2,027 matches
-
deschisă vertical, Marea carte a lumii, iar la bază, pe treptele monumentului, Capul filosofulului. Această coborâre de pe coronamentul blocului la baza sa indică o viziune paticulară. Capul filozofului nu mai domină din apexul soclului, ci dimpotrivă, este adus ca o ofrandă în consonanță cu un principiu universal ilustrat simbolic de Capul de satir și de Marea carte a lumii. Himera este cea care intermediază între diversele planuri ontologice, ea face trecerea de la o expresie a demoniilor eminesciene, de la beția simțurilor, la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
parte a picturilor cu caracter simbolist poartă amprenta acestei afinități: o "pictură-poem" (Popescu-Gogan) Scrisoarea IV (1897) o nocturnă, Oră de dragoste (1904), un moment din "Luceafărul", Seară de dragoste, Nud la malul mării (1931)281, Natură moartă (1935) și Flori (ofrandă lui Eminescu) (ulei pe pânză, 1,708 x 1,708 cm, inventar 2061, 1935), tot o natură moartă. Poetul nu doar primește din partea Poeziei sale un chip, dar portretul său idealizat se insinuează într-o serie de ilustrații ale poeziilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ușor schematică și o fată din specia acelor femmes fragiles decadento-simboliste. Serafismul acestui sărut este subliniat de atitudinea fiecăruia dintre miri, relevantă la nivelul gestualității care indică cel mai bine relația. Ea își ține ochii închiși, într-o atitudine de ofrandă, iar mâna deschisă subliniază acceptarea și dăruirea. În dreapta, regăsim reformulat grupul din compoziția decorativă a Tainei. Trei femei reunite prin intermediul acelei coregrafii a pantomimei simbolice, împletindu-și mâinile asemeni lujerilor unor plante ornamentale. Există și aici taina, dar aceasta apare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe ghips), un servitor îi aduce acesteia pe un talger capul sfântului Ioan. Apropierea de decadentism ține și de estetizarea actului crud. Figura sfântului posedă frumusețea melancolic renascentistă a reprezentărilor cristice, o frumusețe nobilă a durerii resemnate. Servitorul îi închină ofranda, talgerul pe care se află capul martirului, într-un gest care poate fi tradus prin ecoul suferinței pe care-o provoacă Salomeei vederea acestuia. Aici apare acel personaj pe care l-am intitulat confidentul și care are un dublu rol
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
planuri a cuplului Salomeea-Sfântul Ioan, iar în plan simbolic oferă un sprijin celui care suferă sau celui care a devenit vulnerabil. Salomeea pare să se sprijine de mâna acestui personaj, femeia-confident, care o oprește să se apropie prea mult de ofranda sângeroasă, în timp ce cu cealaltă mână confidentul îi asigură un cerc protector. Această mâna pare pictată parcă după canonul iconografiei bizantine, întreaga scenă este organizată pentru a păstra atmosfera hieratică într-un nucleu dens. În spatele Salomeei se află un cortegiu de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o apropie de sensibilitatea decadentă. Este cazul cu Sarabanda prezentată la Salonul umoriștilor români. Pe o grămadă de cranii dansează o femeie goală care pare să oficieze ceva, cu o atitudine de devot, într-un gest păgân de invocare sau ofrandă. În jurul ei se află o serie de demoni lubrici și veseli, dispuse simetric ard două cazane care alcătuiesc decorul unui număr de circ. Imaginea somptuoară a locurilor de perdiție ca substitute ale infernului reprezintă, în același timp, un plasament modern
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
in-testine, care se hrănește de asemenea cu sânge. Nativii americani o au pe loogaroo, o creatură feminină bătrână, în vreme ce în Brazilia există jaracara, asemănătoare unui șarpe. În Odiseea lui Homer, Ulise oferă sângele unei oi sacrificate fantomelor, care cer această ofrandă pentru a-și recăpăta puterea 65. Tipul vampirului grec este reprezentat de fapt de empusa, sau lamia, o femeie-de-mon înaripată care ademenește tineri chipeși, îi ucide, le bea sângele și le consumă trupurile 66. Deși prezenți în diferite mitologii ale
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
rituală, urmată de Înviere, experimentată de viitorul șaman ca o coborâre În infern. Șamanul este un extatic prin excelență. (.... Șamanul Întreprinde, de asemeni călătorii extatice: 1 pentru a se Întâlni față În față cu zeul celest și a-i prezenta ofrande; 2 pentru a 14 căuta sufletul unui bolnav presupus rătăcit departe de corpul său; 3 pentru a conduce sufletul unui mort spre noua lui locuință”.1 Pentru a Întreprinde călătoriile extatice, șamanul are nevoie de costumația specifică, și trebuie să
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
