4,294 matches
-
pierderea tatălui și cu lumina cărții primite la Ciumulești, l-a făcut pe tânărul de atunci să aleagă drumul mănăstirii. A ucenicit la Boureni un schit care ținea de Mănăstirea Neamț, iar după împlinirea obligațiilor militare a intrat în marea obște de la Neamț. După ucenicia de la Neamț și după studiile teologice seminariale și universitare, ieromonahul Gherasim a fost, pe rând, profesor la seminarul nemțean, egumen la Vovidenia, egumen al Mănăstirii Neamț și apoi stareț la Putna, cu o rodnică și lungă
IN MEMORIAM – EPISCOPUL GHERASIM (CUCOŞEL) PUTNEANUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371932_a_373261]
-
înfățișarea văzută a pâinii și a vinului. 2 - Ca participare: Jertfa de pe Cruce a fost adusă de Iisus Hristos singur, pentru mântuirea tuturor oamenilor, pe când cea din Liturghie este adusă nu doar din partea Lui, ci și din partea Bisericii sau a obștii credincioșilor. Deci și Biserica jertfește împreună cu Domnul nostru Iisus Hristos. 3 - Ca loc: Jertfa de pe Cruce s-a dus într-un singur loc și o singură dată pentru totdeauna, pe când jertfa din Liturghie se aduce de-a pururi și pretutindeni
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
voce publică, a conturat o istorie. Lucru valabil și pentru presa idiș, pentru prezentarea mediului în care ea a apărut și a circulat. Dar, o istorie neterminată, datorită renumitului Yiddishland din Europa centrală și răsăriteană, din care făceau parte și obștile evreiești așkenaze din România de altădată. Chiar dacă unii nostalgici se străduiesc să păstreze această limbă și această cultură, din păcate ele nu mai sunt așa cum au fost. Ajunsă materie de istorie, presa idiș din România este cercetată de autoare în
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
-
istoria presei idiș din România devine mai cunoscută, mai ușor integrabilă istoriei generale a presei din Yiddishland și istoriei generale evreiești. Concluziile autoarei sunt că presa idiș reflectă varietatea și profilul multicultural al vieții intelectuale din România; potențialul comunitar al obștei din țară de a edita și a susține o presă bogată în limba idiș; modernizarea rețelei comunicaționale în rândul societății evreiești; instituirea de către presa idiș a unei noi coeziuni și sociabilități la nivelul instituțiilor evreiești; reacția evreimii la impactul marilor
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
-
cătându-și loc la margini de cetate și adăpost de nesfârșita ploaie. Întâi deshamă caii de povară și le pun pături groase pe spinare, de foc se îngrijește fiecare apoi așează tabăra de seară. Aveau de la vlădica o scrisoare, anume lângă obște să rămână, trei zile -nu o-ntreagă săptămână- cu trupa lor de circ la sărbătoare. În zori de zi, alaiul se pornește, pe uliți către curți împărătești, cu personaje parcă din povești și-un măscărici ce lumea poreclește. Un goliat
CIRCARII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372824_a_374153]
-
scrii astfel de lucruri despre împărat, ar trebui să fii trimis înapoi sub stăpânirea împăratului. El a grăit întocmai, dar iată CARUS, pe mine acum a șasea iarnă mă vede sub polul acoperit de zăpadă” („EPISTOLAE EX PONTO” IV). Despre obștea teritorială la daci, LUCIUS QUINTUS HORATIUS FLACCUS (65 î.Hr. 8 d.Hr.) în ODE ne vorbește astfel: „O viață mai bună duc sciții din stepă, care au obiceiul să transporte pe care, casele lor rătăcitoare, la fel și geții cei
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
scrii astfel de lucruri despre împărat, ar trebui să fii trimis înapoi sub stăpânirea împăratului. El a grăit întocmai, dar iată CARUS, pe mine acum a șasea iarnă mă vede sub polul acoperit de zăpadă” („EPISTOLAE EX PONTO” IV). Despre obștea teritorială la daci, LUCIUS QUINTUS HORATIUS FLACCUS (65 î.Hr. 8 d.Hr.) în ODE ne vorbește astfel: „O viață mai bună duc sciții din stepă, care au obiceiul să transporte pe care, casele lor rătăcitoare, la fel și geții cei
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
scrii astfel de lucruri despre împărat, ar trebui să fii trimis înapoi sub stăpânirea împăratului. El a grăit întocmai, dar iată CARUS, pe mine acum a șasea iarnă mă vede sub polul acoperit de zăpadă” („EPISTOLAE EX PONTO” IV). Despre obștea teritorială la daci, LUCIUS QUINTUS HORATIUS FLACCUS (65 î.Hr. 8 d.Hr.) în ODE ne vorbește astfel: „O viață mai bună duc sciții din stepă, care au obiceiul să transporte pe care, casele lor rătăcitoare, la fel și geții cei
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
din Carpați veneau la Athos, fiindcă găseau aici condiții de viață sihăstrească, de viață pustnicească, mai bună, mai deplină. De aceea nu și-au întemeiat o mănăstire a lor, ci, când s-a întamplat să se stabilească în mănăstiri de obște (în chinovii) au trăit împreună cu ceilalți frați : - La Cutlumuș, la Zograful, la Filoteu, la Karakalu etc. Dar, în general, au trăit viața sihăstrească, în chilii răspândite pe tot cuprinsul Athosului - dovada faptul ca până astăzi există astfel de chilii. Abia
