2,627 matches
-
dictează crezul n ostru cel nou”... „Revista noastră este exclusiv zionistă” i se răspunde în cel de al patrulea număr domnului doctor H.K. Bar‐Kochba cuprinde materiale specifice: „Purismul de azi și cel de altădată”, „Zionism și patriotism ”, „Explicarea unei notițe talmudice”, „Omorul ritual”. „Hanuca”, articole de atitudine și orientare :„Evreii, sionismul și războiul balcanic”, „Libertatea albanezilor și evreii”, cursive de cultură generală „Cultura noastră”, „Cultura națională aiurea și în România”, „Cronică teatrală”, portrete în text și foto al e unor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la întocmirea lui și de aceea lucrarea „n u este ceea ce s‐a dorit”. Lucrarea începe, într‐adevăr, cu calendarul lunilor anului, pe o pagină zilele lunii și semnificați a lor religioasă, iar pe cealaltă pagină este lăsat „loc de notițe” pentru ... însemnarea faptelor bune.” Alături de luna calendaristică se află diferite spuse, culese și redactate de T. Pamfile: „Până la moarte îns eamnă până după moarte”; „A te face fericit este cel mai greu m eșteșug; totuși este singurul care, pentru altul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
viață, ca Theodor Codreanu, la împlinirea a 60 de ani de viață, (februarie-martie 2005), documentare “120 de ani de la nașterea lui Ion Inculeț (1884-1940)” de Vasile Calistru, “Document inedit privind alegerea, investitura și instalarea Episcopului de Huși Iacov Antonovici” sau “Notițe genealogice privind familia episcopului Iacov Antonovici”, ambele de Mihai Rotaru în nr.34/2004 , probează ceea ce spune Theodor Codreanu în “Prutul” nr.30/2003 că revista și redactorii ei se ocupă și de cultura locală. Pentru că am vorbit mai sus
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
e la poruncă iar valoarea se obține prin exercițiu oratoric, ideatic, jurnalistic, scriitoricesc. Desigur avem cunoștință că și în alte județe s-au năpustit "în presă" chemați și nechemați. O bibliografie din Caraș-Severin înregistrează sute de ziare, "ziare", foi, foițe, notițe, cu tot felul de nume, fără vreun fel de reprezentativitate națională așa cum și Dicționarul profesorului Ioan Baban despre mișcarea literară locală include și nume fără vreun fel de renume, numeric impresionante, valoric slabe sau nule. Subliniem munca de Sisif a
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
atât de multe cât știți dumneavoastră. Sugerează, dimpotrivă, că sunteți atât de nesigur pe materialele dumneavoastră, încât aveți nevoie de treizeci de planșe ca să vă ghideze. Oamenii care câștigă încrederea audienței lor nu au nevoie nici de planșe, nici de notițe. Notițele sunt scrise în minte, pentru a avea un acces rapid, impresionant. Π Pentru a impresiona audiența, nu citiți. Vorbiți liber. Țineți minte: este un ajutor vizualtc " Țineți minte \: este un ajutor vizual" Le spunem „ajutoare vizuale”. Îi ajută pe
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
de multe cât știți dumneavoastră. Sugerează, dimpotrivă, că sunteți atât de nesigur pe materialele dumneavoastră, încât aveți nevoie de treizeci de planșe ca să vă ghideze. Oamenii care câștigă încrederea audienței lor nu au nevoie nici de planșe, nici de notițe. Notițele sunt scrise în minte, pentru a avea un acces rapid, impresionant. Π Pentru a impresiona audiența, nu citiți. Vorbiți liber. Țineți minte: este un ajutor vizualtc " Țineți minte \: este un ajutor vizual" Le spunem „ajutoare vizuale”. Îi ajută pe oameni
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
inclusiv ca vocabular, noțiunile noi; gradul de evidențiere și fixare a noțiunilor fundamentale și esențiale; gradul de utilizare a tablei și a suportului logistic existent; gradul de sistematizare a informațiilor; adaptarea ritmului de lucru la capacitatea studenților de a lua notițe; capacitatea de Îndrumare in vederea organizării muncii individuale; capacitatea de stimulare a inițiativei pentru studiu suplimentar; gradul de individualizare a modului de lucru, la activitățile practice, În raport cu performanțele personale ale fiecărui student; măsura În care activitățile aplicative permit formarea deprinderilor
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
să spargem piața culturală românească. Cine își va asuma proiectul? Aureliu Busuioc, „șaptezecist tardiv și optzecist precoce”, adică scriitor talentat și receptiv la schimbări de paradigme, inclusiv politice, susține ocazional în revista Săptămâna o rubrică intitulată șăgalnic, cu nuanțe romantic-arhaice „Notițe pe cutia de chibrituri”. Reflecțiile sale, scrise admirabil, pigmentate cu ironii fine, sunt întotdeauna adevărate lecții de limbă română. Între puținii scriitori de la noi, Busuioc a înțeles că e mai eficient, mai patriotic până la urmă să scrii bine românește, decât
