2,682 matches
-
aceasta cultivând chiar, cu fervoare, dar și cu o "disciplină" asumată pe deplin, "prozaismul", "firescul" și "documentul". Și autorul nu face aceasta pentru a-și convinge cititorul contemporan lui asupra unui adevăr trăit de el și ascuns cu grijă de oficialități, căci el are deja convingerea că pentru a înțelege lucrurile despre care vorbește e nevoie nu numai de distanța în timp, ci și de o detașare psihologică ce se obține în câteva generații. Gândul lui Soljenițîn, exprimat de mai multe
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
România a profitat. Într-un final, Consiliul votează neutralitatea în unanimitate, dar cu mențiunea de a fi observate aplicarea „strictă a regulilor” ei, „stabilite prin convenții internaționale față de beligeranții din actualul conflict”. Guvernul de la București a acordat cu generozitate sprijin oficialităților și poporului polonez. Acest fapt a nemulțumit nu numai Berlinul, dar și Kremlinul care, imediat după 23 august 1939, va avea față de România și de oficiali ei o atitudine manifestată în „planul unei rele voințe, rele credințe și ostilități crescânde
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
la 4 decembrie 1940, acest act s-a întregit cu semnarea unui acord economic româno-german pentru zece ani, ce consacra prioritățile și interesele germane asupra economiei românești. În problemele de colaborare economică româno-germană, Antonescu a adoptat o atitudine pe care oficialitățile Reich-ului o considerau neîncrezătoare: „Antonescu putea fi determinat mai ușor să facă concesii în domeniul militar decât în cel economic, unde era foarte strâns legat de cercurile economice liberale, care dominau ca și în trecut, și de politica financiară a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în Piața Mitropoliei din Cluj. Se miza pe impactul psihologic și pe impulsul unei reacții spontane al populației române asupra celei maghiare. Însă, știrea, care provenea „din sursă maghiară”, era inexactă, așa încât reacțiile românilor nu s-au manifestat după cum scontaseră oficialitățile de la Budapesta. De multe ori, agenții maghiari, pentru a-i agita și pe evrei contra românilor, căutau să-i convingă pe cei „din Ardealul necedat că oricând Ungaria” nu va lua „măsuri așa de drastice contra evreilor ca în România
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
la București, a trecut la reorganizarea și redistribuirea funcțiilor în cadrul Legației, în urma cărora au rezultat modificări, implicit la serviciul de informații. Astfel că organul informativ al Legației bulgare a fost reașezat pe trei direcții, ceea ce sublinia accentuarea politicii revizioniste a oficialităților bulgare de la Sofia. Lui Filip Glavnicov, cancelarul Legației, i-a fost încredințat serviciul de informații economice, locotenent-colonelului Ștefan Nedev, atașatul militar, cel pe probleme militare, iar lui Todor Dobrev, care condusese serviciul Legației până acum, cel pe probleme politice. Trebuie
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pe teritoriul românesc. Centrul de la Varna era condus de „At. C.” și se ocupa de organizarea activității informative în județul Caliacra, dar fără a neglija activitatea iredentistă. În cursul anului 1939, mai precis după materializarea înțelegerilor sovieto-germane prin Pactul Ribbentrop-Molotov, oficialitățile bulgare au impus structurilor sale de spionaj o temperare a acțiunilor informative pe teritoriul României. Pentru guvernul bulgar, susținut de cele două puteri totalitare și revizioniste de pe continentul european, o activitate intensă de spionaj pe teritoriul românesc ar fi produs
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de măsuri represive „împotriva conducătorilor autorităților locale”, pentru că exercitau „înrâurirea corespunzătoare asupra elementelor antisovietice”. Cei arestați - comandantul orașului, șeful poliției, directorul Siguranței etc. - au fost „expediați în penitenciarul din București și, ulterior, eliberați, cu concedierea din posturi”. În cazul când oficialitățile române acționau în forță, pentru a impune autoritatea și ordinea, așa cum s-a întâmplat în timpul evenimentelor de la sfârșitul lunii februarie 1945 (demonstrațiile FND împotriva guvernului Rădescu), sovieticii își schimbau atitudinea. Comandamentul diviziei de trupe NKVD, colonelul Alexeev, cerea printr-un
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Ideea Salonului a proliferat, așa încât, alături de familia - matcă, care a gândit încă de la prima ediție desfășurarea lui în duplex Iași - Chișinău (Salonul de Carte Românească, devenit Salonul Internațional de Carte, de când limba română este din nou impusă drept tabu de oficialități - august-septembrie, în cadrul Sărbătorii Limbii Române; Salonul Internațional de carte pentru Copii - mai), deși aproape peste un deceniu, și Cernăuți (ediția din acest an nemaiavând loc, din păcate, din cauza disensiunilor dintre români și românii de acolo), s-au înscris, în aceeași
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și Facerea lumii. În mai multe părți văzută o frânghie întinsă de la o casă la a lta, peste stradă, închipuind Zidul orașului. Apreciau populația Iaș ului la 50.ooo de suflete, din care evreii reprezentau jumătate, poate 20.000, spuneau oficialitățile. Evreii credeau că ei totalizau 15.000, 10.000 sau... 3.500 familii. Dar să revenim la ceremonia Ispășirii, la înc heie rea ei. La apusul soarelui, evreii se roagă pentru ultim a da tă. Urletele lor devin grozave, mai
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și lucrări de specialitate. Pentru contribuția adusă la creșterea patrimoniului muzeistic băcăuan și la dezvoltarea culturii, în anul 1996 dl. col.(r. Ioan Dogaru a fost declarat „Cetățean de onoare al municipiului Bacău”, înmânându-i-se și „Cheia orașului” din partea oficialităților Bacăului. Aceste piese își găsesc locul în sala de expoziție alături de întreaga donație, constituind puncte de atracție pentru vizitatori. Secția de istorie-arheologie are în componență și Muzeul Țesutului și Postăvăritului Buhuși. Muzeul, înființat în 1977, este adăpostit în fostul conac
