2,372 matches
-
toate orașele și cătunele piei jegoase de comuniști. Noi Îi vom stârpi, noi vom scăpa omenirea de ei, de toți absolut. O să le piară urma și graiul. Nimic nu mai e al lor, decât numai moartea. Toate orașele și așezările, ogoarele și animalele și fabricile, cât vezi cu ochii, toate-s ale noastre. Noi le-am făcut, noi suntem stăpânii acestui loc de verdeață, fiindcă noi am scăpat omenirea de ei... Dar Andrei și Carol? Ce-o fi cu ei? Istovise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
adânci și prelungi, intens picturale. Peisagistica sa abordează lumea în toate ipostazele determinate de succesiunea ciclică a lunilor anului, surprinzând de fiecare dată ceea ce este specific pentru fiecare anotimp în parte. Sălcii, Cartierul Tătărași, Stejari la Bucium, Peisaj la Repedea, Ogorul colectiv și Peisaj din Bucium, spre exemplu, sunt caracteristice pentru ciclul estival: Iașii cu Golia, Toamna la Bucium, Peisaj de toamnă, Toamnă la Liteni, Sălcii - toamna sunt reprezentative pentru ciclul autumnal, pe câtă vreme Iarna în sat, Peisaj de iarnă, Amintiri din
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
Mihai Cămăruț până când, după expresia foarte sugestivă a unui confrate „găsind că a cântat bine și destul anotimpurile și bucuriile obișnuite ale vieții de pe pământul Modovei, a adormit simplu si firesc precum strămoșii lui după ce-și făceau datoria pe ogor Registrul cromatic al picturii lui Mihai Cămăruț este surprinzător de variat în raport cu ținuta stilistică unitară a creației sale, iar cel tematic conține aproape toate genurile artei penelului: peisaje, flori, nuduri, naturi statice, portrete, autoportrete, scene de muncă, scene de gen
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
de sub jugul fascist. Figurează cu 9 peisaje la Expoziția „Iașii în arta plastică, organizată de Muzeul de artă din Iași. Tablourile reprezintă imagini din Iași și din imprejurimile Iașului. În lunile august-septembrie figurează cu lucrările Forestieri în repaus și Pe ogor la Expoziția de artă plastică intitulată „Omagiu Anului XXX deschisă la Iași în sala „Victoria. În luna august, Muzeul de Artă din Iași organizează o expoziție jubiliară, intitulată „Trei decenii de creație plastică ieșeană, la care figurează cu lucrările Metalurgiști
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
exemple, întrucât se practică încă. 3) Ce ați descoperit deosebit în arborele genealogic personal? Nimic de spus, decât că arborele meu genealogic a crescut din țărani. Bunica de pe mamă a fost prima generație de târgoveți care continuau să-și cultive ogorul și via, aflate pe dealurile din preajma Vasluiului, orășelul în care m-am născut. Era o femeie foarte activă, cu temperament optimist și foarte generoasă. Ea mi-a povestit odată că, rămânând văduvă cu fete de măritat, trebuia să cumpere un
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
consolideze instituțiile pentru a impune tradiția constrângerilor formale. În lumea civilizată, constrânsă de reguli, el apare ca necivilizat, căci nu se poartă și nu vorbește după reguli construite de oameni, apare sălbatic, întocmai ca natura neamenajată, apare necultivat, exact ca ogorul nelucrat, trăind după legile naturale ale adaptării și sub zodia norocului. Stereotipurile care au existat despre români de-a lungul istoriei sunt tocmai expresia acestui spirit frust, valorizat cel mai adeseori negativ de călătorii proveniți din Occidentul civilizat, cultivat. Dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
avea ca proprietar și editor însăși Societatea politică Concordia; redactor responsabil Vasile Marco. „Pentru ocuparea postului de secretar în comuna Arborea din districtul Rădăuți condițiile sunt: leafă de 400 florini anual, locuință, 32 florini pentru încălzit și 30 de prăjini ogor. Se cere cauțiune 300 florini, cunoașterea deplină a limbii germane și române scris și vorbit” - spunea ziarul (aflăm că 100 kilograme de grâu costa 6,20 - 6,30 florini, iar 100 kilograme de popușoi 4,80-4,90 florini). Că ziarul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
supliment de duminică la ziarul Bucovina, apare în fiecare sâmbătă, director dr. Dori Popovici, prezidentul Ligii țăranilor români din Bucovina. Numărul 14 din 12 aprilie 1919, în 8 pagini, cuprindea articole pe înțelesul cititorilor: „Muncă cinstită și minte trează”, „În ogorul neamului”, „Articol țărănesc”, „Țăranii și cartea”; la Foiță se putea citi: „Fiți uniți și veți avea orice veți cere”; la rubrica „Partea glumelor” era tipărită „Povestea vorbei” de Anton Pan, iar Orest Horea Pașcanu semna versurile „Leibă cel cuminte”. Rubrica
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