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Busuioc a înțeles că e mai eficient, mai patriotic până la urmă să scrii bine românește, decât să bocești în articole interminabile, scrise confuz și primitiv, destinul limbii române în Basarabia. Nu-mi pot refuza să citez două mici fragmente din „Notițele...” sale. Unu: „Era pe la începutul anilor cincizeci, când un tânăr sosit de pe alte tărâmuri, nebilingve, nimerind în atmosfera universitară a Chișinăului cu limba localnicilor aflată în gestiunea unui debusolat cu numele ideceban, a fost martorul uluit al unei discuții academice
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
rezistență din partea autohtonilor 342. Peste cinci ani, elevul ar fi trebuit să învețe cu totul altceva: "la începutul anului 1918, Basarabia, teritoriu care în 1812 fusese încorporat în Rusia țaristă, a intrat în componența României (s.n. C.M.)". După această scurtă notiță, manualul din 1969 continua pe un ton tot mai exaltat despre "Unirea Transilvaniei cu România" și "Încheierea procesului de formare a statului național unitar român (s.n. C.M.)". În povestire apărea un element nou, Consiliul Național Român Central. Plusul de informație
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Amintiri despre anii de școală, Editura Politică, București, 1968. Argetoianu, Constantin, Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, vol. IV, partea a V-a, 1917-1918, ediție îngrijită de Stelian Neagoe, Editura Humanitas, București, 1993. Averescu, Alexandru (mareșal), Notițe zilnice din războiu, 1916-1918, ediția a III-a, Editura "Cultura Națională", București, 1935. Baciu, Gențiana, Bejenaru, Matei, Lungu, Dan, Tătărași, memoria unui cartier, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2007. Bentoiu, Annie, Timpul ce ni s-a dat. Memorii, 1944-1947
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
guvernului între 26 ianuarie/8 februarie și 5/18 martie 1918 că, la încheierea păcii, România își putea păstra armata, ba chiar "întrebuința în Basarabia, împotriva bolșevicilor. Eventual, am putea fi ajutați prin o cooperare în Rusia" (Mareșal Alexandru Averescu, Notițe zilnice din războiu, 1916-1918, ediția a III-a, Editura "Cultura Națională", București, 1935, p. 283, 291). 118 Generalul Henri Berthelot, op. cit., p. 266, 272, 276. 119 În notațiile sale zilnice, scopul militar și politic al intervenției lui Berthelot se contura
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
zi, pentru că la 24 ianuarie 1917, "fiind aniversarea Principatelor Române", nu s-a lucrat ("Opinia" de marți 24 ianuarie 1917, p. 1 și "Evenimentul" din aceeași zi, p. 2). Citind "Opinia" de joi 25 ianuarie 1918 aflăm, printr-o mică notiță în colțul primei pagini, doar că, în cinstea "serbărei naționale de mâine un serviciu religios se va oficia mâine, la Mitropolie, de I.P.S.S. Mitropolitul, înconjurat de clerul catedralei". Pe aceeași pagină, la rubrica "Informațiuni", cititorul era însă invitat să nu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ani Mémoire sur le système primitif des voyelles dans les langues indo-européennes, 1878, teza de licență și unele studii fragmentare), Saussure a avut o influență enormă asupra lingvisticii. Trei elevi ai lui Saussure, Ch. Bally, A. Sechehaye, A. Riedling, folosind notițele de la cursurile ținute de Saussure la Geneva în 1906-1907, 1908-1909, 1910-1911 și amintirile de la orele maestru-lui, au reușit să dea o redactare unitară cursului Cours de linguistique générale (Paris, Payot, 1916). Personalitatea lui Saussure trebuie inclusă în orice panoramă a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de logica acțiunii raționale, a comportamentului cu sens); * tipul descriptiv, determinînd o desfășurare spațială, altfel spus epuizarea unei paradigme (nomenclaturi mu-zicale, arhitecturale, teatrale etc.); * tipul expozitiv, asociat analizei și sintezei reprezentărilor conceptuale; * tipul instructiv, incitînd la acțiune (prospecte turistice, farmaceutice, notițe și fișe tehnice, într-un cuvînt modul de utilizare); * tipul argumentativ, centrat pe o luare de poziție. Reluînd această tipologie, lingvistica franceză (cf. J.M. Adam, 1985) introduce noțiunea de schemă textuală, aptă să asigure coerența textului ca întreg articulat și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vedere Desmond Morris distinge trei tipuri principale de teritorii: tribal (actualmente social), familial și personal. Orice actor social (de la individ la grup) simte nevoia să-și delimiteze teritoriul prin indici de ocupare (ziarul lăsat pe bancheta din tren, caietul de notițe pe masa din biblioteca publică,etc.) , frontiere (cotierele din sala de cinematograf), embleme, firme etc. "A da sens spațiului înseamnă a trasa frontiere care separă teritoriile între ele... Inventarea teritoriului de către oameni corespunde într-un fel socializării spațiului, înscrierii spațiului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de a-și imagina cărțile cu mult înainte de a le așterne pe hârtie. Mai târziu făcea adnotări și le închidea cu cheia. Și mai târziu câteodată după decenii survenea ceva care îi amintea de originalul de mult uitat sau de notițele pe care le făcuse. Le muta sau reinventa ideea originală; apoi se apuca de scris. Odată ce începea lucrul putea să scrie repede, dar dura ani întregi ca ideile să se coacă și să capete o formă literară. Ca și în
