1,313 matches
-
care anamneza poetică le recuperează aproape intacte, ca în cu tălpile în lutul bucătăriei de vară: "cu tălpile în lutul bucătăriei de vară/ ne-am afundat copilăria în curtea lucreției/ în mijlocul ierbii vasile priponea fulgerele/ scăpate de cerul rupt din omăt/ iar noi țeseam din coada minodorei/ vioară și țambal/ și cântam în cerdacul cu păianjeni/ greierii noaptea se ascundeau/ în găurile de șarpe/ și căutau ouă să își ascută glasul// (...)// până când a venit toamna/ și au căzut frunzele prin praful
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
va fi ficior, are s-o ieaie pe fata cea de suflet a boierului istuia și are să-i mănânce toată averea." În nădejdea că băiatul "va fi norocit" la boier, părinții își vând copilul boierului. Acesta vrea să-l piardă în omăt ("era noapte, ger"), însă copilul este salvat de niște negustori care mărturisesc tuturor circumstanțele găsirii lui ("că ardea o lumânare lângă dânsul - și amu se împluse lumea că trebuie să fie un sfânt"). Împins de remușcări pentru păcatul înfăptuit, boierul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Romanian Intellectuals in the 1930s, tr. Charles Kormos, Oxford, 1991; ed. (Ideologia naționalistă și „problema evreiască”), București, 1995. Ediții, antologii: D. Teleor, Sonete patriarhale, pref. edit., București, 1981; Mihail Sebastian, Jurnal. 1935-1944, pref. edit., București, 1996 (în colaborare cu Gabriela Omăt); B. Fundoianu, Iudaism și elenism, București, 1999 (în colaborare cu Remus Zăstroiu); Arnold Schwefelberg, Amintirile unui intelectual evreu din România, pref. edit., București, 2001 (în colaborare cu Costel Safirman); Întâlniri la Ierusalim, București, 2001 (în colaborare cu Costel Safirman). Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
Fascist Years, traducere de Patrick Camiller, introducere și note de Radu Ioanid, Ivan R. Dee, în colaborare cu United States Holocaust Museum, Chicago, 2000). Această din urmă scriere, apărută integral mai întâi în România (Jurnal, 1935-1944, text stabilit de Gabriela Omăt, prefață și note de Leon Volovici, Humanitas, București, 1996), circula în copie dactilografiată în mediile evreiești, dar - din nefericire - nu și în mediile românești. Apariția ediției americane îngrijite de Radu Ioanid a închis oarecum cercul: Ioanid a preluat în aparatul
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
visului, ni se ivi, câți dintre noi vor fi recunoscut duhul unui nou Băteau ivre venit că campeze "sous Voeil niais des falots"? 25 Idem, pp. 178-179: "Fii ai unor părinți eminescieni, făgăduiți dulcelui vis germanic, prin taină ierbii de omăt și a florii albastre, călcarăm cu hotărâre și lepădarăm dublă trivialitate a unor rurali fără mister și a unui modernism ce reușise să-și asimileze, din toată sforțarea occidentală, doar formele galante ale traficului viu sau ale cupletului". 26 Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
a rămas ea și până în ziua de astăzi, și dintr-însa izvorăște și curge Sucevița, care se revarsă în râul Suceava."373 În ziua de 40 de sfinți, de Mucenici, unele românce din Bucovina adună apă de ploaie sau de omăt și o păstrează peste an, fiind leac pentru diferitele boli (durere de cap, ochi etc.).374 În Duminica Floriile, mai precis, în seara de dinainte, în ajun, pe la miezul nopții, este obiceiul ca să se fiarbă apă cu busuioc și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vestește, / Lumea toată-nveselește! / Ța!..."153 Ritmul bicron, format din două unități de timp inegale, aparținând sistemului "aksák", specific jocului caprei și al cerbului, marchează trecerea din Anul vechi, rotund și desăvârșit, la Anul Nou, abia născut: "Printre brazii cu omăt, / Cerbul trece-ncet, încet, / Iar din tufele uscate / Lupii-apar pe neașteptate / Și pe ciută o sugrumă, / Cerbul fuge fără urmă. / Și de mare supărare / Îl apucă o boală tare. / Cade pe zăpada albă, / Cu gândul la ciuta-i dragă. Scoală
