2,845 matches
-
Dar, adaugă Boudon, „este vorba despre un monopol al prestigiului, și nu de tipul celui care include resurse simbolice și materiale”. Deducem că mandarinii de altădată sunt înlocuiți de „guru” (Boudon, 1979, p. 92). Puterea de fascinație exercitată de elitele notorietății asigură și vedetelor sportului și ale mass-media un rol de model cultural care-i neliniștește pe educatori. Într-adevăr, în ochii tinerei generații, „cântăreții care percep onorarii imense, sportivii cu salarii lunare de milionari „dobândesc” prestigiul banului câștigat ușor și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
le apare ca fiind o „cale regală” atât din punct de vedere al gratificațiilor simbolice, cât și al celor materiale (Roussel, 2001, pp. 63 și 95). Revendicarea unei noi legitimități În zilele noastre, competiția dintre cele ale puterii și elitele notorietății se înscrie, în cadrul mai larg al schimbărilor survenite la nivelul ansamblului instituțiilor actuale. Legitimității oferite odinioară de respectul normelor instituționale în sfera politicului i se opune acum revendicarea unei noi legitimități, asigurată de recursul direct la opinia publică, fără a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
tradiționale au intuit foloasele pe care le puteau obține din publicitatea asigurată de mass-media, cu condiția ca acțiunile lor să capete un caracter spectaculos. Astfel, s-au creat alianțe între actorii care au înțeles că puterea este dată astăzi de notorietate. Un exemplu ne este furnizat de ceea ce Alain Minc, califică într-un stil pamfletar, drept „Sfânta Alianță dintre judecători și ziariști” (Minc, 2002, p. 196). Debarasată de aspectele sale polemice, teza lui Minc se referă la convergența de interese dintre
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
hedonistă „liberal-anarhistă”, se văd chemate să „lărgească sfera alegerii personale prin aspecte pe care cea mai mare parte a oamenilor simt nevoia să le acorde orientări morale solide”. De aceea, prăpastia dintre noile elite ale puterii, ale bogăției și ale notorietății și masa oamenilor obișnuiți, mult mai atașați de reperele morale tradiționale, care se îndoiesc de influența în creștere a experților, se tot adâncește (ibidem, p. 58). Pentru Lasch, aceasta implică necesitatea unei reformulări a ideii înseși de democrație. Ar fi
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
valori va putea corespunde pur și simplu cu ceea ce uzul comun definește ca fiind „persoanele cele mai cultivate”. Totuși, slăbiciunea majoră a acestui criteriu constă în faptul că este în mod inextricabil legat de alte criterii, foarte eterogene: autoritatea morală, notorietatea, averea, dar și capacitatea de coerciție. În afară de asta, criteriul duce ușor la căutarea - nesociologică sau presociologică - a „celor mai buni”, în sensul filosofiei platoniciene. Din acest moment, ne îndepărtăm de orice posibilitate de a prezerva o formă oarecare de neutralitate
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
semnificație strategică. Termenul elită, utilizat la singular sau la plural, n-are cum să nu ne pună în fața câtorva chestiuni foarte generale referitoare la persoanele sau la grupurile care le înlocuiesc pe toate celelalte în materie de putere, influență sau notorietate. Iar aceasta nu poate decât să ne aducă o dată în plus la relațiile dintre excelență și preeminență. Dar odată ce am luat hotărârea de a rezolva problemele concrete ale cercetării, putem fi tentați să alegem o caracteristică sau alta a grupului
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să le solicite părerile sau pe care le consideră în general ca fiind influente. Operația este apoi repetată cu persoanele citate. În zilele noastre, tehnicile de analiză a rețelelor pot fi folosite în mod util pentru măsurarea puterii și a notorietății. În legătură cu acestea, Degenne și Forsé (1994, pp. 170-173) citează un studiu efectuat de Marsden și Laumann într-un mic oraș din Statele Unite (1977). Acești autori au deosebit zece tipuri de resurse ce pot fi puse în aplicare de actori. Pe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
întreprinderilor celor mai importante”. Se pot face și desface coaliții între membrii unor diverse elite. Coalițiile „câștigătoare” sunt cele „a căror sumă a reputațiilor fiecăruia dintre membrii săi este mai importantă”. Se pare că există, într-adevăr, o legătură „între notorietate și capacitatea de influențare” (ibidem, pp. 172-173). Criteriul „imitabilității” Pentru ca un grup minoritar cu statut ridicat să poată fi calificat drept elită și să exercite o influență pe măsură, este important ca el să fie, într-o anumită măsură, imitabil
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
tău de viață a fost suficient prin el Însuși. * „Răsar azi În jurul nostru atîtea genii, Încît trebuie să te simți fericit, dacă cerul Îți dăruiește și un copil care să nu fie.” (G.Ch. Lichtenberg) Se pare că astăzi accesul la notorietatea publică este cu atît mai mare cu cît ai mai mult tupeu...Iată un exemplu oferit de B. Gracian: „Este un truc al celor nedemni să se prezinte ca adversari ai unor oameni mari, pentru a ajunge, pe o cale
