2,081 matches
-
scurt, dar extrem de limpede și în același timp subtil survol al constituirii acestui Nou Nou Roman în cîmpul magnetic al editurii Minuit, sub pana, îndeosebi, a lui Jean Echenoz, Jean-Philippe Toussaint, Patrick Deville, Marie Redonnet, Eric Chevillard. Foarte bine este nuanțată ideea că revenirea în vogă a narațiunii nu înseamnă nicicum redeschiderea unei noi ere balzaciene, ci o reinventare a povestirii, așezată acum în tipare dezinvolte, insolente, inedite, minimaliste, impasibile, în care resorturile psihologice tradiționale sunt ignorate, dacă nu chiar complet
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
alcătuirea unei grile proprii de lectură a contextului contemporan, fac obiectul cercetării despre Baudrillard. Acesta a fost ales din motivele pe care tocmai le-am amintit, la care se pot adăuga eclectismul, violența interpretativă, refuzul configurării raționale a lumii, nihilismul nuanțat și, de bună seamă, multe altele care însoțesc un personaj caracterizat prin hiperactivitate, schimbarea continuă a cuiva care, acceptabil sau nu, avea întotdeauna ceva captivant de spus, deși scepticismul în legătură cu posteritatea lui a fost frecvent și sever manifestat. Și-a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în lumea occidentală, criză care se conturează în special în jurul teoriei sfârșitului lumii moderne, un exemplu de discurs "pesimist și apocaliptic" fiind cel oferit de francezul Baudrillard (dar doar din perioada luată în atenție, după care discuțiile sunt mult mai nuanțate). Și după 1980 a continuat această diviziune a discursurilor referitoare la postmodernism, între conservatorii care deplâng noile condiții social-culturale și avangardiștii care le celebrează, uneori exagerându-le importanța. Ceea ce este important de menționat în acest context este diferența dintre întrebuințarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
știința, nici tehnica nu sunt în ele însele moderne, în timp ce efectele lor, da; la fel cum principalele trăsături ale modernității, deși sunt "etichete", repere de identificare ale sale, nu sunt în esență moderne. Aceste precizări sunt importante pentru o înțelegere nuanțată a fenomenului modern și pentru evitarea considerării "în absolut" a caracteristicilor sale, chiar dacă le întâlnim în alte contexte, drept obligatoriu moderne. O problemă amplu discutată în legătură cu modernitatea este aceea a experienței spațiului și a timpului 103. După cum subliniază David Harvey
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care a conturat-o atât în schema modernism versus postmodernism 182 din "Toward a Concept of Postmodernism", cât și în cea care privește rubricile moderne versus rubricile postmoderne din "POSTmodernISM: A Paracritical Bibliography", viziunea sa a fost de multe ori nuanțată, astfel încât nu poate fi încadrată foarte simplu într-o paradigmă de interpretare. Dacă uneori a acceptat teza depășirii și contestării discursului modernist (în acest sens întrebându-se dacă "postmodernismul este doar o tendință artistică sau, de asemenea, un fenomen social
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se salvează conceptele derridariene de la "fatalitatea" de a deveni ele însele concepte "tari", înlocuitoare ale noțiunilor deturnate, este procedeul aplicării lor asupra lor însele. Se preferă logica terțului inclus, a lui "și-și" față de alternativa "nici-nici", acceptându-se astfel ideea nuanțată a identității în diferență. Cu un ton ușor ironic, sarcina deconstrucției, o "strategie spicuită din lecturile cărților lui Heidegger, este de a pune cu insistență întrebări referitoare la propriile noastre texte, precum și ale altora, și de a nega că vreun
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
înscris în "fizionomia" filosofiei încă de la Socrate, este oarecum discreditat în discursul postmodern, care își afirmă preferința pentru incomensurabilitate, diferend, pluralitate și diferență. Dincolo de această privire generală asupra subiectului, care poate conduce spre o concluzie "apocaliptică", lucrurile au fost mult nuanțate chiar de către filosofii postmoderni. Astfel, ocupându-se de problematica metaforei, Derrida, care a atacat dur conceptul de rațiune prin critica logocentrismului, observă similaritatea dintre metaforic și filosofic, ambele având înscrise în ele însele ideea morții lor. Metaforele "stinse", care asigură
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este susținută de către o gândire radicală sau chiar de una de tip paroxistic ce nu este interesată să ofere o configurație rațională lumii ci, dimpotrivă, să întindă o capcană realității, provocând-o să-și dezvăluie caracterul iluzoriu. Profesând un nihilism nuanțat, Baudrillard va construi o grilă proprie de lecturare a contextului contemporan, axându-se pe o serie de termeni-cheie cum ar fi: hiperrealitate, simulacru, strategie fatală, obscenitate, scenă, seducție, moartea socialului etc. Deși opera sa este în centrul multor scene culturale
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