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe condei, numai sub apăsarea "despotismului îngrozitor al iernei" poetul își notează impresiile. O recluziune jumătate impusă, jumătate căutată precede, dar, hotărîrea lui Alecsandri de a scrie" (E.S.). Pofta de scris și fantezia înfloresc pe măsură ce întreaga natură se îneacă în omături. E o plăcere ce se manifestă într-o recluziune silită de intemperii. Nu are frămîntări interioare asupra dificultăților ridicate de procesul de creație, ceea ce îl preocupă sînt "Condițiile exterioare ale stării de a scrie" (E.S.). Criticul propune o bună comparație
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
câteva rânduri, s-o descifreze, cu stângăcie, pentru cititor - ca reprezentări alegorice, într-o viziune căreia i se subsumează, succesiv, metafora vânătorului sau a „gonaciului”, a „izvoarălor părăsite” și a „câmpiilor de dumbravă”, a „puilor de corb ce zbiară”, a omătului „ca lâna” sau a negurii spulberate, „ca cenușa”, peste pământ. Înțelepciunea, „învățăturile bune” sunt repere pe care versificatorul psalmilor le oferă stăruitor veacului său, în nestatornicia tulburătoare a lumii („Că lumea aceasta-i ca o miză mică, / Omul cât de-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
mai nainte pește acolo ara cu plugul". Copacii au săcat de săcăciune; dobitoacele nu aveau ce paște vara, ce le-au fost dărămînd frunză; și atâta prav au fost, cât se stringea troiene la garduri, când bătea vînt: ca de omăt erau troiene de pulbere. Iară despre toamnă, s-au pornit ploi, și au crescut mohor, și dintr-acele și-au fost prinzând foamea sărăcimea" (anomalii climatice). Războiul lui Ioan Armeanul: "nu era o călcare pe pământ, că și mînile le
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
m-au îmbătrînit, nopțile m-au schimosit și, decât toate mai cumplit, norocul m-au urgisit și din dragostele tale m-au izgonit; iară acesta nou, vios, ghizdav și frumos, ca soarele de luminos, ca luna de arătos și ca omătul de albicios este; ochii șoimului, pieptul leului, fața trandafirului, fruntea iasiminului, gura bujorului, dinții lăcrămioarelor, grumazii păunului, sprâncenele corbului, părul sobolului, mâinile ca aripile, degetele ca razele, mijlocul pardosului, statul chiparosului, pelița cacumului, unghele inorogului, glasul bubocului și vârtutea colunului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
căprioară Morfolit de o copită Și-o fi prins în pântec plod De făptură negrăită De strigoi de voievod. Cu coarne de gheață, Că din oamenii de rând Cu coama de ceață, Nu te-ai zămislit nicicând, Cu ugeri de omăt - Doar anapoda și spârc, Iese așa fel de făt. Horele, în ce au mai original și mai serios valabil, intră în definiția folclorului pur, tratat ca simplă formalitate plăcută ochiului și urechii. Tema e o vitalitate excesivă, care caută descărcare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care Alecsandri le atinge rar: „Palid convoi, perdut, uitat, Coloana funerară Ea poartă-n frunte un stigmat. ............................................. Convoiu-ntreg, nedeslipit, Îngenunchind se lasă Pe cîmpul alb și troienit Sub negura geroasă, Și stă grămadă la un loc, Fără-adăpost, nici foc. ........................................ Treptat, omătul spulberat Se-ntinde ca o mare, Și crește, și sub el, treptat, Convoiu-ntreg dispare, Și-n zori tot cîmpu-i Învălit C-un giulgiu nemărginit...” Reveria pietrifiantă se deschide, aici, spre un simbolism remarcabil al culorilor. Al doilea peisaj este mai
