491,506 matches
-
vorba de o rață care plutește moartă pe apa unui lac de agrement, după ce s-a înfundat cu o pîine de casă, aruncată de un puști de pe margine; de la acea zi, botezată în film "", începe totul. De la acea zi, un om care toată viața n-a făcut nimic, decît să se distreze în felul lui, egoist și cinic, începe să se schimbe și să-și schimbe și viața; omul descoperă că cel mai euforizant "drog natural" posibil e să faci bine
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
de la acea zi, botezată în film "", începe totul. De la acea zi, un om care toată viața n-a făcut nimic, decît să se distreze în felul lui, egoist și cinic, începe să se schimbe și să-și schimbe și viața; omul descoperă că cel mai euforizant "drog natural" posibil e să faci bine cuiva! Filmul sugerează că în scenariul oricărei vieți există o posibilă "zi a Raței moarte", o zi de la care orice viață fără sens poate să capete un sens
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
al personajului din film va fi, în hohotele sălii: "după numai zece minute îmi venea să-mi tai penisul!" Performanța filmului e aceea de a reuși să combine umorul coroziv, de factură modernă, cu mesajul romantic, desuet fără rușine: "nici un om nu e o insulă"... Dimpotrivă, fiecare om e o insulă, pledează, pe o cu totul altă lungime de undă estetică, Lucia și sexul, al spaniolului Julio Medem, o altă premieră din oraș, dezamăgitoare pentru cel care a văzut, la mari
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
hohotele sălii: "după numai zece minute îmi venea să-mi tai penisul!" Performanța filmului e aceea de a reuși să combine umorul coroziv, de factură modernă, cu mesajul romantic, desuet fără rușine: "nici un om nu e o insulă"... Dimpotrivă, fiecare om e o insulă, pledează, pe o cu totul altă lungime de undă estetică, Lucia și sexul, al spaniolului Julio Medem, o altă premieră din oraș, dezamăgitoare pentru cel care a văzut, la mari festivaluri, alte filme ale lui Medem de
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
românești). Cauți în interior și descoperi Reconstituirea; autorul anunțase în prefață că toate filmele sînt catalogate de la 0 la cinci stele; "Reconstituirea" are trei stele. Față de "veto-ul" de la premieră, s-ar zice că e un progres! Își mai schimbă oamenii gusturile și părerile! Da' năravul ba! Pentru că, ce aflăm despre "Reconstituirea" din "ghidul rapid"? Aflăm că: "Singura idee clară care mai străbate filmul e acea definiție "darwinistă" a omului: "maimuță + buletin de identitate"; sintagmă continuată obsesiv în opera pintiliană, prin
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
premieră, s-ar zice că e un progres! Își mai schimbă oamenii gusturile și părerile! Da' năravul ba! Pentru că, ce aflăm despre "Reconstituirea" din "ghidul rapid"? Aflăm că: "Singura idee clară care mai străbate filmul e acea definiție "darwinistă" a omului: "maimuță + buletin de identitate"; sintagmă continuată obsesiv în opera pintiliană, prin constatarea "Subomului" din "Prea tîrziu" că "nu din maimuțe ne tragem, ci din porci, dezvoltată ulterior, în "Terminus Paradis" prin aforismul: "Porcul e frate cu omul"...!" Să reduci "opera
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
definiție "darwinistă" a omului: "maimuță + buletin de identitate"; sintagmă continuată obsesiv în opera pintiliană, prin constatarea "Subomului" din "Prea tîrziu" că "nu din maimuțe ne tragem, ci din porci, dezvoltată ulterior, în "Terminus Paradis" prin aforismul: "Porcul e frate cu omul"...!" Să reduci "opera pintiliană" la asta, e o caricatură, care nu avea nevoie de trei stele. Nimic despre ce a însemnat filmul în epocă, nimic despre traseul lui accidentat, nimic despre premiile lui, în schimb cîteva rînduri despre secvențe "lungite
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
senectute, Ș. Cioculescu adoptase o anumită manieră de comentariu și frecventa anumite subiecte. Știa ca puțini alții să umble cu manuscrise ori cărți rare. Își făcuse obiceiul de a petrece zilnic cîteva ore la BAR, nu ca director, dar ca om care citește (și asta și după ce s-a pensionat în 1974). Prezida săptămînal la Muzeul Literaturii serate literare devenite celebre. Se dedica mai ales autorilor din generațiile vechi, pe care-i urmărea însă meticulos biografic și bibliografic. Oprindu-te pe
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
ironic. Se numără printre cei care mai cred că ironia nu-i poate jigni decît pe proști și că inversul ei nu este seriozitatea, ci stupiditatea morocănoaă. Ș. Cioculescu a fost un polemist urban, neagresiv, un adversar pe care orice om inteligent ar trebui să și-l dorească, un critic de idei limpezi, un raționalist incurabil, un spirit galic prin excelență.
