1,291 matches
-
adjectiv. Mijloace de exprimare: Acest complement corespunde complementului circumstanțial de mod de măsură din gramaticile românești. Întrebări: "hogyan?" „cum?”, "mennyire?" „în ce măsură?”, "mennyivel?" „cu cât?”, "milyen fokban?" „în ce grad?”, "milyen mértékben?" „în ce măsură?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului, adjectiv, numeral, adverb, pronume. Mijloace de exprimare: Întrebări: "kivel?" „cu cine?”, "mivel?" „cu ce?”, "ki által?" „prin cine?”, "mi által?" „prin ce?”, "kinek a segítségével?" „cu ajutorul cui?”, "minek a segítségével?" „cu ajutorul a ce?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului. Mijloace de
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
prin derivare, compunere și alte procedee. Majoritatea cuvintelor moștenite face parte din vocabularul de bază: verbe ce desemnează funcții vitale fundamentale; substantive ce denumesc elemente din natură (animale, plante, elemente meteorologice), părți ale corpului, membri ai familiei, unelte; adjective, pronume, numerale. Cuvintele împrumutate reprezintă circa 7% din lexicul limbii maghiare actuale. Cele mai multe sunt de origine slavă (27%), urmate de cele de origine latină (25%), germană (17%) și turcică (16%). Încă din perioada din istoria limbii maghiare numită proto-maghiară (1000 î.Hr. - 896
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
din alte clase de cuvinte, de exemplu pronumele "on" este considerat nehotărât, dar funcțional este un pronume personal: On ne sait jamais" „Nu se știe niciodată”. De asemenea, este discutabil dacă cele care exprimă o cantitate nedefinită sunt pronume sau numerale nehotărâte, de exemplu "all" „tot, toată, toți, toate”, "several" „mai mulți/multe”. Pe de altă parte, unele dintre cuvintele considerate pronume nehotărâte nu înlocuiesc un substantiv conform definiției pronumelui, de exemplu Quelque chose est arrivé" „S-a întâmplat ceva”. În
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
Tancul principal de luptă ("Tanc Românesc 125", numeralul reprezintă calibrul tunului) a fost numele unei serii limitate de prototipuri prin care s-a încercat construirea tancului sovietic T-72 de către industria autohtonă de armament, prin mijloace proprii. Tancul nu a fost acceptat de către Armata Română, fiind în prezent
TR-125 () [Corola-website/Science/321169_a_322498]
-
Panzerfaust scăzuse semnificativ în primăvara anului 1945 din cauza bombardamentelor și fiindcă luptele erau duse pe teritoriul german. Cele mai multe unități au fost fabricate în luna decembrie 1944, când 1.295.000 de aruncătoare de grenade Panzerfaust au fost asamblate. În general, numeralul din denumire reprezenta distanța optimă de tragere: Numeroase țări aliate au folosit exemplare Panzerfaust capturate. Armata sovietică, de exemplu, distribuia toate exemplarele capturate infanteriștilor ruși.
Panzerfaust () [Corola-website/Science/321630_a_322959]
-
și repetă operațiunea de la început pentru alt cuvânt. Aici este un exemplu de propoziție dintr-un ziar ("Asahi Shimbun" din 19 aprilie 2004) ce folosește toate cele 4 sisteme de scriere: kanji (roșu), hiragana (albastru), katakana (verde), și alfabet latin/numerale arabe (negru): Aceeași propoziție transliterată în rōmaji: Aceeași propoziție tradusă: Mai jos sunt exemple de cuvinte scrise în limba japoneză, transliterate în toate modalitățile de scriere: Ordinea cuvintelor în dicționarele japoneze, sau a numelor în cărțile de telefon este stabilită
Scrierea japoneză () [Corola-website/Science/317299_a_318628]
-
în fact aspectual.) Each Navajo verb generally can occur în a number of mode and aspect category combinations. Navajo prezintă următoarele moduri ale verbelor: Posesiunea este exprimată în limba navajo cu prefixe desemnând pronume personale: Navajo uses a decimal (base-10) numeral system. There are unique words for the cardinal numbers 1-10. The numerals 11-19 are formed by adding an additive "plus 10" suffix ' to the base numerals 1-9. The numerals 20-100 are formed by adding a multiplicative "times 10" suffix ' to
Limba navajo () [Corola-website/Science/321509_a_322838]
-
to the base numerals 1-9. The numerals 20-100 are formed by adding a multiplicative "times 10" suffix ' to the base numerals 2-10. În the compound numerals, the combining forms of the base numerals have irregular vowel and consonants changes. The numeral "1" hâș three forms: The combining form ' is used în the compound ' "11". The numeral ' loses the final ' consonant while the final vowel în ' is shortened when the ' "+10" suffix is added. The suffix loses its inițial ' becoming ' when added
Limba navajo () [Corola-website/Science/321509_a_322838]
-
10" suffix ' to the base numerals 2-10. În the compound numerals, the combining forms of the base numerals have irregular vowel and consonants changes. The numeral "1" hâș three forms: The combining form ' is used în the compound ' "11". The numeral ' loses the final ' consonant while the final vowel în ' is shortened when the ' "+10" suffix is added. The suffix loses its inițial ' becoming ' when added to ' "5". Several changes occur when the ' suffix is added involving a loss of the