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de colecționar, pasiunea pentru Antichitate și pentru arheologie, cultivarea eseului erudit, ironia etc.) și de care-l apropia probabil și "accidentul" tardiv, mai precis iubirea melancolică a bărbatului trecut de amiaza vieții pentru o femeie cu mult mai tânără. Gabriela Omăt, editoarea "agendelor", a identificat "obiectul" acestui amor târziu în persoana Ioanei Postelnicu ("Popea", în caietele criticului), ce i-ar fi slujit prozatorului drept model pentru mai multe personaje feminine din romanele sale. Acribioasa cercetătoare identifică elemente din profilul psihosomatic al
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
E. Lovinescu distribuie, așadar, trăsăturile unei persoane reale "în două personaje diferite, chiar din același roman". Despre Mili, spre exemplu, "divulgă el însuși că ar fi și o mască a lui Bizu". Din aceste exemple și multe altele încă62, Gabriela Omăt trage concluzia că geneza personajului lovinescian e un proces foarte complicat, câtă vreme admite și "transferul unor date din psihologia proprie asupra unui personaj... feminin"63. De asemeni, nu poate să nu ne rețină atenția o însemnare ca aceea din
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
voiajul cu pricina? La mijloc trebuie să fie, probabil, căutarea unei surse inspiratoare, regăsite, spre exemplu, atât în atmosfera patriarhală de la Fălticeni, cât și pe străzile vechi ale Iașului (vezi mărturiile scriitorului din "agende"). Pornind de la astfel de observații, Gabriela Omăt ne propune o foarte interesantă lectură "cu cheie" a literaturii criticului, îndemnându-ne să citim ficțiunile acestea romanești ca pe o "prelungire a memorialisticii", ce l-ar putea explica mai bine "pe omul controversat și puțin cunoscut care era el
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sau, mai precis, le trezește în mine o astfel de tragedie, într-un moment dat (s.n.)"97. După cum anticipam, împrejurările existențiale invocate aici, aluziv, se pot reconstitui, în parte, cu ajutorul însemnărilor din "agende", migălos contextualizate de către realizatorii ediției. Astfel, Gabriela Omăt atrăgea atenția asupra cauzelor de ordin sufletesc care l-au îndemnat pe Lovinescu să-și părăsească "bârlogul" și să călătorească din nou, după aproape trei decenii, în Italia, pe urmele unor presupuse amoruri de tinerețe. Observația are oarecare îndreptățire, dacă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
precum creatorul de geniu), Lovinescu pare să fi încercat, după divorț, dacă nu să-și refacă viața, măcar să se bucure de compania unor femei iubitoare, care să-i mai alunge tristețea. Foarte atentă (și) la detaliile de acest gen, Gabriela Omăt afirmă, nu fără temei, că Lovinescu s-ar fi angajat, în ultimii ani ai vieții, în niște "relații destul de agitate și consumante" de "amitié amoureuse"99. Iată câteva notații ilustrative: 22 sept. 1937: "la dejun, Md**. Totală incapacitate de lucru
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
tolerat, asemeni lui Werther. Dar nici Mite nu reușește să se conformeze pe deplin "idealului" (pervers-decadent) din mintea poetului. Oricum, optând doar pentru postura de "muză", fără alte pretenții, "nemțoicuța" a putut lăsa impresia unei femei superioare. Ca atare, Gabriela Omăt semnalează "preferința netă a lui Lovinescu pentru Mite ca prototip al femeii eminesciene", în defavoarea Veronicăi, "față de care criticul-romancier nutrea prejudecățile și chiar antipatia" perpetuată "pe filieră maioresciană".181 Așadar, văzând în ea o femeie distinsă, mai rafinată decât "Bălăuca", Lovinescu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Lovinescu, Opere, vol. I-IX, ediție îngrijită de Maria Simionescu și Alexandru George, Editura Minerva, București, 1982-1992. E. Lovinescu, Scrieri, vol. I-IX, ediție de Eugen Simion, Editura Minerva, București, 1969-1982. E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, ediție îngrijită de Gabriela Omăt, Editura Minerva, București, 1998. E. Lovinescu, Scrisori și documente, ediție îngrijită de Nicolae Scurtu, Editura Minerva, București, 1981. E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ediție de Monica Lovinescu și Gabriela Omăt, Note de Alexandru George, Margareta Feraru și Gabriela Omăt, vol