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
diplomele emise de această instituție de învățământ superior. A fost nevoie de o amplă campanie de protest susținută de studenții direct implicați de la Universitatea Nouă (inclusiv absolvenții din anii trecuți), de Rectorul Guillaume de Greef, de presa bulgară, de alte oficialități belgiene etc., pentru că guvernul de la Sofia să-și schimbe decizia. Numărul studenților străini a fost semnificativ la Universitatea Liberă, dar era mai redus decât la Liège, bunăoară 116. Într-o statistică pusă în circulație de Pieter Dhondt 117, media anuală
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de acestă; cine erau și ce au devenit în timp românii titulari ai diplomelor de doctor în drept, științe politice și administrative, filosofie și litere, medicina ori științe sau cei care au dobândit diplome de inginer; în ce constă sprijinul oficialităților de la București pentru studenții de la Universitatea Liberă; care era viața ce o duceau tinerii plecați la studii în afara amfiteatrului etc.? Am căutat să răspundem acestor întrebări aducând în discuție o serie de documente puțin sau deloc cunoscute din Arhiva Ministerului
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
care face parte și propriul trecut. Discursul mediatic îl dublează pe cel memorialistic, mutând dezbaterea din mediul public în spațiul personal și transformând informația în emoție. Nicolae Manolescu împarte scriitorimea în două categorii, "albii" și "roșii", adică rezistenții și devotații oficialităților comuniste. "Arta nu mai este "albă" sau "roșie"", spune Manolescu. "Înainte de 1989, scriitorii nu făceau politică, iar culoarea le era dată de operele lor. După 1989, culoarea operelor a devenit indiferentă. Orice scriitor e liber să se angajeze nemijlocit de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
viață", iar faptul devine din ce în ce mai greu de tolerat, cu atât mai mult cu cât influența emisiunilor realizate la Europa Liberă se extindea considerabil în România comunistă"58. Ascultătorii clandestini, fideli emisiunilor, sunt interesați de mesajele cu profil cultural și social. Oficialitățile occidentale, sensibile la drepturile omului, ascultă discursurile veridice și autentice, adjuvante în dejucarea planurilor cu impact negativ. "A pledat ca nimeni altcineva pentru demontarea și demistificarea pretențiilor ideologice ale totalitarismului comunist. A surprins legăturile de adâncime, infra raționale, dintre comunismul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Monicăi Lovinescu și tot ce presupune procedeul (note informative, surse, rapoarte, documente, adrese, planuri de măsuri, agenți, informatori) timp de mai bine de patru decenii. Memoriile Monicăi Lovinescu reconstituie imaginea colaboraționistului împotriva căruia glasul i se ridică ori de câte ori are ocazia. Oficialitățile trimit și oameni celebri să o urmărească și să o convingă de avantajele acceptării regimului de la București. Printre ele se numără și Victor Eftimiu, care îi spune în timpul uneia dintre întâlniri: "Nici nu știți ce groaznic e! Infinit mai insuportabil
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
este mic, cu timpul vine rândul tuturor: societatea se plimbă în tăcere, având încredere că administrația îi va îndeplini dorința supremă de a-i ridica de pe umeri propria povară și că va găsi o modalitate de a se autoadministra. Tema oficialităților restrictive este reluată în partea a treisprezecea când protagonista este supusă unui experiment ce amintește de durerile bătăilor violente din timpul anchetelor povestite de Adriana Georgescu și trăite empatic de Monica Lovinescu. După cum afirmă Wayne C. Booth, " Deși un autor
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
contemporane alcătuiesc aceeași triadă, dar cu atribute diferite: disidenții luptă pentru păstrarea integrității culturale pe căi politice sau sociale, rezistenții încearcă să neutralizeze activitatea scriitorilor de serviciu și în momente de dezgheț să recâștige teren, obedienții ascultă cu devotament directivele oficialităților. Monica Lovinescu remarcă felul unic al disidentului de a aborda legile și forurile internaționale, dar și efortul intelectualilor de a rezista presiunilor materiale și morale. Formele de rezistență sunt individuale, deci fără prea mare ecou în afara granițelor, și constau în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
mândri nu numai locuitorii din zonă, nu numai generația actuală, dar și cele ce vor veni de acum încolo. Concepută într-o viziune modernă, cu o geometrie clară, odihnitoare și impresionantă, construcția edificiului a fost dusă până la capăt fără sprijinul oficialităților, atât prin contribuții bănești particulare, cât și prin participarea efectivă, perseverentă și tenace a credincioșilor din localitate în frunte cu primarul, în toate etapele de construire a acestuia. Un tablou tulbure, un eveniment consumat cu mulți ani în urmă, când
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
9 trimise pe bătrînul continent și în România 10 Hugh Gibson, A.C. Coolidge, Halstead, H.H. Bandholtz s-a familiarizat cu problemele și revendicările românilor. În 1917, o misiune diplomatică britanică, condusă de A. J. Balfour, a abordat, în discuțiile cu oficialitățile americane, chestiunea teritoriilor românești aflate atunci sub dominația unor imperii vecine 11 din delegație au mai făcut parte generalul Bridges, colonelul Goodwin, Eric Drummond. Britanicii i-au văzut atunci pe fostul președinte Th. Roosevelt, W. Wilson, R. Lansing și F.