Limba navajo () [Corola-website/Science/321509_a_322838]
-
Apuseni, Carpații Meridionali și Carpații Orientali, adică tocmai zona denumită tradițional de către maghiari drept „Erdély”(Ardeal). Cele mai vechi interpretări ale acestui nume sunt: După cum se poate observa, în numeroasele variante ale lui „Siebenbürgen” și „"terra scilicet Septem castrorum"” apare numeralul „șapte” (respectiv "septem") și substantivul „Burg” (respectiv „"castrum"”). Primul care a încercat o explicație a fost Papă Pius al II-lea ("Aeneas Silvius Piccolomini") care a sugerat că numele vine de la existența unui număr de sapte orașe. Acesta a făcut
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
Germania, „"Siebengebirge"” (Șapte munți), supoziție necredibila prin simplul fapt că nu au fost menționați coloniști în Transilvania care să provină din acea regiune. Fritz Holzträger, susține o teza similară pornind de la modul de formare a denumirilor din regiunea Rinului cu numeralul „"sieben"”. Toate dovezile documentare sunt însă mai târzii, folosind cuvântul dialectal „"Sewenberjen"” prin care el consideră că locuitorii din zona Cibinului l-ar fi dat Carpaților Meridionali și denumirea s-ar fi referit doar la provincia Sibiului, „"berjen"” transformându-se
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
conducerea armatei a cerut să fie evaluată și o variantă înarmata cu tunul de 100 mm S-34. În urma testelor din luna iunie a anului 1944, s-a dovedit că varianta inițială, denumită ȘU-100 (abreviere de la "Samochodnaja Ustanovka": "afetul autopropulsat", numeralul era calibrul tunului) înarmata cu tunul D-10S era superioară varianței ȘU-100-2 înarmata cu tunul S-34. Producția în masă a început în luna septembrie a anului 1944 la fabrica Uralmaș din Sverdlovsk. Din cauza procesului de fabricație complex al tunului D-
SU-100 () [Corola-website/Science/322584_a_323913]
-
veche ecuație cubică studiată, și una din ecuațiile pe care egiptenii antici o considerau imposibil de rezolvat. Leonardo de Pisa, cunoscut sub numele de Fibonacci (1170-1250), a putut să găsească soluția pozitivă a ecuației cubice x+2x+10x = 20, utilizând numeralele babiloniene. El a obținut rezultatul 1,22,7,42,33,4,40 care este echivalent cu: 1+22/60+7/60+42/60+33/60+4/60+40/60. Prin formula de cuadratură, rădăcinile derivatei: sunt date de formulele: și
Funcție algebrică de gradul al treilea () [Corola-website/Science/322080_a_323409]
-
semnalul special SOS la intervale scurte și repetate de timp." (În codul Morse american, care a fost folosit de mai multe nave de coastă din Statele Unite ale Americii în prima parte a secolului XX, trei linii au fost folosite pentru numeralul "5", astfel încât, în câteva cazuri a fost semnalul de primejdie informal denumite în continuare "S5S"). În contrast cu codul CQD, care a fost trimis sub forma a trei litere separate, cu spații între fiecare literă, apelul de alarmă SOS a fost întotdeauna
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
dintre care primele șase înscrise pe "zaruri" (celelalte cifre au fost deduse prin adunări explicite): Un articol destul de recent al lui S. A. Iatsemirsky contrazice interpretarea lui "śar" ca „zece”, și preferă să i-l substituie pe "halχ", prin comparație cu numeralele zecilor, care, cu excepția lui „douăzeci” "(zaθrum)", se formează toate adăugând un sufix "-alχ". Substantivul "halχ" fiind atestat, de asemenea, în pasajele privitoare la numere, Iatsemirsky conchide că "halχ" semnifică „zece”, "śar" semnificând atunci „doisprezece”, prin asemănare fonetică între "śar" și
Limba etruscă () [Corola-website/Science/327327_a_328656]
-
soții Anderson au remarcat numele unei mărci de ulei de motor, Castrol-XL, și au găsit că numele suna interesant. O schimbare fonetică a permis crearea titlului "Fireball XL", cifra 5 fiind adăugată titlului deoarece acesta părea un pic plat fără numeral. Seria a fost realizată cu tehnica numită supermarionete creată de soții Anderson, o formă de animație cu păpuși folosită pentru prima dată la filmele "Four Feather Falls" (1960) și "Supercar" (1961) și folosită în producțiile lor ulterioare, cum ar fi
Meteor XL5 () [Corola-website/Science/329495_a_330824]
-
devenind masculine. O trăsătură caracteristică francezei vechi este existența adjectivelor terminate în consoană cu formă unică, mai ales provenite din participiul prezent ("luisant" „lucitor, -oare”, "vaillant" „viteaz, -ă”) dar și adjective la origine: "grant" „mare”, "mortel" „muritor, -oare”. În domeniul numeralului, sistemul de numerație vigesimal, împrumutat de la normanzi, era mult mai bine reprezentat decât în limba modernă: "vins et dis" „treizeci” (literal „douăzeci și zece”), "deux vins" „patruzeci” (lit. „doi douăzeci”), "trois vins" „șaizeci (lit. „trei douăzeci”) ”, "quatre vins" „optzeci” (lit.
