25,025 matches
-
procesului penal sunt cele referitoare la: reglementarea regulilor de bază, a principiilor sau a altor cerințe care asigură organizarea și desfășurarea procesului penal (cu excepția celor aflate sub protecția nulității absolute), competența organelor judiciare (cu excepția celor aflate sub protecția nulității absolute), sesizarea organelor judiciare, forma și conținutul actelor procedurale (cu excepția celor aflate sub protecția nulității absolute), procedura de citare și de comunicare a actelor procedurale, precum și administrarea probelor (Decizia nr. 554 din 19 septembrie 2017, precitată, paragraful 28
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
care asigură organizarea și desfășurarea procesului penal (cu excepția celor aflate sub protecția nulității absolute), competența organelor judiciare (cu excepția celor aflate sub protecția nulității absolute), sesizarea organelor judiciare, forma și conținutul actelor procedurale (cu excepția celor aflate sub protecția nulității absolute), procedura de citare și de comunicare a actelor procedurale, precum și administrarea probelor (Decizia nr. 554 din 19 septembrie 2017, precitată, paragraful 28). În ceea ce privește normele referitoare la reglementarea administrării probelor, Curtea a reținut, în considerentele Deciziei
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
procedeul probatoriu prin care este obținută este nelegal, aceasta presupunând nelegalitatea dispunerii, autorizării sau administrării probei. Or, nelegalitatea mijlocului de probă și/sau procedeului probatoriu este sancționată de prevederile art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, prin aplicarea regimului nulității absolute sau relative. Aceasta deoarece nulitățile, așa cum sunt ele reglementate la art. 280-282 din Codul de procedură penală, privesc doar actele procedurale și procesuale, adică mijloacele de probă și procedeele probatorii, și nicidecum probele în sine, care nu sunt
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
este nelegal, aceasta presupunând nelegalitatea dispunerii, autorizării sau administrării probei. Or, nelegalitatea mijlocului de probă și/sau procedeului probatoriu este sancționată de prevederile art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, prin aplicarea regimului nulității absolute sau relative. Aceasta deoarece nulitățile, așa cum sunt ele reglementate la art. 280-282 din Codul de procedură penală, privesc doar actele procedurale și procesuale, adică mijloacele de probă și procedeele probatorii, și nicidecum probele în sine, care nu sunt decât elemente de fapt. Prin urmare
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
3) al acestui text legal, ceea ce înseamnă că probele obținute prin actele prevăzute la art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală nu pot fi folosite în procesul penal în condițiile în care aceste acte sunt lovite de nulitate absolută sau relativă. Cele două alineate nu reglementează instituții diferite, ci presupun întotdeauna aplicarea regimului nulităților în materia probațiunii, așa cum este acesta reglementat la art. 280-282 din Codul de procedură penală, iar rezultatul nulității actelor, respectiv a mijloacelor de
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
aceste acte sunt lovite de nulitate absolută sau relativă. Cele două alineate nu reglementează instituții diferite, ci presupun întotdeauna aplicarea regimului nulităților în materia probațiunii, așa cum este acesta reglementat la art. 280-282 din Codul de procedură penală, iar rezultatul nulității actelor, respectiv a mijloacelor de probă și a procedeelor probatorii determină imposibilitatea folosirii probelor în proces (paragraful 17). În acest sens, Curtea a constatat că din conținutul regulilor generale în materia probațiunii se deduc trei categorii de acțiuni care pot
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
încălcarea prescripțiilor procedurale de administrare a lor; obținerea probelor prin utilizarea unor metode ilegale; respectiv stabilirea conținutului probei în neconcordanță cu realitatea obiectivă pe care aceasta trebuie să o reflecte. Primele două categorii intră direct sau indirect sub incidența instituției nulității procesuale, în timp ce a treia scapă acestei sancțiuni procesuale, vicierea putând fi îndreptată, de la caz la caz, pe cale penală (de exemplu, condamnarea martorului pentru mărturie mincinoasă, urmată de revizuirea hotărârii ce s-a întemeiat pe conținutul declarației
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
în care expertul a respectat toate condițiile procedurale pentru efectuarea raportului de expertiză) sau, pur și simplu, pe calea liberei aprecieri a organului judiciar (de exemplu, desființarea sentinței în apel pe motiv de pură netemeinicie nu se întemeiază pe o nulitate procesuală, ci pe autoritatea conferită de lege judecătorului, de a evalua o situație și a pronunța o hotărâre potrivit propriei aprecieri). ... 21. De asemenea, Curtea a constatat că nulitatea actului prin care se dispune sau se autorizează o probă poate