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Martonne 14. Englezii, ca și americanii, au susținut, într-o primă fază, integritatea monarhiei dualiste și ideea creării unei federațiii balcanice. Delegația britanică, în decembrie 1918, și-a adaptat programul pentru a coincide, și mai mult, cu cel al americanilor. Oficialitățile engleze au declarat că "își asumă o poziție imparțială și dezinteresată, ca mediatori"15, sperînd, în felul acesta, să obțină cooperarea "binevoitoare" a Statelor Unite. Problemele românești au fost analizate în cadrul secțiunilor privind Austro-Ungaria (experți: Richard Barett, Thomas Burk, Clive Day
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
includerea în statul român a zonelor locuite în majoritate de români 20. Deciziile finale asupra frontierelor românești urmau să fie lăsate pe seama Conferinței de Pace. SUA s-au prezentat, la Paris, cel mai bine pregătite, din punct de vedere documentar. Oficialitățile americane au acordat o atenție deosebită problemei organizării păcii 21, delegația Washingtonului numărînd 1 250 de persoane care au activat în 63 de comitate. Delegația Bucureștilor, conform mandatului primit din țară, a vorbit "în numele dreptului la unitate națională a României
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și a altor membri ai delegației României la forumul păcii, care au încercat să impună forța dreptului față de dreptul forței în relațiile internaționale. Interese legate de petrolul 28 românesc și alte chestiuni economico-financiare29 au influențat, în mai multe rînduri, poziția oficialităților americane față de problemele românești de la Paris. Mulți ani mai tîrziu, la 27 octombrie 1943, Harold Nicolson, fost expert al delegației britanice în 1919-1923, ținea la Stockholm o conferință în care apăra tratatele de la finele primului război și își exprima îndoiala
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Remo, că, "în principiu, sîntem gata a apela la Pactul Briand-Kellogg". Rezervele diplomației Bucureștilor aveau în vedere Pactul Societății Națiunilor, tratatele și angajamentele luate, precum și vecinii 34. La 4 septembrie 1928, guvernul român a aderat la pact și a anunțat oficialitățile americane despre acest fapt35. Uniunea Sovietică a condamnat, inițial, pactul. Apoi, Litvinov, adjunctul lui Cicerin, a supus, la 29 decembrie 1928, guvernelor vecine un protocol independent, dar analog, valabil pentru Europa orientală. Polonia a solicitat ca la pact să adere
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu reprezenta nici un fel de livrare de material sau plăți făcute în numerar, ci era alcătuită din dobînzi simple și dobînzi cumulate, care au crescut la 339%46. Legea minelor a întîmpinat numeroase adversități din partea trustului "Standard Oil" și a oficialităților Departamentului de Stat47. Instrucțiunile secretarului de stat către ministrul de la București îi cereau acestuia să ia măsuri "pentru apărarea intereselor petroliere în România"48. Trecerea prin Parlament a Legii, menită să întărească viața economică internă și apărarea națională a statului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să ia măsuri "pentru apărarea intereselor petroliere în România"48. Trecerea prin Parlament a Legii, menită să întărească viața economică internă și apărarea națională a statului, a creat numeroase neînțelegeri cu SUA, care a amenințat chiar cu ruperea raporturilor diplomatice. Oficialitățile de la București invitau capitalurile străine, între care și cele americane, să colaboreze la "consolidarea economică și politică a țării", dar "în cadrul politicii românești"49. În anii următori, Washingtonul a urmărit constant modificarea acestei legi, într-o măsură convenabilă intereselor americane
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]