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
Acest articol prezintă succint determinanții abstracți (articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul partitiv, numeralul că determinant și adjectivele pronominale), precum și părțile de vorbire nominale ale limbii franceze: substantivul, adjectivul calificativ, numeralul nedeterminant și pronumele (personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ și nehotărât). Că în limbile romanice în general, majoritatea cuvintelor din aceste categorii gramaticale se
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Acest articol prezintă succint determinanții abstracți (articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul partitiv, numeralul că determinant și adjectivele pronominale), precum și părțile de vorbire nominale ale limbii franceze: substantivul, adjectivul calificativ, numeralul nedeterminant și pronumele (personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ și nehotărât). Că în limbile romanice în general, majoritatea cuvintelor din aceste categorii gramaticale se caracterizează prin gen gramatical (masculin și feminin), precum și prin număr (singular și plural), deși aceste trăsături nu
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
categorii de cuvinte folosite aproape exclusiv că determinanți abstracți: articolele hotărât, nehotărât și partitiv, precum și adjectivele pronominale posesiv și demonstrativ. În afara acestora mai sunt și cuvinte care funcționează uneori că determinanți abstracți, alteori că pronume sau că substantive. Astfel sunt numeralele, adjectivul/pronume interogativ și adjectivele/pronume nehotărâte. În această secțiune se tratează cuvintele folosite numai că determinanți abstracți, iar celelalte sunt tratate în secțiunile dedicate ultimelor trei categorii. În franceză numai unul dintre determinanții hotărât, nehotărât, partitiv, posesiv sau demonstrativ
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
adverbele "bien" sau "beaucoup" înaintea lui "plus/moins": "C’est bien/beaucoup plus intéressant" „E mult mai interesant”. Privitor la locul adjectivului calificativ în grupul substantival, vezi articolul Sintaxa limbii franceze, secțiunea Grupul substantival cu atribut(e). Principalele specii de numeral sunt în franceză, ca și în română, cel cardinal, cel ordinal și cel fracționar. Mai sunt și unele numerale care exprimă o cantitate aproximativa cu ajutorul unor sufixe specifice. Numeralul cardinal poate fi folosit și că determinant, si ca substantiv: "J
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
la locul adjectivului calificativ în grupul substantival, vezi articolul Sintaxa limbii franceze, secțiunea Grupul substantival cu atribut(e). Principalele specii de numeral sunt în franceză, ca și în română, cel cardinal, cel ordinal și cel fracționar. Mai sunt și unele numerale care exprimă o cantitate aproximativa cu ajutorul unor sufixe specifice. Numeralul cardinal poate fi folosit și că determinant, si ca substantiv: "J’ai deux vélos. Leș deux șont bons." „Am două biciclete. Amândouă sunt bune”, "Je prends le bus ligne deux
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
limbii franceze, secțiunea Grupul substantival cu atribut(e). Principalele specii de numeral sunt în franceză, ca și în română, cel cardinal, cel ordinal și cel fracționar. Mai sunt și unele numerale care exprimă o cantitate aproximativa cu ajutorul unor sufixe specifice. Numeralul cardinal poate fi folosit și că determinant, si ca substantiv: "J’ai deux vélos. Leș deux șont bons." „Am două biciclete. Amândouă sunt bune”, "Je prends le bus ligne deux" „Merg cu autobusul doi”. Numai numeralul corespunzător lui 1 are
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
cu ajutorul unor sufixe specifice. Numeralul cardinal poate fi folosit și că determinant, si ca substantiv: "J’ai deux vélos. Leș deux șont bons." „Am două biciclete. Amândouă sunt bune”, "Je prends le bus ligne deux" „Merg cu autobusul doi”. Numai numeralul corespunzător lui 1 are forme pentru cele două genuri: "J’ai un frère et une sœur" „Am un frate și o soră”. Se pun la plural următoarele numerale, în situațiile de mai jos: În contrast cu cele de mai sus, numeralul "mille
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
bune”, "Je prends le bus ligne deux" „Merg cu autobusul doi”. Numai numeralul corespunzător lui 1 are forme pentru cele două genuri: "J’ai un frère et une sœur" „Am un frate și o soră”. Se pun la plural următoarele numerale, în situațiile de mai jos: În contrast cu cele de mai sus, numeralul "mille" „mie” nu se pune niciodată la plural ("trois mille" „trei mii”, "trois mille cinq" „trei mii cinci”), iar corespondentul lui „o mie” este "mille" singur, fără "un". Numeralele
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]