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
Marea Istorie rămăseseră scrise numele tuturor preoților care oficiau slujbele Zeului, a soțiilor și copiilor lor. Mai mult, Marea Istorie a înregistrat și căsătoriile copiilor de preot, ca dovadă a discriminării care se făcea încă de pe atunci între vedete și oamenii obișnuiți. Bătăliile au fost și ele consemnate prin numărul de morți și pierderi de scuturi, lănci și cai. Dat fiind că și pe atunci exista ploaia și vîntul, înseamnă că oamenii nu umblau goi, deci hainele se confecționau cumva. Iar
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
care se făcea încă de pe atunci între vedete și oamenii obișnuiți. Bătăliile au fost și ele consemnate prin numărul de morți și pierderi de scuturi, lănci și cai. Dat fiind că și pe atunci exista ploaia și vîntul, înseamnă că oamenii nu umblau goi, deci hainele se confecționau cumva. Iar dacă locuințele nu aveau ferestre, fără îndoială că aveau uși. Și de aici poate începe totul." Cu alte cuvinte, metoda pare să fie aceea a scriitorului de romane istorice romanțate, cu
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
într-o temporară pierdere a facultăților mintale. Dacă făcea glume, ar fi fost preferabil să le facă în anturajul propriei soacre - o știți, doamna pensionară care plătește taxele de mii de dolari pentru școlarizarea nepoților. Dar nu e dl. Năstase omul să facă astfel de glume: ca în toate aberațiile guvernării sale, premierul-ginerică e cât se poate de serios. Mortal de serios. Presa a comentat incredibila nerușinare a lui Năstase punân-d-o pe seama dorinței de a-l îmbuna pe omul de la Cotroceni
Șiștarul cu lapte al dictaturii sau Ceaușescu al XI-lea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14840_a_16165]
-
dl. Năstase omul să facă astfel de glume: ca în toate aberațiile guvernării sale, premierul-ginerică e cât se poate de serios. Mortal de serios. Presa a comentat incredibila nerușinare a lui Năstase punân-d-o pe seama dorinței de a-l îmbuna pe omul de la Cotroceni. Probabil că știrile privind inevitabila sa debarcare - să nu ne mirăm dacă ea se va produce chiar înaintea summit-ului de la Praga - l-au făcut să-și reconsidere poziția de trufie ciocoiască și de aroganță fără perdea. Brusc
Șiștarul cu lapte al dictaturii sau Ceaușescu al XI-lea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14840_a_16165]
-
cum nu se poate mai potrivit pentru petrecerea plăcută a ultimelor zile de vacanță. Spirit - Armăsarul vestului sălbatic - S.U.A. 2002. Înduioșătoarea poveste a unui cal sălbatic - Spirit (voce Matt Damon): nașterea sa într-un loc pustiu și necălcat de piciorul omului din vestul Americii, capturarea și ducerea lui într-un fort, servitutea la care îl supune un crud colonel (voce James Cromwell), eliberarea și prietenia lui cu un tînăr indian-piele roșie, Little Creek (voce Daniel Studi). Ne-am obișnuit ca povestile
Armăsari, păsări, șoricei by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14856_a_16181]
-
film de animație care are drept personaj principal un cal. Există câteva elemente (coloană vertebrală lungă și neflexibilă, o musculatură bine conturată, o mare varietate de mersuri etc.) care fac ca acest animal, deși foarte frumos și foarte iubit de om, să fie greu de desenat și animat. Așa se face că James Baxter, cel ce s-a ocupat cu realizarea personajului Spirit, a făcut muncă de pionerat. Apoi, în acest film animalele nu vorbesc, deși acțiunea este povestită așa cum o
Armăsari, păsări, șoricei by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14856_a_16181]
-
căutări de crîmpeie de versuri sau de proză citabile, ca acele cartușe de pe cărămizile ruinelor romane, din care se păstrează inscripția." într-un astfel de spirit analizează Cioculescu începutul literaturii române (Văcărescu și Conachi sînt "pe drept necitiți"). Asachi este "omul regimului", Grigore Alexandrescu trebuie tolerat de cititorul contemporan (a se înțelege "cititorul interbelic") pentru unele ieșiri lirice. Alecsandri observă diferența dintre tinerii care studiaseră la Paris și cei care aveau formație germană: se observa asta mai ales după plete, pe
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
mai au răbdare cu cărțile mai puțin comode, cu siguranță acest melanj este un cîștig. încheiem cu o interesantă precizare, într-un dialog închipuit din 1978, dintre învățăcel și Eudoxiu: Agitația este chestie de temperament. N-am nimic comun cu oamenii care se agită, în loc să acționeze. După cum nu am nici de-a face cu acei scriitori exemplari, ca E. Lovinescu și Tudor Vianu, care se așezau în fiecare zi la masa de scris, cu un program bine stabilit și care nu
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
și reprezintă o alternativă viabilă. Despărțirea de modele, teama de a fi repede clasificat, nonconformismul profund sînt motivele pentru care Cioculescu rămîne undeva într-un con de umbră al criticii literare. Cei care îl vor reciti vor descoperi însă acel om de acțiune care instigă la lectură, care învie biblioteci de clasici.
