29,357 matches
-
de abordare și interpretare a modului de manifestare a interacțiunii cerere-ofertă-consum, în vederea stabilirii unor măsuri și acțiuni de eficientizare în afirmarea serviciilor. Conceptul modern în managementul calității și în viziunea de marketing impune clientul ca punct de concentrare a interesului ofertanților, care trebuie să țină seama de cadrul complex în care are loc relația de piață și mai ales întâlnirea cu consumatorii pentru realizarea serviciului. Componentele serviciilor și modul lor de utilizare sunt combinații ale elementelor, ce pot constitui un triunghi
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
instrumente diferite: telemarketing, videotext, CD-ROM sau internet, care poate varia. Industria TIME - Telecomunicații, Informații, Medii și Divertisment - dominantă în era informațională, își va baza serviciile de comunicare pe tehnologia multimedia. Instrumentele actuale ale marketingului electronic vor fi adaptate de diferiții ofertanți pentru utilizarea tehnologiei multimedia. Totuși, instrumente precum faxul, versiuni interactive de videotext și distribuția fizică a purtătorilor digitali de date, precum actualmente DVD-ROM, flash carduri, usb stick-uri, vor fi însă disponibile pentru o lungă perioadă de timp și își vor
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
o solidaritate - interesată de a menține conectivitatea globală. Cu siguranță, cel mai fascinant aspect al internetului îl constituie ideea de libertate: libertatea cunoașterii, a informațiilor, a schimbului de opinii. Internetul reprezintă azi cel mai deschis și democratic sistem de comunicare. Ofertantul de rețea pune la dispoziție numai căile de comunicare, suportul. El nu poate să influențeze considerabil ansamblul de opinii și informații din rețea. „e” - viitorul prefix al vieții noastre Într-o lume dominată de micul e, într-o lume care
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
două opțiuni principale: a) externalizarea (outsourcing) a activităților care implică tehnicitate ridicată (proiectare, implementare, întreținere, dezvoltare), b) găzduirea completă a aplicației necesare de către furnizor (hosting). Aceste soluții corespund tendinței din ce în ce mai bine conturate, conform căreia furnizorii de TIC se transformă din ofertanți de produse, în ofertanți de servicii. Într-un anumit sens, TI tinde să capete caracterul unei noi utilități a societății moderne (ca și electricitatea și telecomunicațiile). Factori posibili inhibitori ai dezvoltării ASP pot fi de natura costului telecomunicațiilor, modului de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
externalizarea (outsourcing) a activităților care implică tehnicitate ridicată (proiectare, implementare, întreținere, dezvoltare), b) găzduirea completă a aplicației necesare de către furnizor (hosting). Aceste soluții corespund tendinței din ce în ce mai bine conturate, conform căreia furnizorii de TIC se transformă din ofertanți de produse, în ofertanți de servicii. Într-un anumit sens, TI tinde să capete caracterul unei noi utilități a societății moderne (ca și electricitatea și telecomunicațiile). Factori posibili inhibitori ai dezvoltării ASP pot fi de natura costului telecomunicațiilor, modului de tarifare și a neîncrederii
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
amorfă, manevrabilă, sforarii politici stârnindu-i patimi mărunte, orgolii tembele, înlocuind, pentru scurt timp, terenul fotbalistic al defulărilor cu lupta electorală. Românii votează în continuare pătimași, dezorientați, duși după ultimele promisiuni ale celui care le vorbește. Dintre patru sau cinci ofertanți electorali, este crezut, de obicei, cel care la o dezbatere vorbește ultimul. Chiar dacă ultimul cuvânt a fost spus de un combatant anterior. Aș fi vrut ca volumul meu, slab în esența lui, despre alegerile interbelice să-i îndemne pe tinerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
intenție de altfel, majoritatea angajatorilor (fie că sînt persoane fizice sau juridice) precizează din start prezența obligatorie la dosar a acestei scrisori. Înainte de orice, ea are rolul de a-i atrage atenția angajatorului spre acele aspecte ale pregătirii și experienței ofertantului care corespund, fie și parțial, cerințelor postului: cum anume te pregătești să răspunzi solicitărilor viitoare și de ce ai ales instituția respectivă sînt doar două precizări utile cu care poți veni în întîmpinarea (sau chiar surprinde) așteptărilor celor ce te vor
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
îi propune, îi oferă un scenariu posibil. Transpunerea lui într-un fapt real, operaționarea lui concretă nu poate fi determinată decât prin și de către voința umană. În acest sens, misticul ne spune că demonul tentează, ispitește fiind un negustor, un ofertant abil care, cu răbdarea unui înger intrat în dizgrațiile edenice, pândește peste temporalitatea clipelor adamice de îndoială și orgoliu rătăcitor. Ce aruncă el în fața omului dublicitar și instabil este promisiunea unui altceva care întrece cu mult darul Divinității. Această noutate