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
apel pe motiv de pură netemeinicie nu se întemeiază pe o nulitate procesuală, ci pe autoritatea conferită de lege judecătorului, de a evalua o situație și a pronunța o hotărâre potrivit propriei aprecieri). ... 21. De asemenea, Curtea a constatat că nulitatea actului prin care se dispune sau se autorizează o probă poate consta, spre exemplu, într-o nulitate atrasă de: nerespectarea condițiilor de formă ale actului (lipsește mențiunea privind organul judiciar care a dispus-o, lipsește semnătura organului judiciar, lipsește dispozitivul
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
de lege judecătorului, de a evalua o situație și a pronunța o hotărâre potrivit propriei aprecieri). ... 21. De asemenea, Curtea a constatat că nulitatea actului prin care se dispune sau se autorizează o probă poate consta, spre exemplu, într-o nulitate atrasă de: nerespectarea condițiilor de formă ale actului (lipsește mențiunea privind organul judiciar care a dispus-o, lipsește semnătura organului judiciar, lipsește dispozitivul încheierii etc.); nerespectarea normelor de competență funcțională, materială, personală (autorizarea obținerii unei probe de către judecătorul de
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
expertiza, declarația persoanei și procedura audierii, procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice interceptate și mandatul tehnic etc.). ... 22. În aceste condiții, Curtea a reținut că excluderea probelor nu este o sancțiune de sine stătătoare, ci este un efect al constatării nulității mijlocului de probă/procedeului probatoriu prin care este transpusă în dosar. Acest efect al nulității în materia probațiunii era subînțeles în concepția Codului de procedură penală din 1968, în timp ce în noul cod este reglementat în mod explicit, prevederile care
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
mandatul tehnic etc.). ... 22. În aceste condiții, Curtea a reținut că excluderea probelor nu este o sancțiune de sine stătătoare, ci este un efect al constatării nulității mijlocului de probă/procedeului probatoriu prin care este transpusă în dosar. Acest efect al nulității în materia probațiunii era subînțeles în concepția Codului de procedură penală din 1968, în timp ce în noul cod este reglementat în mod explicit, prevederile care reglementează nulitățile fiind de generală aplicare, fără a fi scoase de sub incidența lor
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
de probă/procedeului probatoriu prin care este transpusă în dosar. Acest efect al nulității în materia probațiunii era subînțeles în concepția Codului de procedură penală din 1968, în timp ce în noul cod este reglementat în mod explicit, prevederile care reglementează nulitățile fiind de generală aplicare, fără a fi scoase de sub incidența lor actele procesuale și procedurale realizate în materia probațiunii. În consecință, pentru a se dispune excluderea unei probe - cerere formulată și de către autorul excepției din prezenta cauză - trebuie
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
dispune excluderea unei probe - cerere formulată și de către autorul excepției din prezenta cauză - trebuie să se constate că aceasta a fost obținută în mod nelegal; pentru a se constata că proba a fost nelegal obținută, trebuie să se constate nulitatea, de principiu relativă, a mijlocului de probă/procedeului probatoriu prin intermediul căruia proba a fost obiectivată; pentru a se constata nulitatea relativă a mijlocului de probă/procedeului probatoriu, această nulitate trebuie invocată de persoana interesată, într-un anumit interval procesual; neinvocarea sau
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
a fost obținută în mod nelegal; pentru a se constata că proba a fost nelegal obținută, trebuie să se constate nulitatea, de principiu relativă, a mijlocului de probă/procedeului probatoriu prin intermediul căruia proba a fost obiectivată; pentru a se constata nulitatea relativă a mijlocului de probă/procedeului probatoriu, această nulitate trebuie invocată de persoana interesată, într-un anumit interval procesual; neinvocarea sau invocarea tardivă a nulității atrage menținerea ca legal a mijlocului de probă/procedeului probatoriu; menținerea ca legal a mijlocului de probă/procedeului
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
se constata că proba a fost nelegal obținută, trebuie să se constate nulitatea, de principiu relativă, a mijlocului de probă/procedeului probatoriu prin intermediul căruia proba a fost obiectivată; pentru a se constata nulitatea relativă a mijlocului de probă/procedeului probatoriu, această nulitate trebuie invocată de persoana interesată, într-un anumit interval procesual; neinvocarea sau invocarea tardivă a nulității atrage menținerea ca legal a mijlocului de probă/procedeului probatoriu; menținerea ca legal a mijlocului de probă/procedeului probatoriu face imposibilă excluderea probei. ... 23. În ceea
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