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
ca acolo odihnesc osemințele acestui cuvios stareț Nifon - care a trecut la cele veșnice în anul 1899 și care este, cum am mai spus, întemeietorul și cel dintâi stareț al Schitului Prodromu "acest sfânt lacaș românesc... cu viața chinovitică (de obște), fondat ca azil (spirirual) al tuturor românilor, fară deosebirea lor "(cum citim în Pisania de deasupra intrării în Biserica, neostentativ încadrată de tricolorul românesc). Înainte de actualul schit, pe locul respectiv se înalță doar paraclisul Sfântului Ioan Botezătorul (care dăinuiește și
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
referindu-se, deci, la Sf. Ioan Botezătorul - care este ocrotitorul acestui sfânt așezământ. Icoana făcătoare de minuni a Botezătorului - care cu privirea sa încruntată i-a izgonit pe turci la anul 1821, este cea mai veche dintre icoanele ocrotitoare ale obștii. Pe la începutul secolului XIX se osteneau - pe lângă acest paraclis - trei sihaștri români - duhovnicul Iustin cu ucenicii săi Patapie și Grigorie - care sunt cei dintâi care au avut de gând să ridice acolo un schit "ca să aibă și Românii un sfânt
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie aceasta însăși vrednicia preoțească, care este nedespărțită de cuvioșie. Chipul preoțesc de neschimbat îl constrânge pe preot să se armonizeze cu multă luare aminte și atenție cu relațiile din obștea lui și să își facă aceste relații cu multă prevedere. Mai întâi și mai presus de toate, se armonizează caracterului sfânt ce i se impune. Trebuie să nu se arate în adunări fără vreo pricină impusă de slujirea lui, ori
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI GAVRIIL STOICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371249_a_372578]
-
nu te pot pune la boi. Ce o să zică frații? Pe acesta îl ții la cancelarie și pe noi ne pui la greu?“. Nu a renunțat la gândul său și a mers la Mănăstirea Cozia, unde a fost primit în obștea monahilor. Tot acolo primește ascultarea de paraclisier și predă educația civică elevilor. Deoarece vorbea copiilor despre Iisus Hristos, comuniștii din Râmnicu Vâlcea i-au interzis să mai propovăduiască celor mici învățătura creștină. A fost nevoit să părăsească mănăstirea și s-
CONSTANŢA, ACUM LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA SA LA DOMNUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371158_a_372487]
-
cel care m-a hirotonit, i-am spus dorința mea, iar el mi-a spus: „dacă mergi și faci ascultare de Petroniu, la sfârșitul vieții nu vei mai trece prin vămi, vei zbura direct la cer”. Am fost primit în obștea Schitului Prodromu. Începutul a fost greu; am lăsat palatul și am venit la colibă. La un pat de scândură cu o pătură pe el, la lampă cu gaz, la baie fără apă caldă și duș, la slujbe de noapte lungi
UN CĂLUGĂR FRUMOS, DREPT ŞI ÎNALT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345896_a_347225]
-
cu tragere de inimă și să se respecte întocmai programul. Cea mai grea ascultare pe care am primit-o a fost cea de chelar, atunci când mi-a spus: „frate n-ai blagoslovenie să dai la nimeni nimic, aici totul este obște, totul se pune pe masă la toți frații”. A fost un om al dreptății și al corectitudinii, niciodată n-a luat un fruct de la chelărie sau altceva, iar dacă a luat ceva îmi spunea că a făcut acest lucru. În
UN CĂLUGĂR FRUMOS, DREPT ŞI ÎNALT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345896_a_347225]
-
călugăriei și să ne vedem fiecare de lucrarea mântuirii personale. A fost un călugăr desăvârșit. De multe ori aveai impresia că el este starețul. Avea o smerenie adâncă, uneori mai greu de înțeles de mine și de unii viețuitori din obște, care nu eram la aceeași adâncime a smereniei sfinției sale. El însuși a făcut ascultare de la cei la care le-a încredințat ascultări mai importante ale schitului. De puține ori a trecut peste hotărârile economului, ale ecleziarhului, ale duhovnicului și ale
UN CĂLUGĂR FRUMOS, DREPT ŞI ÎNALT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345896_a_347225]
-
Sfintele Taine. Altceva nu-l mai interesa prea mult. De asemenea, în toate aceste săptămâni, nu a acceptat să mănânce înainte de programul stabilit la care obștea lua masa, deși ucenicul, uneori, îl îndemna să mănânce iar sfinția sa întotdeauna întreba dacă obștea a mâncat. Observând că puterile îl părăsesc, pe 15 ianuarie am mers să-mi cer iertare, binecuvântare și un cuvânt de folos. Întâi el și-a cerut iertare de la mine, după care m-a rugat să nu uit făgăduințele călugărești
UN CĂLUGĂR FRUMOS, DREPT ŞI ÎNALT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345896_a_347225]