putând Însănătoși ori chiar omorî. Descrierea stării provocată de administrarea extractului de plantă este numită În termeni populari „Îmbuimăcire de cap” ori „nebuneală”. Revenind la culegerea plantei, există un Întreg scenariu ritual ce comportă circumambulațiune și nuditate rituale, aducerea de ofrande specifice (făină, miere, băuturi, recitarea de invocații și formule magice, condiționări de timp, loc, comportament, gestică. Este vorba, În fond, de un complex de gesturi magice și rituale cu caracter cataretic și apotropaic, menit să protejeze, pe de o parte
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
la cules este cea de două fete sau femei sub Îndrumarea unei „meșteroaie”, deși există cazuri când merg și băieți. În general, ritualul trebuie să se desfășoare noaptea, pe lună plină, În taină, fără ca nimeni În afara practicanților să cunoască scopul. Ofrandele ca daruri pentru plantă nu lipsesc din cadrul nici unui ritual: „pâine, sarmale, plăcinte, țuică, vin”, sau „pâine, slănină și anafură”. Există, de asemenea, cazuri când se aduce ca dar și bani. Dezgroparea mătrăgunei comportă un ritual aparte și o mare grijă
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
lipitura”, adică depresia, durerile de dinți, sub forme de catapalasme, abcesele și hidropizia. Mătrăguna este o plantă erotică, conferind dragoste, fecunditate, bogăție și sănătate. Culesul ei constituie un ritual cu anumite condiții: curăție trupească, puritate, tăcere, gesturi protectoare, aducerea de ofrande, adresarea respectuoasă. În situația În care nu este culeasă după regulile acestea, virtuțile ei magice se pot Întoarce Împotriva celui care a cules-o. „Mătrăguna are dublă putere. Forțele ei pot fi dirijate spre bine sau spre rău, dragoste sau
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
prin gospodărie: animale, căruțe, piese de harnașament, grânele, cantități importante de petrol, benzină, ulei sau alcool pur, fonta necesară producerii obuzelor, cenușa pentru fabricarea săpunului necesar trupelor active etc. Tot cu generozitate au fost întâmpinate și chemările privind „aducerea de ofrande necesare armatei”. Purtată în intervalul 5 noiembrie 7 decembrie 1916, campania de colectare de bunuri s-a încheiat cu următoarele rezultate: „100 cămăși, 87 șervete, 75 ciorapi, 17 flanele, 27 pantaloni, 13 paltoane, 5 mantale, 18 căciuli, 3 tunici, 38
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
15 veste, 4 perechi de bocanci, 7 perechi de mănuși, 1 cojocel și 2 fulare”. Solicitări similare au venit și din partea Primăriei. Astfel, în septembrie 1916, „consiliul comunal anunța pe toți doritorii că a deschis liste de subscripție și primește ofrande de orice fel, pentru întreținerea copiilor de școală ai ostașilor noștri, fără deosebire de religie”. Fără a ține cont de numele proprietarilor, legea rechizițiilor a afectat serios și fondul locativ al orașului. Până în anul 1917, toate clădirile aflate în administrarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mitică, Nunta neagră, înțelegând că omul este o creație de esență divină care, aflat sub protecția zeilor atotstăpânitori, a învățat de la ei abc ul vieții. Să iubească, dar săși urască. Să admire frumosul, dar să fie și orgolioși. Să ofere ofrande, dar să fie și iuți la mânie. și-n așa conjunctură a miticului, omul ar putea crede că totul i se cuvine. Legănat de cântecul orfic, pentru el iubirea înseamnă înăOțare și împlinire: „Ziua-și ridicase fruntea / Din pădurea adormită
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
sau incapabili Vă realizeze situația), și planul înaltului - cel stăpânit de zeii care, asemeni ca în tragediile antice, se amestecau în controversele dintre Sământeni. și astfel, se produce o mutație transcedentală: „și-atunci, la ceas nepotrivit / Lovesc...” și-o ultimă „ofrandă”, o ultimă îmbrățLșare, „în fața lumii înghețate”, a nuntașilor „mânați de gândul răzbunării”, dornici să „ucidă” un vis de iubire. Impresionantă este structura compozițională a acestei balade cu străfulgerări mitice (care însumează 344 de versuri, dispuse în patru părți), în care
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
și tot pământul transilvan, „țărânile, țărânile” străbune „sângeră-n țâțâni / De dor și de singurătate...” întru amintirea lui “Ioan lumină din pustie”, cel care-a fost “lumină lină-n luminie...”, “hrănit cu drumul trudei din marele pustiu...” Amintirea sa înseamnă ofranda unui om și-al unui bun creștin, eloJiul poeziei sale și al patriotului care-a fost. Merită sășoptim împreună cu Poetul: „E vremea îngerului asfințit!” (Porunca) Să aprindem „toate luminile lumii pe-acest fără de margini câmp” (Ascensiunea). Să presărăm pe altarul
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
nici bărbatul, nu conservă clipa fericirii, acea unică trăire interioară, niciunul nu este pregătit să rostească, precum protagonistul lui Matei Vișniec: să-mi „scot încet inima din piept și s-o pun pe masă... ca (pe) un cadou”, ca o ofrandă a sentimentelor, a sincerității și dăruirii totale, în numele unicei și eternei iubiri. La Dan Plăeșu, partenerii se întâlnesc, conviețuiesc (au sau nau copii), se trădează, se despart sau se reîmpacă într-un mod bizar. Veți spune: Dan Plăeșu este un