tehnologic" intim, drumul parcurs spre acest produs. Ori toți știm că adevăratul fond al problemei, secretele importante se află În procesul de Învățare - perfecționare a mișcărilor și exercițiilor de concurs, cu toate celelelte componente ale pregătirii, atât de diverse, de nuanțate, având mai muite soluții, cu grade diferite de eficacitate. Pregătirea sportivă este un proces complex, Îndelungat și intensiv, care Îmbracă forme, modalități și soluții diverse, ajungându-se aproximativ la aceleași rezultate, Însă cu eficacități diferite. În consecință, spre același scop
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
practici manageriale și organizaționale, cunoaștere, abilități profesionale și antreprenoriale; și c) cerința ca activele generatoare de valoare adăugată, achiziționate printr-un astfel de proces investițional, să fie amplasate În diferitele țări. Pe de altă parte, putem obține o și mai nuanțată Înțelegere a trăsăturilor fundamentale a ceea ce Înseamnă o transnațională dacă, În plusfacem o comparație a acestui tip de operator cu alte două tipuri de entități angajate În afacerile internaționale, respectiv, firma de comerț exterior și firma națională diversificată. Privitor la
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
concepută constă în mod esențial în rezultatele acțiunii sale. Aceste instanțe își găsesc rațiunea de a fi în competența și independența lor față de politică și sînt acceptate de cetățeni în măsura în care ele produc rezultatele așteptate (Scharpf 1999). Această viziune trebuie totuși nuanțată. Dacă unii tehnocrați, mai ales cei din cadrul Băncii Centrale, nu sînt interesați de ciclurile electorale și discuțiile politice pentru a-și justifica puterea (Magnette 2000b), alții fac totuși eforturi pentru a răspunde exigențelor democratice. În acest sens, sînt puse în
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
și mai puțin interesată în restructurarea producției societăților în cauză, fiind deci orientată spre constituirea așa-numitelor holdinguri financiare. Cadrul suport ideal pentru preluarea sau cedarea controlului corporațiilor este bursa de valori prin infrastructura, reglementările și barierele de intrare/ieșire nuanțate și accesibile pentru toate tipurile de investitori. De aceea, la bursă se poate transfera controlul, fie prin ramasaj bursier, fie prin negocierea blocurilor de control sau prin obținerea procurilor. Acestea sunt printre cele mai importante instrumente de lucru pe piața
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
surprind niște artiști aflați la apogeul operei lor, deveniți deja figuri tutelare care impun artiștilor tineri. În același timp, discuția în jurul acestor figuri marcante ale artei europene, în directă relație cu simbolismul și decadentismul, face remarcată și existența unor critici nuanțați precum Maria Bengesco, Virgil Cioflec, Ștefan Popescu, Leon Bachelin, Alexandru Bogdan-Pitești, cărora le urmează Theodor Cornel, Apcar Baltazar, Dimitrie Karnabatt, Tudor Arghezi, Francis Șirato, Adrian Maniu, Sigmund Maur etc. De asemenea, printre contextele luate în considerație este și cel al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de vedere dramaturgic, unde povestea nu mai era liniară, ci creștea exponențial, unde era foarte multă dramă umană. Pe de altă parte, am încercat să nuanțez lucrurile și să demonstrez că un autor de aici poate face un film mai nuanțat și mai subtil decât un occidental, care vine, se documentează câteva săptămâni, cel mult, și se duce tot cu un clișeu acasă. N-are cum să înțeleagă toate lucrurile. Și poate că nici nu vrea, preferând să simplifice situația. Eu
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
de filozofi și de cercetători ai naturii. Se poate spune că opoziția în cercurile din afara științei a fost mai puternică la început, dar ea s-a atenuat cu trecerea timpului. În ceea ce privește rezistența pe temeiuri religioase, această apreciere generală se cere nuanțată, cum va rezulta din cele ce urmează.) Percepția explicației darwiniene a originii speciilor de către cercetătorii naturii a înregistrat oscilații semnificative. Împotrivirea a avut orientări și accente diferite în cei 150 de ani care au trecut de la apariția cărții lui Darwin
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
-o la lucru, ea i s-a impus cu o forță de convingere copleșitoare. Afirmația că la scurt timp după publicarea cărții sale teoria lui Darwin asupra originii speciilor ar fi fost larg acceptată de către cercetătorii naturii se cere, așadar, nuanțată. Ceea ce a întrunit repede aprobarea a fost ideea „descendenței comune cu modificări“. Unii dintre apropiații lui Darwin, de pildă geologul Charles Lyell, ezitau totuși și aveau rezerve față de includerea omului în lanțul evolutiv. În rest, tabloul era foarte diferențiat. Thomas
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pentru credincios afirmația că toate ființele vii provin din strămoși comuni ar fi însă „mai puțin probabilă decât negarea ei“. Ideea darwiniană, apreciază Plantinga, este foarte atrăgătoare, „dar ea nu este adevărată, și nici cel puțin probabilă“. Modul moderat și nuanțat în care conduce Plantinga discuția nu poate face să scape atenției ceea ce este cel puțin problematic în susținerile sale. Să considerăm afirmația că ori de câte ori concluzii ale cercetării naturii intră în contradicție cu cuvântul Bibliei cercetătorul va fi îndreptățit să se