oboseală și suferință. Nu se știe unde au fost duse...” Deabia după două luni s-a anunțat eliberarea lor... Cât de mult au așteptat bucovinenii sosirea trupelor române ne-o spune și necrologul profesorului Emil Forgaci, ultimul luptător căzut pe ogorul de glorie al muncii intelectuale în Bucovina, publicat în Glasul Bucovinei din 11 decembrie 1918: „Mult a așteptat acest suflet ceasul Mântuirii și n-a vrut să-și părăsească învelișul șubred, până nu s-a convins că în adevăr acest
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ziua de mâine!... (Din Junimea Literară nr.5-7/1935) * Făt-Frumos, anul X, nr.4, redacția și administrația strada Munteniei nr.14, Cernăuți. Apare sub direcția dlui prof. univ. Leca Morariu. Prin 10 ani de apariție, această revistă a tras pe ogorul folclorului nostru și pe cel al literaturii bucovinene brazde de o mult grăitoare seriozitate, care vor rămâne pentru semănătorii slovei creatoare pildă de sănătoasă îndrumare intelectuală. (Din Voința Școalei, 10 noiembrie 1935) Pavilionul II de la Spitalul Suceava, adăpost al lui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Trebuia să venim undeva în afara orașului, la [ora] șapte jumătate, într-o zonă destul de îndepărtată și [eram] ținuți acolo până ne făceam normele, până seara târziu. Activiștii răcneau la profesori, profesorii răcneau la noi [...]. Perioadă extrem de traumatizantă" (A.M.). Dacă pe ogoarele patriei prezența lor părea cumva utilă, în fabrici era cel mai adesea o parodie, perturbând atât activitatea de acolo, cât și studiul în sine: "aveam două săptămâni pe trimestru în care mergeam la fabrică, nu mergeam deloc la școală. Practic
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sau chiar din natură; poate să aibă lacune adînci și multe prejudecăți, dar cît este de vie, de personală și de bogată, față de aceea a copiilor care, timp de 15 ani de școală, cu gura închisă, "au lucrat pe un ogor străin""259. Ellen Key a acordat o importanță hotărîtoare activității copilului, nevoilor sale și tuturor lucrurilor care îl interesează, curiozității și sensibilității sale, factori fundamentali ai dezvoltării mentale și morale. 5.9. Educația nouă Educația nouă s-a format și
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
facă îndemînatec și să poată face ce va vedea. Mama care păstrează buricul și moțul copilului său să i-l dea cînd se va face el mare să și-l rupă singur în bucă țele și să-l arunce peste ogoare primăvara, căci va fi foarte deștept acel copil și ce va vedea cu ochii va face cu mînile. Băieții mici cu buricul afară au patimă spre boli, iar cei cu buricul dus înăuntru vor fi voinici. Buruiană Cînd scoți buruieni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
grierilor din casă, că-i păcat, deoarece grierul e semn de belșug. Să verși borșul cînd găsești în putină grieri, că i rău de viermi. Grindină înainte de Sf. Ilie să nu zvîrli cu mere în sus, că bate piatra peste ogorul tău cît merele. în a noua joi după Paști, „Joia Verde“, să nu lucrezi nimic nici în casă, nici la cîmp, ca să nu bată piatra. Din Joimari și pînă la Ispas nu se toarce, coase, fierbe cămeși etc. joile, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fost morar, trebuie să-i puie sub cap diferite unelte de moară, fiindcă ar fi furat la măsură; fecio rului boieresc i se vîră o prăjină în casă pe fereastră și i se pune în mînă, fiindcă a măsurat strîmb ogorul. Cînd moare cineva, nu-i bine să-i ție lumina unul din neamurile mai de aproape, căci bolnavul se chinuiește pînă moare. După ce o persoană a murit, corpul i se scaldă într-o albie, ca să se ducă curat pe ceea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a gărăi, a cîrîi gorgoasă - fruct cu sîmbure goz - gunoi gresie - piatră de ascuțit gropan - groapă cu apă pentru păsări guri (a) - a pregăti pînza pentru urzit; a face gura cămășii gușter - răgușeală H halici - alice hat - fîșie ce desparte ogoarele helgă - helge, nevăstuică albă hîrb - obiect uzat hîrleț - pintenul iadeșului hlei - lut hluj - cocean hogeag - coș de fum hojma - neîncetat holeră - cătină hospă - hoaspă, coajă de graminee și leguminoase hui (a) - a vui huscă - bulgăre huți (a) - a legăna I
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
colo, la amvon, cu glas tremurător/ Glăsuiam sfielnic crezul la popor”, sau în Psalm, unde se dă glas năzuinței de a fi „profetic trubadur/ Ce-și macină ființa și-o aruncă-n jur/ Ca să-ncolțească-n inimi ca grâul din ogor”, năzuință ce poate fi privită și ca un crez poetic orientat spre colectivitate. Un asemenea crez pare să răzbată din piesele primului ciclu din Umbre și lespezi, intitulate Vis străbun, Așa era tata, Țăran, Plugar, Danie străveche. Revelația atavismelor țărănești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