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
despre Delphi este publicat în 1964 de Gordon și Helmer, după ce, în 1962 (Dalkey și Helmer), apăruse o descriere succintă a aplicării metodei în anii ’50 în vederea estimării necesarului de armament pentru efectuarea unor sarcini militare. Metoda începe să capete notorietate și este aplicată în diverse țări. Experiența americană este utilizată pentru aplicații în Japonia începând cu 1969 și repetată în cadrul unor studii de dimensiuni mari la fiecare cinci ani. În Europa, în țări ca Germania, Olanda, Franța sau Marea Britanie, metoda
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
țările mai slab dezvoltate (Mișcarea pentru Justiție Globală sau Mișcarea pentru un Comerț Echitabil) sunt un alt exemplu de „Noi Mișcări Sociale” cu program de dezvoltare socială. Concertele Live Aid (1986) și Live Eight (2006), organizate de artiști pop de notorietate mondială în scopul sensibilizării politicienilor față de problemele Africii sunt doar două dintre ipostazele cele mai celebre ale acțiunilor acestui tip de mișcări. Ele încearcă nu numai să colecteze fonduri pentru ajutorarea locuitorilor din unele zone lovite de problemele subdezvoltării, dar
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Factorii individuali au fost mult mai insistent investigați. Pentru explicarea participării la mișcări sociale, McCarthy, McAdam și Zald (1988) enumeră ca factori psihologici: autoritarianismul, dorința de consistență cognitivă și deprivarea relativă. Mai recent, conceptul de „mânie” a căpătat o anumită notorietate în studiul mișcărilor, ca fiind principalul motiv din spatele implicării în mișcările de protest (Kemper, 1978; Ost, 2004). Un alt factor psihologic mai puțin studiat, dar la fel de semnificativ, este orientarea latentă, de factură psihologică, către activismul social, la care fac trimitere
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
autoritățile publice și cetățenii. Programele de r.s.c. pot fi împărțite, conform tipologiei propuse de Philip Kotler și Nancy Lee în 2005, în: Programe centrate pe promovarea unei cauze - în cazul acestora, compania contribuie cu resurse pentru a crește notorietatea și preocuparea publicului pentru o cauză. Este folosită îndeosebi pentru sublinierea poziționării unui anumite mărci sau pentru creșterea vizibilității. Marketing legat de o cauză - în cazul acestor programe, companiile se angajează să doneze o anumită sumă în favoarea unor cauze în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
hectolitru de alcool pur). Astfel, „acest lucru va conduce la micșorarea diferenței actuale de preț dintre produsele de import și cele premium locale. De asemenea, consumatorul român va avea mai multi bani și se va orienta spre branduri cunoscute, cu notorietate mare. Eu estimez că până în 2010 volumul băuturilor alcoolice importate se va tripla, ajungând să dețină o cotă de 7-10% din totalul pieței de spiritoase” (Furir, 2005). Alți autori, însă, sunt de părere că majorarea accizei va avea un efect
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
căilor de a realiza eficient aprecierea performanțelor și, pe de altă parte, înțelegerea contextului social și motivațional al aprecierii. 7.2. Evaluarea performanțelor în muncă 7.2.1. Modele de apreciere a performanțelor profesionale Pe măsură ce practica evaluării performanțelor a câștigat notorietate, cercetătorii au dezvoltat modele de evaluare a performanțelor. Înainte de anii 1970 aceste modele au fost mai puțin prezente, ele concentrându-se mai mult asupra identificării factorilor care influențează rezultatele evaluării (Murphy, Cleveland, 1995 apud Pitariu, 2000), respectiv problema măsurării criteriului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
zilnic de la televizor 36%, de la radio, 15%, din ziare/reviste 12% și doar 7% prin discuții cu ceilalți. Cunoașterea politică poate fi o cunoaștere a liderilor politici, instituțiilor politice, a apartenențelor politice. Prin cunoaștere ne referim la aspecte legate de notorietate, reguli de funcționare, atribuții și apartenențe instituționale. Prin urmare, am măsurat nivelul de cunoștințe politice prin intermediul mai multor indicatori precum cunoașterea numelui unor persoane cu poziții politice importante (președinte, prim-ministru, ministru de Externe, parlamentar), a apartenențelor instituționale internaționale (UE
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
prim-ministru, ministru de Externe, parlamentar), a apartenențelor instituționale internaționale (UE, NATO), a unor reguli electorale (obligativitatea votului, ora de închidere a secțiilor de vot, durata mandatului președintelui, pragul electoral), atribuții ale diferitelor instituții politice (rolul guvernului în aprobarea legilor). Notorietatea principalelor figuri politice este ridicată, dar foarte mică dincolo de acestea: 97% dintre români știu cine este președintele României, 80% primul-ministru, 32% ministrul de Externe. Dincolo de figurile centrale ale politicii naționale și locale (președinte, prim-ministru, lideri de partide, primarul din