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
create pe baza atitudinilor față de aspectele instituționale ale schimbării regimului (van Biezen 2003, 159). Așa poate fi explicată existența mai multor partide succesoare și a numeroșilor actori cu discurs anti-comunist acestea au drept ținte segmente societale similare, atitudinile fiind puțin nuanțate. Marea majoritate a partidelor central și est-europene nu au origini societale, ci instituționale. Formarea partidelor a avut loc în două faze successive. Prima a fost reprezentată de apariția forumurilor, fronturilor, uniunilor și alianțelor de tip umbrelă care grupau forțele de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
subiectului, sensibilizarea față de contextele ecologice, istorice și multiculturale, analiza contradicțiilor și asumarea paradoxurilor complexității socio-umane, preeminența analizelor calitative, fac din paradigma comprehensivă, cu atât mai mult în epoca provocărilor postmoderne, un model reflexiv adecvat, caracterizat printr-un stil de gândire nuanțat, atent la consecințele și derapajele hiper-raționalismului, determinismului sau istoricismului. Plecând de aici, avansez următoarele două ipoteze: 1) într-o necesară și posibilă Românie a tranziției atitudinale, regândirea paradigmelor, remodelarea conceptelor, restructurarea mentalităților în spiritul unei gândiri-acțiuni eco-sistemice, comprehensive și terapeutice
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
forme concret-istorice, ideologicul ca trăire și atitudine general-umană centrată pe interese, angajată în acțiunea politică. Remodelarea conceptuală a ideologicului prin înțelegerea și asumarea ideologicului ca stare și atitudine ar permite repoziționarea eco-sistemică a acestuia și, implicit, abordarea din interior, mai nuanțată și adecvată a ideologiilor și a relațiilor acestora cu partidele politice. Raportare la lume prin interese de grup, partid, expresie politică partizană, ideologicul evoluează în legătură organică cu mediul său existențial. În opinia mea, ecosistemul ideologicului, mediul său existențial, îl
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
zile după căderea vechiului regim, despre nevoia unei schimbări radicale a politicii României ce consta în ieșirea din sfera de influență a URSS și orientarea spre lumea occidentală. Dar, efuziunile specifice oricărei revoluții au trecut repede, făcându-și loc mesajele nuanțate ale celor ce prezervaseră puterea. S-a vorbit în continuare despre destinul european al României, dar direcțiile existente în cultura română din perioada comunistă (protocronismul cultivat de publicațiile Săptămâna, Luceafărul și Flacăra și modernismul cultivat de publicațiile România literară, Viața
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
observațile făcute de Vresse și colaboratorii săi în 2004 își păstrează valabilitatea: "în presă, alegerile sunt prezentate dintr-o perspectivă națională de către actori politici naționali și nu actori UE"8. Totuși, în ceea ce privește prezența Europei în media lucrurile sunt ceva mai nuanțate și mai favorabile dimensiunii europene. Prezența subiectelor europene nu a fost deloc neglijabilă. Astfel, în ceea ce privește natura spațiului public european, în contextul alegerilor europene din 2009, se poate observa, pe de o parte, o convergență orizontală prin atenția acordată la nivel
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
sursele folclorice sau originalitatea autorului). Pornind de la această premisă, orice nouă încercare de abordare critică a operei lui Creangă nu poate fi, cel puțin la prima vedere, decât o sinteză a unor opinii deja enunțate sau, cel mult, o preluare nuanțată a acestora care presupune un anumit risc de a fi percepută ca un clișeu. De aceea, indiferent de aspectul avut în vedere, studiul operei lui Creangă impune, dacă nu o anumită prudență, cel puțin conștientizarea faptului că avem de-a
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
scoată la lumină Sandu. Dacă, în linii mari, portretul lui Sandu a rămas același ca și în O moarte care nu dovedește nimic, portretul femeii se schimbă semnificativ în direcția accentuării complexității ființei feminine. Grija autorului pentru conturarea cât mai nuanțată a personajului feminin din acest roman se resimte în încercările de a o defini, mereu altfel. „Pentru a alcătui sufletul Ioanei, dau mereu definiții noi. Dar dacă aș spune „Ioana e inteligentă”, aș fi didactic. Iar dacă spun „Ioana mea
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
fi fost cea firească, adică în cazul în care ar fi început cu mărturisirea mai scurtă și mai prozaică a lui Hasnaș și ar fi continuat, poate chiar ar fi culminat în idei, cu istorisirea mult mai lirică și mai nuanțată a lui Mavrodin. Dincolo de efectul cert de captatio pe care îl exercită asupra cititorului prin crearea acestei ambiguități ce planează asupra unei posibile legături între cele două povești de iubire, meritul decisiv al construcției narative constă în crearea unui personaj
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]