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
1969-1982. E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, ediție îngrijită de Gabriela Omăt, Editura Minerva, București, 1998. E. Lovinescu, Scrisori și documente, ediție îngrijită de Nicolae Scurtu, Editura Minerva, București, 1981. E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ediție de Monica Lovinescu și Gabriela Omăt, Note de Alexandru George, Margareta Feraru și Gabriela Omăt, vol. I-VI, Editura Academiei, București, 1993-2002. E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. I-III, Editura Minerva, București, 1981. E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne, ediție, studiu introductiv și note
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Gabriela Omăt, Editura Minerva, București, 1998. E. Lovinescu, Scrisori și documente, ediție îngrijită de Nicolae Scurtu, Editura Minerva, București, 1981. E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ediție de Monica Lovinescu și Gabriela Omăt, Note de Alexandru George, Margareta Feraru și Gabriela Omăt, vol. I-VI, Editura Academiei, București, 1993-2002. E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. I-III, Editura Minerva, București, 1981. E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne, ediție, studiu introductiv și note de Z. Ornea, Editura Științifică, București, 1972. E. Lovinescu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Negruzzi, Iacob / 16 Nemoianu, Virgil / 226 Neuberger, Joan / 224 Neuman, Justin / 76 Nietzsche, Friedrich Wilhelm / 28, 151 Nikolopoulou, Anastasia / 224 Nordau, Max / 146 Notarius, Anonymus / 36, 109, 152, 222 Nuță, Ion / 113, 124, 161, 221-222 O Odobescu, Alexandru / 96, 191 Omăt, Gabriela / 10, 16-17, 96-97, 129, 132, 137, 148, 185-186, 196-197, 203, 206, 208, 221 Ornea, Z. / 122, 138, 221, 225 P Paglia, Camille / 156, 175176, 179, 187, 226 Paleologu, Alexandru / 151 Panu, Gh. / 16, 169 Papahagi, Marian / 12, 36, 45
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană, Loredana Ilie În pregătire: Povestirile lui Alice Munro. De la Dance of the Happy Shades la Open Secrets, Dragoș Zetu 1 E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, ediție îngrijită de Gabriela Omăt, Editura Minerva, București, 1998, p. 158. 2 Idem, p. 7. 3 Idem, pp. 10-11: "[...] anecdota măruntă poate fi ridicată la o semnificație apreciabilă prin valoarea sa psihologică: și, purificată de toate reziduurile prin impersonalizare, poate fi înălțată la demnitatea faptelor
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
afectivității, al lirismului (inadecvat genului epic), pe când "obiectivul" presupune raționalizare, intelectualizare, explorare lucidă a sufletului uman și a lumii, a "subiectului" și "obiectului" deopotrivă. 7 E. Lovinescu, "Istoria literaturii române contemporane (1900-1937)", în op. cit., p. 209. 8 După cum semnala Gabriela Omăt, articolul lui Lovinescu Mizerii literare nu a fost prizat la cenaclu, tocmai pentru că se baza pe un principiu considerat discutabil, acela conform căruia "în relatări ce n-au nimic cu istoria nu adevărul faptelor contează, ci exclusiv semnificația lor psihologică
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]