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
structural este consecința adâncirii diviziunii muncii, a specializării activității economice și respectiv a structurării pieței muncii. Modificările structurale pot apare la nivelul economiei naționale, dar și la nivel regional. Drept urmare, apar discordante între calificările cerute și cele de care dispun ofertanții de muncă. Amploarea șomajului structural depinde de trei factori: de rapiditatea cu care apar modificările în cererea și oferta de bunuri și servicii în economie. Cu cat ele sunt mai rapide, cu atat și dimensiunile șomajului structural vor fi mai
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
servicii în economie. Cu cat ele sunt mai rapide, cu atat și dimensiunile șomajului structural vor fi mai mari; de gradul de concentrare regională a activităților economice, sau lipsa de diversificare a producției și a serviciilor; de caracteristică specifică majorității ofertanților de muncă imobilitatea. Prin comparație cu alte țări europene, șomajul în România nu a atins niciodată niveluri îngrijorătoare, însă a fost preponderent șomaj de lungă durată, iar acest fapt a fost și este o sursă de îngrijorare. Îngrijorarea nu ține
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
nu sunt simplu de Înțeles, dar au aceeași dinamică fluidă a gustului. — De exemplu, eu ce fel de vin sunt ? Întrebă Jacqueline zâmbindu-i provocator lui Jean-Claude. — Tu ești fărĂ Îndoială un Pinot Gris, suplu, dar plin de gust și ofertant, deși buchetul nu lasă cu nimic să se bănuiască nenumăratele tale calități... spuse Jean-Claude mai În glumă, mai În serios. Până să-și ridice Jaqueline sprâncenele a mirare și neîncre- dere, Jean-Claude i-a luat mâna și i-a sărutat
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
nu sunt simplu de înțeles, dar au aceeași dinamică fluidă a gustului. — De exemplu, eu ce fel de vin sunt ? întrebă Jacqueline zâmbindu-i provocator lui Jean-Claude. — Tu ești fără îndoială un Pinot Gris, suplu, dar plin de gust și ofertant, deși buchetul nu lasă cu nimic să se bănuiască nenumăratele tale calități... spuse Jean-Claude mai în glumă, mai în serios. Până să-și ridice Jaqueline sprâncenele a mirare și neîncredere, Jean-Claude i-a luat mâna și i-a sărutat-o
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
pe lângă cei unul lângă altul, În fața lor, pe cineva, care stă pe un scăunel cu trei picioare. Acela, să știi că e șeful taxei de bară, pentru ziua În care ajungi la Piață. Acela este rămas, de la ultimul plecat, cu ofertantul, să muncească, pentru ca, seara, norocosul, care azi a avut de lucru, să vină, la Piață, și să plătească taxa de bară. De care bară? O să vezi. De bara pe care ei așteaptă, cuminți și răbdători, să-i Întâmpine pe ofertanți
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
ofertantul, să muncească, pentru ca, seara, norocosul, care azi a avut de lucru, să vină, la Piață, și să plătească taxa de bară. De care bară? O să vezi. De bara pe care ei așteaptă, cuminți și răbdători, să-i Întâmpine pe ofertanți, atunci, desigur, când, ofertanții se arată la orizont. La care orizont? La orizontul lor, de dinaintea ochilor fiecăruia. Ai Înțeles? Da. Dute. S-a dus. A nimerit. S-a edificat. Cel de pe scăunel l-a luat În primire: ai venit la
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
seara, norocosul, care azi a avut de lucru, să vină, la Piață, și să plătească taxa de bară. De care bară? O să vezi. De bara pe care ei așteaptă, cuminți și răbdători, să-i Întâmpine pe ofertanți, atunci, desigur, când, ofertanții se arată la orizont. La care orizont? La orizontul lor, de dinaintea ochilor fiecăruia. Ai Înțeles? Da. Dute. S-a dus. A nimerit. S-a edificat. Cel de pe scăunel l-a luat În primire: ai venit la Piață? Da. Ia loc
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
așa i-a și rămas numele: Roșia Montană. Au venit berile. A aflat, și el, cum se consumă, aici, În unele seri, câte o bere, bună, rareori, și câte mai multe. Zic, În unele seri, căci, În zilele În care ofertanții lipseau cu desăvârșire, și nimeni nu avea nici un câștig, nici taxa de bară nu era de unde să fie plătită, Încât, fiecare se ducea acasă cu gura uscată. În seara aia, Însă, nu a fost să fie așa, ci, a fost
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
să fie plătită, Încât, fiecare se ducea acasă cu gura uscată. În seara aia, Însă, nu a fost să fie așa, ci, a fost, potrivit aprecierilor tuturor, ceva mai binișor. În una din zilele care au urmat a venit un ofertant ieșit din comun. Își făcea, omul, vilă, dicolo de dealul Bogata, din fața soarelui, când astrul zilei se găsește la amiază. Și i-a luat pe toți. I-a plătit, en-gros, peste două săptămâni , după cum, de la bun Început, s-au Înțeles