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cu un anumit partid, cu intenția de a explica opțiunile de vot, dar vom fi atenți și la categoriile indecișilor și non-votanților actuali. Tipuri de alegători Cu privire la partide (individual, dar și împreună) ne pot interesa diferite aspecte cum ar fi: notorietatea (ponderea celor care au auzit de partidul respectiv), încrederea (ponderea celor care nu au încredere într-un partid, au încredere mică sau mare), votul potențial (ponderea celor care declară că ar putea să voteze cu un partid), intențiile de vot
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
față de orientarea politico-economică a României, preferă mai puțin siguranța riscului, declarativ sunt mai în mai mică măsură în favoarea unui lider puternic. Alegători și electorate Spațiul politic al partidelor din România urbană poate fi caracterizat pe baza acelorași indicatori discutați anterior (notorietate, încredere, vot, partizanat), de această dată separat pentru fiecare partid. Cu siguranță, acest spațiu particularizat este unul mult mai fluctuant, fiind marcat de mutații importante de alegători de la o competiție electorală la alta. Cu privire la un partid putem vorbi de spații
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
fiind marcat de mutații importante de alegători de la o competiție electorală la alta. Cu privire la un partid putem vorbi de spații electorale concentrice ordonate, fiecare spațiu fiind definit de un indicator specific. Un astfel de spațiu poate fi definit după cum urmează: notorietate, încredere, încredere ridicată, vot, partizanat, partizanat puternic. Astfel, un partid este caracterizat la un moment dat de anumite cote de notorietate, încredere, încredere ridicată, vot, partizanat, respectiv partizanat puternic, fiecare dintre aceste categorii succesive definind un grad de apropiere tot
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
concentrice ordonate, fiecare spațiu fiind definit de un indicator specific. Un astfel de spațiu poate fi definit după cum urmează: notorietate, încredere, încredere ridicată, vot, partizanat, partizanat puternic. Astfel, un partid este caracterizat la un moment dat de anumite cote de notorietate, încredere, încredere ridicată, vot, partizanat, respectiv partizanat puternic, fiecare dintre aceste categorii succesive definind un grad de apropiere tot mai mare față de acel partid. La această listă s-a putea adăuga și alți indicatori cum ar fi calitatea de membru
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
indiferent de situație. Cercurile relativ concentrice definite de acești indicatori sugerează potențialul de creștere respectiv scădere a unui partid cu privire la diferite orizonturi de timp. Care este starea indicatorilor menționați la nivelul principalelor partide din România urbană? După cum era de așteptat, notorietatea principalelor partide este cel mai adesea foarte apropiată de 100% (pentru acest motiv - și din dorința de simplificare a reprezentărilor grafice - nu am reținut-o în analizele următoare). Nu același lucru se poate spune însă despre încrederea (fie ea chiar
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
alte cinci activități (drămuirea timpului; aportul personal la bunul mers al lucrurilor; transformarea forței de producție în productivitate; stabilirea priorităților; luarea deciziilor eficiente), prezentate în lucrarea The effective executive, 1967 etc. Prin lucrările și contribuțiile sale, Drucker a căpătat o notorietate mondială fiind considerat, pe bună dreptate, „părintele managementului științific”. Stephen R. Covey, autorul celebrei lucrări Eficiența în 7 trepte, spunea că Drucker „este cu adevărat omul Renașterii în domeniul managementului”. Mielu Zlate Informații Colegiul Psihologilor din România Convenția Națională În
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
jucată cu succes de multe teatre din țară. Alături de Ioan Moșoi, semnează libretul operetei Panglicarii (1903). Talentat, dar scriind în grabă, pentru o categorie de cititori cu gusturi rudimentare, M.-M., „poetul soacrelor”, cum a fost supranumit, a avut o notorietate care nu i-a supraviețuit. SCRIERI: Talmeș-balmeș, București, 1885; Viața la mahala. D-avalma, București, 1893; Cartea soacrelor, București, f.a.; Panglicarii (în colaborare), București, 1903. Repere bibliografice: C.B. Stamatin-Nazone, Profiluri (Gazetarii noștri), București, 1894, 59-60; Al. Antemireanu, „Viața la mahala”, „Epoca
MARINESCU-MARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288037_a_289366]
-
Române (după ce în 1869 îi fusese respinsă candidatura). Își editează principalele opere filologice: Cuvente den bătrâni (I-III, 1878-1881) și Etymologicum Magnum Romaniae (I-IV, 1886-1898). Activitatea savantului („omul care știa mai mult decât toți românii laolaltă” - B. Delavrancea) justifică notorietatea în medii academice europene. Lăsase mult în urmă preocupările și aspirațiile literare. În 1867 se reprezentase drama Răzvan-Vodă, în 1871-1872, comedia Orthonerozia, iar în 1873 apăruse volumul Poezie. Editată între 1887 și 1895, „Revista nouă”, publicație prestigioasă a timpului, ar
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]