a mijlocului de probă/procedeului probatoriu prin intermediul căruia proba a fost obiectivată; pentru a se constata nulitatea relativă a mijlocului de probă/procedeului probatoriu, această nulitate trebuie invocată de persoana interesată, într-un anumit interval procesual; neinvocarea sau invocarea tardivă a nulității atrage menținerea ca legal a mijlocului de probă/procedeului probatoriu; menținerea ca legal a mijlocului de probă/procedeului probatoriu face imposibilă excluderea probei. ... 23. În ceea ce privește vătămarea ce trebuie dovedită, în surse s-a apreciat că, deși legea nu precizează
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
procesual ori o garanție procesuală de natură să le asigure apărarea intereselor lor legitime în cursul procesului penal. Din analiza dispozițiilor art. 282 din Codul de procedură penală și a celor reținute în surse, Curtea a constatat că, în cazul nulității relative, vătămarea se referă la o încălcare a normelor ce are drept consecință o afectare a drepturilor procesuale ale persoanei îndreptățite să o invoce (Decizia nr. 302 din 4 mai 2017, precitată, paragrafele 60 și 61). În speță, fiind vorba
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
penală a dispozițiilor referitoare la competența după materie și după persoană se transformă într-o probă greu de realizat de către cel interesat“ și, implicit, determină încălcarea dreptului fundamental la un proces echitabil, legea procesual penală anterioară reglementând sub sancțiunea nulității absolute nerespectarea normelor de competență materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, vătămarea procesuală fiind, în această situație, prezumată iuris et de iure. Prin urmare, Curtea a reținut că, prin eliminarea din categoria nulităților absolute a nerespectării
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
către aceștia, alături de impunerea, prin lege, și a altor exigențe, cum ar fi instituirea unor termene sau condiții procesuale, constituind o condiționare a accesului liber la justiție, justificată prin restrângerea posibilității de exercitare abuzivă a dreptului de a invoca nulitatea relativă, în vederea asigurării ordinii de drept, indispensabilă pentru valorificarea drepturilor proprii, cu respectarea atât a intereselor generale, cât și a drepturilor și a intereselor legitime ale celorlalți titulari, cărora statul este ținut, în egală măsură, să le acorde ocrotire
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
preambulul contestației sunt invocate considerentele hotărârilor Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, nr. 32 din 6 decembrie 2024 și nr. 7 din 11 martie 2025, apreciindu-se că acestea reprezintă premisele și baza contestației formulate. ... 13. Se invocă nulitatea formală a Deciziei Biroului Electoral Central nr. 31D din 15 martie 2025, întrucât acesta nu a analizat îndeplinirea condițiilor de eligibilitate de către domnul Simion George-Nicolae prevăzute la nivel constituțional. În acest sens se arată că Biroul Electoral Central s-
HOTĂRÂREA nr. 17 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298006]
-
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 471 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Claudiu Laurențiu Tescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unui apel în cadrul căruia a fost invocată excepția nulității apelului. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece permit anularea cererii de apel pentru că aceasta a fost depusă direct la instanța de control judiciar, și nu la instanța a
DECIZIA nr. 621 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298183]
-
are posibilitatea să impună anumite condiții de formă, ținând de natura și de exigențele administrării justiției, dar fără însă ca aceste condiționări să aducă atingere substanței dreptului sau să îl lipsească de efectivitate. Or, dispoziția legală criticată, care sancționează cu nulitatea absolută depunerea cererii de apel la o altă instanță decât cea a cărei hotărâre se atacă, este de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării căii de atac și să restrângă nejustificat accesul liber la justiție al părții. ... 8. Potrivit prevederilor
DECIZIA nr. 621 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298183]
-
12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 471 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității. “ ... 13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiție și în art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
DECIZIA nr. 621 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298183]
-
dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia critică prevederile art. 471 alin. (1) din Codul de procedură civilă sub aspectul sancționării cu nulitatea absolută a depunerii cererii de apel la altă instanță decât cea a cărei hotărâre se atacă. ... 15. Astfel cum reiese din actele dosarului, Curtea constată că obiectul acțiunii introductive de instanță îl reprezintă cererea înregistrată la data de 3 septembrie
DECIZIA nr. 621 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298183]