-
cuvânt de folos. Întâi el și-a cerut iertare de la mine, după care m-a rugat să nu uit făgăduințele călugărești, să nu fac pogorământ și compromis cu mine însumi, să nu fac sminteală și să întăresc pe frații din obște, iar Domnul să-mi rânduiască un sfârșit bun și creștinesc. Pe 9/22 februarie, la ora 14, 30, am simțit nevoia să merg să-l văd. Se afla într-un somn adânc. Era culcat pe partea dreaptă. Nu mai simțea
UN CĂLUGĂR FRUMOS, DREPT ŞI ÎNALT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345896_a_347225]
-
la cele veșnice părintele stareț...”. Dumnezeu să-l ierte! Autor: Ieromonah Daniel Marc (Schitul Prodromu / Sfântul Munte ATHOS) P.S Ieromonahul Petroniu s-a născut în anul 1914, în comuna Fărcașa din județul Neamț. S-a călugărit aflându-se în obștea Mănăstirii Neamț, apoi a ajuns la Mănăstirea Antim din București. A urmat cursurile Facultății de Teologie, alături de alte studii în Matematică și Filozofie. În anul 1978 a ajuns în Sfântul Munte Athos. Din 1984 a fost protosingher, duhovnic și bibliotecar
UN CĂLUGĂR FRUMOS, DREPT ŞI ÎNALT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345896_a_347225]
-
Filozofie. În anul 1978 a ajuns în Sfântul Munte Athos. Din 1984 a fost protosingher, duhovnic și bibliotecar. Din cauza sănătății necorespunzătoare, s-a retras din egumenia Schitului Prodromu la 6 februarie 2011, fiind înlocuit de ieromonahul Atanasie Floroiu, venit din obștea Mănăstiriii Sihăstria. Ieromonahul Petroniu Tănase a trecut la cele veșnice în ziua de marți, 22 februarie, 2011. A consemnat, Marian Malciu Referință Bibliografică: UN CĂLUGĂR FRUMOS, DREPT ȘI ÎNALT / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 837, Anul III
UN CĂLUGĂR FRUMOS, DREPT ŞI ÎNALT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345896_a_347225]
-
și pictor brezoian, Gheorghe Surdu, dar și a arhivei personale acumulată cu migală și simț de răspundere de-a lungul anilor. De asemenea, ca izvor de documentare, a analizat cartea domnului D. Ciobotea, „Despre moșneni”, un amplu studiu despre apariția obștilor de moșneni de la Cazane până la munții de curbură. Această lucrare l-a ajutat să înțeleagă mai bine legile nescrise ale “devălmășiei” și cine au fost și sunt moșnenii. După revoluție, politicienii și administratorii statului nu prea aveau multe cunoștințe despre
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
de la Cazane până la munții de curbură. Această lucrare l-a ajutat să înțeleagă mai bine legile nescrise ale “devălmășiei” și cine au fost și sunt moșnenii. După revoluție, politicienii și administratorii statului nu prea aveau multe cunoștințe despre noțiunea de „Obște”, unii dintre ei considerând ca fiind o formă de comunitate perimată prin felul cum funcționa, dar din punct de vedere național, pe acea vreme, era celula de bază a societății. Acest tip de asociere este cu preponderență în zona munților
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
pădurilor se împărțea în mod egal, deci împărțirea în mod egal a drepturilor. Aceasta mai funcționează și astăzi, izolat, în anumite zone. Adică un drept nu se împarte moștenitorilor, ci după decesul unui moșnean acel drept se redistribuie tuturor membrilor obștii. Iar în cazul tinerilor, copii ai localnicilor, după împlinirea vârstei majoratului sunt puși în drepturi ca ceilalți moșneni. Domnul Goriță Oprescu, asociază metaforic sistemul de funcționare al devălmășiei egalitare cu o formă de comunism primitiv. Devălmășia inegalitară se deosebește de
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
sistemul de funcționare al devălmășiei egalitare cu o formă de comunism primitiv. Devălmășia inegalitară se deosebește de prima prin drepturile care-i revin fiecărui moșnean care se împart la urmașii acestuia și așa mai departe. În volumul de față, „Istoria Obștei Moșnenilor Brezoieni” se face o prezentare succintă a donațiilor „pentru iertarea de păcate” a unor moșneni din proprietățile lor către mănăstirile din zonă, creând mai târziu nemulțumiri în rândurile urmașilor. Emiterea în 1910 a primului Cod Silvic românesc, după modelul
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
a donațiilor „pentru iertarea de păcate” a unor moșneni din proprietățile lor către mănăstirile din zonă, creând mai târziu nemulțumiri în rândurile urmașilor. Emiterea în 1910 a primului Cod Silvic românesc, după modelul francez, constituie baza juridică de funcționare a obștilor moșnenilor. Autorul analizează amănunțit evenimentele și încearcă să urmeze o linie clară a desfășurării acestora precum și veridicitatea lor. Ne amintește despre primele societăți de exploatare a masei lenoase care au apărut în Brezoi, despre primele joagăre, dar și despre multe
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]