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
Aș reformula definiția în felul următor: jurnalul lui Radu Petrescu este o machetă a existenței proprii. Dar asta înseamnă, dacă ne gîndim bine, că jurnalul precede existenței pe care o consemnează: metaforic vorbind, autorul Părului Berenicei credea, probabil, că viața omului este dinainte scrisă. O machetă misterioasă o conține înainte de a se realiza. Astfel de considerații nu sînt fastidioase cînd ne referim la un autor ca Radu Petrescu. El intră în categoria, destul de rară, a scriitorilor inteligenți și care reușesc să
Jurnalul ca machetă a existenței by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14863_a_16188]
-
Unde sunt cărțile care să evoce anii de teroare de la instalarea comunismului? Unde sunt cărțile care să vorbească despre forța de constrângere a sistemului? Despre cedare și compromis moral? Despre pervertirea societății, despre schimbarea profundă a lucrurilor și despre experimentul omului nou? De unde să știe tinerii de azi? De unde vor ști cei de mâine? E nevoie de mărturiile celor care au cunoscut toate acestea, poate au și participat la ele. Relatările acestea ar șterge și incriminările. Și nu doar ca gen
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
umana înțelegere față de confesiunile unui fost torționar, dar nu avem filme despre crimele acelui torționar. Noi am început cu sfârșitul... Ni se oferă reluările filmelor pe care sistemul comunist le-a produs special pentru a picura doza de transformare a omului nou dar nu avem unde vedea demascarea mecanismului odios care a schimbat fața unei țări, de la pământ și până la oameni. Și atunci? Tinerii au repere aparent relative și judecățile lor par mai crude decât e de așteptat. Ei înșiși ar
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
Ni se oferă reluările filmelor pe care sistemul comunist le-a produs special pentru a picura doza de transformare a omului nou dar nu avem unde vedea demascarea mecanismului odios care a schimbat fața unei țări, de la pământ și până la oameni. Și atunci? Tinerii au repere aparent relative și judecățile lor par mai crude decât e de așteptat. Ei înșiși ar trebui să fie conștineți că de fapt au pornit cu o educație încă afectată de trecutul orwellian, că nouă tuturor
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
să candideze el însuși. Ar mai fi și o a treia posibilitate, ca Adrian Năstase să facă o campanie pentru ca Iliescu să poată candida încă o dată, pentru a-și putea confecționa astfel imaginea de continuator al actualului președinte și de om care merită voturile celor care l-ar vota pe Iliescu și a treia oară. Înclin către prima ipoteză deoarece ea ar trebui să-i surîdă și dlui Iliescu, mai ales dacă patria îl vrea. Și se pare că îl vrea
O Constituție pentru un președinte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14861_a_16186]
-
uceniciei, a devenirii, a formației - școlare, dar, mai ales, lăuntrice -, este foarte interesant de urmărit cum sunt percepute cadrele formării și cum se articulează opiniile asupra acestui parcurs. Dacă Florin Mitroi, de pildă, vorbește cu o enormă căldură despre un om și un profesor excepțional, anume Catul Bogdan, dacă Mihai Horea și Sevastre își evocă și ei profesorii, chiar temporari și, oarecum, exteriori, Sorin Dumitrescu invocă un proiect academic, și anume o Academie de artă răsăriteană, iar Paul Gherasim se limitează
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
și la arta paleocreștină, fără a aminti nici măcar numele unui singur profesor. Din punctul de vedere al conștiinței de sine și, în subsidiar, al sistemului de autoevaluare, la un pol s-ar găsi Florin Mitroi, Horia Paștina și Ion Grigorescu, oameni de o modestie înaltă, aristocratică în sensul cel mai profund al cuvîntului, iar la celălalt, prin ricoșeu, tăcut, auster și hieratic, Paul Gherasim, cel adîncit în natură și bine acordat pentru a recepționa mesajele dumnezeirii și, într-un mod mult
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]