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
general descîntece și imnuri însoțite de învățăminte și de reguli de întrebuințare. De plidă: „Dacă răposatul cunoaște textul acestui descîntec, va deveni în Lumea de Dincolo un spirit sfînt: el nu va muri pentru a doua oară; își va primi ofrandele stînd la picioarele lui Osiris”. Pe scurt, moartea rituală a lui Osiris nu este accidentală și dramatică, ci reparatorie și întemeietoare. Ea se înscrie într-un complicat program de cucerire a totalului existențial și cosmic, astfel ca partea trecătoare din
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
rute comerciale, pelerinii venind aici pentru a se închina și pentru a oferi sacrificii sutelor de zei tribali. Negustorii locali obțineau profituri de pe urma pelerinilor, care cumpărau de la ei atât alimente cât și animale și obiecte pe care le ofereau drept ofrandă. Revelația lui Mahomed, care avea la bază credința într-un singur Dumnezeu atotputernic, amenința să submineze această activitate profitabilă, ceea ce le-a determinat pe autoritățile locale să pună la cale un complot pentru a-l ucide. Reușind cu greutate să
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
Dumnezeu; poate că vorbește, sau are treabă, sau poate este plecat, sau poate că doarme și trebuie trezit"127. A venit apoi rândul profetului. Acesta și-a construit altarul, folosind douăsprezece pietre care simbolizau triburile lui Israel, și-a stropit ofranda cu apă, l-a invocat pe Dumnezeu și s-a dat înapoi. În câteva secunde focul a mistuit jertfa. Privitorii s-au aruncat la pământ și au strigat: "Domnul este Dumnezeu; Domnul este singurul Dumnezeu". Cu 2 800 de ani
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
în paginile precedente cum bogățiile mănăstirești sunt întrebuințate cel mai ades pentru satisfacerea ambițiilor personale sau pentru întreținerea trândăviei și a viciilor care decurg din ea. Abuzul a fost dus și mai departe. Cum câțiva ctitori rânduiseră să fie făcute ofrande anuale mănăstirilor grecești de la muntele Athos, din Alexandria, Ierusalim și celor ale patriarhului de la Constantinopol, aceste daruri s-au transformat puțin câte puțin, cu ajutorul prinților fanarioți și, mai târziu, cu cel al Rusiei, în acapararea tuturor veniturilor. Astfel că existau
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
a limitărilor 40, definitorie asupra unui sacru al respectului 41, și cea a sărbătorii 42, înțeleasă ca o întrerupere a timpului profan prin "experiența transgresiunii"43. Prin urmare, apropierea de sacru cere o anumită pregătire, impunând chiar jertfe, sacrificii și ofrande închinate divinității, care evidențiază aspecte diferite ale modului de înțelegere a sacrificiului, de la caracterul voluntar al ofrandei, la cel interesat de stabilirea unei relații speciale a omului cu divinitatea. Caillois acordă acestei idei o importanță aparte, deschizând calea unor interesante
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
o întrerupere a timpului profan prin "experiența transgresiunii"43. Prin urmare, apropierea de sacru cere o anumită pregătire, impunând chiar jertfe, sacrificii și ofrande închinate divinității, care evidențiază aspecte diferite ale modului de înțelegere a sacrificiului, de la caracterul voluntar al ofrandei, la cel interesat de stabilirea unei relații speciale a omului cu divinitatea. Caillois acordă acestei idei o importanță aparte, deschizând calea unor interesante dezbateri, în care ideea de sacrificiu întregește imaginea absolută a sacrului prin conturarea unei scheme relaționale complexe
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de sacrificiu întregește imaginea absolută a sacrului prin conturarea unei scheme relaționale complexe, ce apropie în mod simbolic elementele lumii materiale de cele ale lumii spirituale. De multe ori, mai ales în vechile credințe religioase, cum este și cea iudaică, ofranda presupunea o anume violență, de care donatorul trebuia să uziteze pentru sacrificarea darului adus. În continuarea acestei idei, un alt renumit teoretician al secolului XX, René Girard, identifica o anume relație între categoria sacrului și ideea de violență. Conform teoriei
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
căpăta conotații sacre. Gândind sacrificiul ca o "mediere între un sacrificator și o divinitate"44, pentru Girard urmările violenței sunt duale 45, atât negative prin sporirea răului provocat în mod brutal -, cât și pozitive prin resimțirea unei mulțumiri împărtășite, datorate ofrandei aduse. De altfel, prezența însăși a divinității în această ecuație asigura caracterul sacru al actului sacrificial, a cărui etimologie exprimă ideea în sine a "facerii de sacru". Tot în acest spirit, filosoful român Nae Ionescu afirma, încă din 1925, referindu
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]