de la expresionism este posibilă, însă ea a prins pe solul unei firi introvertite, melancolice și al unor autentice și intense experiențe sufletești: solitudinea (Pastel), senzația claustrării (Sub zidul nopții, La umbra vremii și Gând sub lespede), dedublarea (Tremur de fântâni, Ogor sterp), pierderea crescândă a identității (Anotimp stins). În acest sens sunt și încercările de autoportretizare din Luptă fără sfârșit, din Cerșetorul orb („Cânt cu vremea surpată în ureche/ Azvârlit în prezent parodie/ Ca cerșetorul orb cu armonica veche/ Mereu aceeași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
făgărășeni, veri boerones terrae Fogaras ab antiquo (adevărați boieri ai Țării Făgărașului, din vechime) cum spune diploma de Înnobilare pe care am moștenit-o de la el. Potrivit aceluiași document, boierul Oprea stăpânea, pe malurile Oltului, „pământuri arabile, cultivate și necultivate, ogoare, predii, pășuni, câmpuri, fânețe, păduri, munți, văi, ape și râuri, iazuri cu pește, precum și alte dependințe și foloase”. Nu am mărturii mai vechi despre familia Cornea și nu am făcut cercetări să Îi urmăresc stirpea. Dar, după toate indiciile, Oprea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Este lucru dovedit de experiența de fiecare zi că românii cu greu pot fi opriți de la muncă În zilele de duminică, ca să nu mai vorbesc de alte sărbători mai mici, mai ales În perioadele În care se Îngrămădesc lucrările pe ogoare, Încât preoții lor aproape În fiecare zi recurg la autorități ca membrii parohiei lor să fie Împinși cu forța publică să respecte sărbătorile. Acest nou paradox reprezenta o altă tentativă de contracarare a reprezentărilor seculare cu privire la relația dintre sărbători și
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fost până în anii '60, cu fii de oameni mai înstăriți: frații Barbărasă (4), Basoc (2), Ivan (3), Petroni (3), Popa (3), când entuziaști, aceștia organizau serbări la școală, seri de cântece și poezie, dar și acțiuni de strângerea spicelor pe ogoare. (Pârile și anonimele au dus la împrăștierea lor care încotro, părinții fiind aspru prigoniți de comuniști). Valul al doilea a însemnat prezența în prim-plan al tinerilor din familiile C. Balan (4), V. Chirilă, Gh. Chitic, Zaharică Dorin, Gh. Machidon
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Toți au fost cuceriți de măreția și de însemnătatea misiunii învățătorești în Biserică. Dorința fierbinte a acestor adevărați doctori ai științei creștine era de a-i vedea pe creștini că întrupează în faptă cuvintele și îndrumările lor, rodind practic în ogorul sufletului și împodobindu-l pe acesta cu virtuți alese, căci altfel, „care este folosul credinței dacă viața nu este curată?”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Împotriva celor care se opun vieții monahale, 1, 6, P. G. XLVII, col. 327
Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
și a bisericii, lupta pentru vetrele și altarele românești de totdeauna... Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miază-Noapte. Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți. Reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabiei și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre..."1 Vestea intrării în război a fost primită cu bucurie de întregul popor, în pofida îngrijorării firești privind soarta celor dragi și apropiați mobilizați pe front. Regele Mihai I a trimis, chiar în prima zi de luptă, o
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
care le-ar fi întregit din punct de vedere hidrografic (izvorul Tisei - Tisza forrása, Valea Mureșului - Maros völgye), strategic-frontalier (Munții Meseș - Meszes, Munții Apuseni - Szilágyság, Munții Metaliferi din Transilvania - Erdélyi Ėrchegység) și din punctul de vedere al geografiei-economice specifice ținutului (ogoarele bănățene, minele). În schimb, nu a luat în calcul nici reanexarea Țării Călatei (Kalotaszeg), nici a Țării Secuilor (Székelyföld). Ultima problemă a fost oricum un morb al chestiunii transilvane, pentru că între majoritatea maghiară din regiunea Partium (unde se situează Bihorul
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de după Trianon (55 de capete/km², față de 93,3 capete/km², în 1930). Populația locală trăia din agricultură (69,6%) în proporție mult mai mare decât cea din Ungaria și își cultiva pământul într-un mod atât de arhaic, încât ogoarele transilvane nu produceau decât recolte de foarte slabă calitate. În 1937, în comparație cu 1,9% în Ungaria, în Transilvania procentul pământurilor în pârloagă era de 17,3%, ceea ce denota cultivarea mai primitivă a pământului. Conducerea agricolă de specialitate din Ungaria se
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]