1,263 matches
-
activ-copulativ sau pasiv. Uneori însă, unul și același verb care are un determinant cu aceeași valoare morfologică poate avea o dublă interpretare (activă și pasivă). Spre exemplu, când dublul subordonat simultan de pe lângă verbul a se nimeri este exprimat printr-un numeral, substantiv sau adjectiv, verbul din subordonată este activ-copulativ: (1) S-a nimerit ca odaia mea să fie a doua / o mansardă / spațioasă. Odaia mea s-a nimerit a doua / o mansardă / spațioasă. Când însă dublul subordonat simultan de pe lângă verbul în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subordonat simultan de acest tip este exprimat frecvent și printr-un adjectiv. Spre exemplu: Decizia s S-a dovedit ca decizia să fie oportună. De asemenea, dublul subordonat simultan poate face parte din clasa morfologică a pronumelui, a substantivului, a numeralului și a adverbului. Exemple: Se vrea / ca răspunsul să fie altul. Se consideră / că debutul artistului este un eșec. Proba dificilă s S-a nimerit / ca proba dificilă să fie a doua. Spectacolul se preferă altfel. Se preferă / ca spectacolul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
întâmpla, a se nimeri, a se dovedi poate fi exprimat printr-un: Participiu: Drumul s-a nimerit pavat. Adjectiv: Ziua s-a nimerit ploioasă. Adverb: Sufletul lui s-a dovedit altfel decât crezusem eu. Pronume: Ghinionul s-a întâmplat altul. Numeral: Cartea căutată s-a nimerit prima de pe raft. Substantiv: Recepția s-a dovedit o reuniune literară. Se pare că „verbul a se întâmpla nu poate fi regentul unui dublu subordonat simultan exprimat printr-un substantiv. Menționăm că în situația unui
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
mai adesea, cu un dublu subordonat simultan exprimat printr-un adjectiv și printr-un participiu. De exemplu: Manifestarea se vrea calmă. Convorbirea se dorește anulată. De asemenea, aceste verbe sunt compatibile și cu un dublu subordonat simultan actualizat printr-un: Numeral: Porția se dorește dublă. Pronume: Titlul se preferă acesta. Adverb: Guvernarea se dorește altfel. Substantiv: Aniversarea se vrea o petrecere mare. Subliniem că tiparele cu astfel de verbe sunt în extindere și frecvent utilizate în limba actuală, chiar dacă unele dintre
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
actualizat printr-un substantiv (articulat sau prepozițional). Spre exemplu: Imaginea se arată o frescă din secolul al XVIII-lea. Iarba pare de mătase. De asemenea, în această vecinătate verbală, dublul subordonat simultan poate fi un: Adverb: Victoria (izbânda) pare aproape. Numeral: Delegația franceză pare a doua din coloană. Pronume: Decizia se arată alta. Mai rar, verbele în cauză acceptă și un dublu subordonat simultan exprimat printr-un gerunziu (Exemplu: Zgomotul pare venind din pământ) sau printr-un gerunziu adjectivizat (Exemplu: Vocea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
trăsătura [- Personal] și cu un dublu subordonat simultan” actualizat printr-un: Participiu: Programul se consideră ratat. Adjectiv: Fragmentul se știe dificil. Substantiv: Meningita se consideră o boală contagioasă. Gorunul se consideră arborele cel mai viguros. Discul se crede de cupru. Numeral: Grădinile suspendate se consideră a șaptea dintre minunile lumii. Adverb: Hotarul se știe acolo. Gerunziu: Cuvântul dat se consideră având origine latină. Pronume: Lucrarea aceasta se consideră alta. Verbele a se cuveni, a se cere, de cele mai multe ori, admit un
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Dosarul se cuvine analizat. De asemenea, e posibilă combinarea acestora și cu alte părți de vorbire, dar într-o măsură mai redusă, uneori, chiar forțată. Astfel, avem și un dublu subordonat simultan actualizat printr-un: Adjectiv: Răspunsul se cere corect. Numeral: Intrarea noastră pe scenă se cuvine a doua. Adverb: Prezentarea se cuvine altfel. Pronume: Abordarea se cere alta. Se pare însă că aceste verbe realizează mai dificil o sintagmă în care dublu subordonat simultan să fie un substantiv sau un
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
strâng toți. De când ți-am mărturisit prostia care-mi umblă prin cap, te văd alta. b) cu prepoziție Scuză-mă, dar te luasem drept altcineva. Drept cine mă iei oare? c) în construcții comparative L-am lăsat cât tine. 4. numerale a) fără prepoziție Plecat-am nouă din Brașov. Era încredințat de iubirea ei și n-avea nici un motiv să n-o socotească întâia. b) cu prepoziție Orice fac, mereu mă nimeresc drept al doilea. 5. verbe a) la gerunziu Umblă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
unul la un mod nepredicativ”. S-a vorbit și despre posibilitatea subordonatului cu dublu regent simultan de a avea, în calitate de regent, un verb impersonal. Regent nominal poate fi substantiv sau construcții echivalente ( sintagme/articol adjectival +adjectiv/ propoziții), apoi pronume și numeral. Regentul nominal poate avea orice funcție sintactică. Uneori acesta este implicit. Așadar conținutul subordonatului cu dublu regent simultan privește numele, dar este exprimat în același timp prin intermediul verbului însoțit; în felul acesta el apare drept o parte secundară de propoziție
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
substantive compuse; substantive derivate cu un sufix diminutival, peiorativ, etc; ● Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziția adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv și omiterea articolului în cazul posesivelor care însoțesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparație - forme sintetice; ● Numeralul: cardinal, ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal (exprimarea secolelor); distributiv; colectiv, multiplicativ; ● Pronumele personal în acuzativ cu și fără prepoziție; pronumele în dativ cu și fără prepoziție; pronumele relativ; locul pronumelor combinate cu în grupurile verbale, propoziția asertivă și imperativă; pronumele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
un sufix diminutival, peiorativ, etc; ● Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziția adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv și omiterea articolului în cazul posesivelor care însoțesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparație - forme sintetice; ● Numeralul: cardinal, ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal (exprimarea secolelor); distributiv; colectiv, multiplicativ; ● Pronumele personal în acuzativ cu și fără prepoziție; pronumele în dativ cu și fără prepoziție; pronumele relativ; locul pronumelor combinate cu în grupurile verbale, propoziția asertivă și imperativă; pronumele de politețe; pronumele demonstrativ; particulele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
îmbogățire a lexicului; de lexic și de morfosintaxă, - folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul folosind adecvat semnele propoziției și al frazei; ortografice și de punctuație - aplicarea adecvată a cunoștințelor de morfologie în exprimarea scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, conjuncția, prepoziția, interjecția, sintaxa propoziției și a frazei. Notă: Se recomandă următoarele texte: Testo poetico "Tanto gentile e tanto onesta pare" Dante Alighieri Canto V dell'Inferno, La Divina Commedia Dante Alighieri "Solo e pensoso" Francesco Petrarca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
text dat; elemente de limbă și de stil în textul �� literar; figurile de stil, versificația; - categorii morfologice specifice părților de vorbire (conform programelor școlare pentru clasele a V-a - a VIII-a): părțile de vorbire flexibile (verbul, substantivul, articolul, pronumele, numeralul, adjectivul) și neflexibile (adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția); relații și funcții sintactice; - elemente de sintaxă a propoziției și a frazei (probleme de acord; funcții sintactice; tipuri de propoziții principale și subordonatele indicate de programa școlară; propoziția regentă, elementul regent, cuvintele și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266206_a_267535]