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
astfel s-au clarificat treptat, odată cu trecerea deceniului. Acum, în 1940, trebuie explorat sentimentul Margueritei de a fi pierdută în sălbăticie, fără un scop precis sau fără o direcție clară. În primul rând, Yourcenar nu scria și nu mai lua notițe și nu va face acest lucru pentru mult timp. Încă din perioada anilor formativi își fixase o rutină în activitatea de creație, alternând perioadele de schițare a variantelor de lucru și de revizuire a lor cu săptămâni de abandon lipsit
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
evenimentelor. Îi promisese că, dacă se va întoarce vreodată în Europa după Holocaust, îi va aduce înapoi cuferele pe care le lăsase la Lausanne. Acestea conțineau documente de familie pe care le strânsese după moartea lui Michel în 1929, și notițele ei despre Antinous și Hadrian. Yourcenar nu încetase niciodată să se gândească la împăratul ei, chiar visa la el, și a continuat să consulte izvoare istorice în bibliotecile din New York și New Haven în anii '40, când călătorea deseori acolo
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
era încredințată că rezerva de editori parizieni era în siguranță. Ce rămânea să hotărască era următorul mare proiect. Care va fi acela? În primul rând, în 1952 și-a făcut ordine pe birou și a terminat micile sarcini care trenau: notițele pe care le compilase și le reprelucrase ca eseu privind scrierea Memoriilor lui Hadrian; întoarcerea la piesele ei, lucrul la un al doilea scenariu și la un comentariu pe marginea piesei ei Electra; și traducerea și comentariul asupra poemelor lui
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
iar Marguerite s-a pus pe lucru imediat. Eseurile au fost strânse în toamna lui 1954, cartea fiind publicată în martie anul următor. Pentru a-l scrie, Yourcenar a recitit operele lui Mann și și-a pus în ordine amplele notițe, compilate de-a lungul multor ani, pentru a le lua cu ea pe perioada iernii 1953-1954 la Var, unde ea și Grace se hotărâseră să meargă. Și-a structurat eseul în două părți egale: o evaluare generală enumerând motivele pentru
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
și cer ca problema să fie prezentată în fața ONU". Imediat după ce suita iese, deținuții sunt obligați să facă drumul invers, din situația privilegiată spre condiția lor obișnuită, de oameni murdari, înfometați și hăituiți. Uneori, adevărul poate fi întrezărit într-o "notiță imprudentă", cum este cea la care se referă Soljenițîn în deschiderea Arhipelagului GULAG: o informație, apărută în revista "Priroda" ("Natura") a Academiei de Științe în 1949, despre descoperirea unor fosile de câteva zeci de milenii, făcută pe râul Kolîma, cu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
arse și distruse sistematic toate cărțile sacre și documentele arhivelor aparținând bisericilor creștine: deși nu a reușit să le elimine în totalitate, paguba pentru istoria creștinismului este inestimabilă. Actele martirilor perpetuate în timp au fost compuse în întregime pe baza notițelor păstrate în biserici și după tradiția orală, potrivit mărturiilor unor panegirice pronunțate de Ioan Crisostomul (354-407), de Augustin (354-430), de Grigore din Nazians (329-390), și scrierile și mai ales imnurile lui Ambroziu (339-397) și ale lui Vasile cel Mare (329-379
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
al doilea grup, numerele 3 până la al treilea grup. Numărul patru rămâne pe loc. (Notă: e bine să facem fiecare rotație pe rând). Elevii care au rămas “acasă” explică vizitatorilor ce a lucrat grupul. Vizitatorii pun Întrebări și Își iau notițe pentru a putea raporta grupului inițial ce au văzut. Fiecare vizitator face un comentariu În legătură cu ceea ce i s-a prezentat și mulțumește gazdei. Elevii se Întorc În grupurile-casă. A) Elevul care a stat acasă raportează comentariile pe care le au
METODE ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN ACTIVITATEA INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ A COPIILOR CU DIFICULTĂȚI DE INVAȚARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OLĂRAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2180]
-
se poate materializa Întrun produs (o diagramă, de exemplu), pe cât posibil pretându se la abordări variate. Produsele sunt expuse pe pereții clasei. La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina și a discuta fiecare produs. Își iau notițe și pot face comentarii pe hârtiile expuse. După turul galeriei, grupurile Își reexaminează propriile produse prin comparație cu celelalte și citesc comentariile făcute pe produsul lor. Metoda: PREDICȚIILE ÎN PERECHI Întrebați-i pe elevi dacă a citit cineva textul/povestirea
METODE ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN ACTIVITATEA INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ A COPIILOR CU DIFICULTĂȚI DE INVAȚARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OLĂRAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2180]