenii din acel grup încep să-l lovească cu picioarele.) Alt om din grup: Acum ne răcorim și noi în noroiul loviturilor. Alt om din grup: E suficient. Alt om din grup: Nu e suficient. Ăștia au șapte vieți. Mâine tot în drumul nostru o să-l aflăm. Alt om din grup: Eu plec. (Se depărtează. Ceilalți mai lovesc de câteva ori
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
înșelăciune. Și laptopul meu? Și soarele meu cu ochii verzi? (Privește spre cer.) Și voi ce vă uitați așa? Râdeți de mine? (Își sprijină capul de bancă.) Mi-e cald. Mă sufoc. Câtă nevoie aveam de himera mea! (Cade în noroi.) Secena II Personajele: Vicu, Femeia ce mătură strada. (S-a luminat de ziuă. O femeie mătura strada. Ajunge lângă Vicu. Se apleacă și îl scutură, dar Vicu nu reacționează.) Femeia ce mătură strada: L-au omorât și pe ăsta. L-
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
mătură strada: L-au omorât și pe ăsta. L-au aruncat în mocirlă ca să nu mai zărească adevărata lumină, pe urmă i-au scos ochii și mi-au lăsat mie misiunea să-i mătur hoitul. (Începe să adune cu mătura noroiul și să-l arunce peste trupul nemișcat al lui Vicu.) Suntem captivi în mocirala celor ce conduc lumea. (Continuă să arunce noroi.) O să te eliberez prin acest noroi sfânt. Acum o să-ți fie mai bine. (Se depărtează măturând strada.) Cortina
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
au scos ochii și mi-au lăsat mie misiunea să-i mătur hoitul. (Începe să adune cu mătura noroiul și să-l arunce peste trupul nemișcat al lui Vicu.) Suntem captivi în mocirala celor ce conduc lumea. (Continuă să arunce noroi.) O să te eliberez prin acest noroi sfânt. Acum o să-ți fie mai bine. (Se depărtează măturând strada.) Cortina cade. Referință Bibliografică: Mocirla - volumul „În colivie“ / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1940, Anul VI, 23 aprilie 2016
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
lăsat mie misiunea să-i mătur hoitul. (Începe să adune cu mătura noroiul și să-l arunce peste trupul nemișcat al lui Vicu.) Suntem captivi în mocirala celor ce conduc lumea. (Continuă să arunce noroi.) O să te eliberez prin acest noroi sfânt. Acum o să-ți fie mai bine. (Se depărtează măturând strada.) Cortina cade. Referință Bibliografică: Mocirla - volumul „În colivie“ / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1940, Anul VI, 23 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ana
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
de a gândi și de a acționa al jurnalistului ieșean. Trebuie să realizăm cât mai curând, că există posibilitatea să plătim un preț fabulos pentru nepăsarea și indolența generală, așa după cum bine spunea scriitoarea Rita Drumeș: Uneori ajungem să plătim noroiul mai scump decât aurul. Asta, pentru că nu mai distingem valorile de nonvalori. (GHEORGHE A. STROIA) ***7. ION C. DUȚĂ * Novaci, Gorj : A CINCEA CARTE (Versuri, A5, 212 pagini) Poezia duțiană pune în centrul ei pe omul simplu cu suflet curat
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
concretă decât oricine pe lume, / sunt fata de vânt și de sânge, / sunt fata din visul iubirii / și atât”. Introvertire camuflată în extravertire. „Tu, îndrăgostit de emancipare, / eu, aripă frântă de durerea zborului către tine, / ei lovindu-ne sufletele / cu noroiul din inimi, / Pentru că? / Pentru că... / iubirea”. Dinamică a relatării accelerată prin suprimarea elementului eminamente dinamic - verbul în funcție de predicat. Frază eliptică, materializată, susținută prin numire, adică substantival-pronominal. „Tu - un gând de tristețe, / eu - o spaimă de viață, / ei - singurătăți printre stele”. Energie
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
Autorului Te caut, vântule, cu palma sus Ca să te prind și să te fac pândar Pe toate vorbele ce nu s-au spus - Să le păzești cu veghe de ogar. Din ele eu apoi să împletesc Minune de lumină și noroi, Stindarde cu argint împărătesc Și noapte cu luceferii strigoi. Nu vămuiesc tratate și comori - Istoria-i bolnavă de eres. Tu să-mi aduci din soare și din nori Hambare de cuvinte cu’nțeles. Te-oi pune autor, deopotrivă, Cu mine
VÂNTULE ! de ION PENA în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369557_a_370886]
-
Bârladul, avea pe atunci un aspect provincial de târg vechi. Străzile înguste erau pavate cu piatră de râu și străjuite de castani. Clădiri cenușii, și afumate. Magazinele înșirate pe strada principală aveau vitrine cu geamuri prăfuite vara și pline de noroi iarna. În colțul străzii Dimitrov pe care locuiam, era un restaurant, cel mai mare din oraș, unde o dată pe an mergeam împreuna cu părinții și surorile, după ce veneam de la bâlciul care în fiecare an poposea după Sfântul Ilie pe locul
PRIN ORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369598_a_370927]
-
asta strica eficienta tăierii. Am rugat să fie turnată pentru răcire apă distilată, dar am oprit procedeul, deoarece se scurgea și pulbere fină neagră din discul tăietor. Medicul șef îmi spune: „Te rog continuă. Sunt accidente de circulație unde curge noroi, nu pulbere sterilizată!”. După cinci minute am avut piesa tăiată în mână. Am pus-o în buzunar și am vrut cât mai repede să părăsesc „frontul”... Abia acasă am încercat să-mi dau seama ce am făcut și ca niciodată
CHIRURGUL de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369672_a_371001]
-
triste, Dărâmături ca după-un cataclism, Rar întâlnesc ființe optimiste, Mai mulți fățarnici și plini de cinism. . . Îngenunchez mereu, seară de seară, Șoptind: ,,O, Doamne, câte-ai pus în noi! . . . Și bunătate și rânjet de fiară, Lângă iubire. . .ură și noroi! . . . Și suflet cald și suflet ca de gheață, După furtună, liniștiri adânci, O mână-ntinsă să te-ntorci la viață, Iar când ești sus, ușor primești un brânci!” E-n miezul iernii, asta-i, vrei nu vrei, Timpul aleargă, trec
E-N MIEZUL IERNII de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369685_a_371014]
-
lacrimile, unii copii sunt copii, alții au devenit maturi brusc. - Cine să mai asculte cântatul greierilor? - Cine? Când? - Mai sunt greieri? Ochii se odihnesc în palmele aspre doar câteva clipe. Sunt plini de praf și lacrimi. Obrajii înoată într-un noroi sărat dar cui îi mai pasă? Bătrâna cu ochii de cicoare saltă privirile spre cer. Bastonul pe care se sprijină e vechi aproape ca ea, dacă nu ceva mai mult. Cerul nu se uită la nimeni, este senin și nu
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
cerul meu împrumutat, Plouă, cu miros de vanilie, Dintr-un stoc deja epuizat. Ne plouă cu iluzii toante, Fata Morgana e tot virgină, Într-un deșert cu mii de oaze, Iluzia așteaptă iluzii să vină. Atâta ploaie cade pe noi, Noroiul face grevă-n depouri, Pășind pe stropi de ploaie, goi, Ne-mbolnaviră niște e-uri. Ploaia de flori ne cuprinde, Ne colorează pașii tăcuți, În eter, un radio transmite, Ploile de flori, să le asculți. Plouă cu tăceri abstracte, Ce fac
PLOUĂ CU LACRIMI DE MÂINE de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362603_a_363932]