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
of the Select Committee of the House of Lords on Overseas Trade, 1985. footnote> Înțelegem, din această definiție, că raportul preț-calitate (strâns legat de tehnologia utilizată) este un element esențial al competitivității, deoarece reflectă și satisfacția consumatorului, dar și beneficiile ofertantului. „Cel mai utilizat nivel al competitivității se referă la abilitatea de a câștiga profit și de a ți menține piața câștigată. Competitivitatea stabilește în ce măsură o tehnologie sau un produs va supraviețui sau se va dezvolta din punct de vedere comercial
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
consumatori, a salariilor și veniturilor asimilate acestora de salariați și a profiturilor de acționari. Dar, pentru a-și maximiza profiturile, pentru a determina potențialul de absorbție al unei piețe și pentru a-și proiecta activitatea de piață pe termen lung, ofertanții trebuie să știe cât mai multe despre consumatorii lor potențiali: ce doresc ei, ce cumpără, când și de unde se aprovizionează, de ce aleg o anumită marcă de produs și nu alta, cum iau deciziile de cumpărare etc. Cercetarea comportamentului consumatorului nu
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
de ordin social (recunoștință, stimă, apartenență la un grup etc.), stimulul vine din exterior, iar procesul „deliberării” este, în general, mai lent. Prin urmare, apariția unei probleme poate avea la bază atât un stimul intern, cât și un stimul extern, ofertanții trebuind să studieze consumatorii pentru a afla ce nevoi au și pentru a le oferi cele mai bune modalități de satisfacere a acestora. 12.1.2. Căutarea informațiilor necesare soluționării problemei Atunci când individul conștientizează că are o nevoie, el va
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
fi luate: decizia de a cumpăra produsul; decizia de a nu cumpăra produsul; decizia de a amâna cumpărarea; decizia de a înlocui produsul selectat inițial cu un alt produs. 12.1.5. Comportamentul post-cumpărare Pentru a avea succes pe piață, ofertantul trebuie să înțeleagă faptul că obiectivul său nu este doar acela de a atrage clientul, ci și de a-l fideliza. Cu alte cuvinte, el nu trebuie să fie interesat doar să vândă, ci trebuie să fie preocupat de gradul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
persoane experiența pozitivă legată de produsul/serviciul achiziționat, în timp ce un client nemulțumit se va plânge altor unsprezece persoane. Prin urmare, publicitatea negativă se răspândește mult mai repede decât cea pozitivă și, în scurt timp, poate avea efecte nedorite asupra imaginii ofertantului. 12.2. Riscul în procesul de cumpărare Aflat în fața unei anumite oferte, cumpărătorul potențial dorește să obțină cât mai multe informații despre aceasta, tocmai pentru a putea evalua riscul implicat. Amânarea momentului achiziției, evitarea cumpărării unui anumit bun economic, orientarea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
pot reacționa diferit: unii își pot asuma riscul și vor cumpăra produsul, alții vor renunța la achiziție, dacă riscul perceput nu poate fi asumat. Cunoscând aceste tipuri de riscuri pe care consumatorul le poate percepe înaintea sau după efectuarea achiziției, ofertantul trebuie să pună la dispoziția clienților săi potențiali atât produse/servicii de o înaltă calitate, cât și o serie de informații legate de acestea, astfel încât starea de incertitudine pe care o poate traversa consumatorul să fie cât mai mult diminuată
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
consumatori, a salariilor și veniturilor asimilate acestora de salariați și a profiturilor de acționari. Dar, pentru a-și maximiza profiturile, pentru a determina potențialul de absorbție al unei piețe și pentru a-și proiecta activitatea de piață pe termen lung, ofertanții trebuie să știe cât mai multe despre consumatorii lor potențiali: ce doresc ei, ce cumpără, când și de unde se aprovizionează, de ce aleg o anumită marcă de produs și nu alta, cum iau deciziile de cumpărare etc. Cercetarea comportamentului consumatorului nu
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
de ordin social (recunoștință, stimă, apartenență la un grup etc.), stimulul vine din exterior, iar procesul „deliberării” este, în general, mai lent. Prin urmare, apariția unei probleme poate avea la bază atât un stimul intern, cât și un stimul extern, ofertanții trebuind să studieze consumatorii pentru a afla ce nevoi au și pentru a le oferi cele mai bune modalități de satisfacere a acestora. 12.1.2. Căutarea informațiilor necesare soluționării problemei Atunci când individul conștientizează că are o nevoie, el va
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]