3,747 matches
-
Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Rezultă că bărbații dețin ponderea covârșitoare în toate aceste tipuri de delicte comise cu violență, comparativ cu ponderea foarte scăzută a femeilor, excepție făcând omorurile, în care femeile au o pondere ceva mai ridicată. Această distribuție ridică problema plasării etiologiei violenței fie în zona eredității individului (așa-numita teorie a violenței înnăscute), fie în cea a personalității de bază a acestuia (teoria violenței-frustrare), fie în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
vârstă înaintată (vezi tabelul 2). Tabelul 2. Ponderea medie a persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei în funcție de vârstă, în perioada 1990-2000 Tipul de delict Grupa de vârstă Minori (%) Între 18-20 ani (%) Între 21-34 ani (%) Între 35-54 ani (%) Peste 55 ani (%) Omor 4,6 8,0 41,1 34,6 11,7 Loviri cauzatoare de moarte 4,2 9,2 50,6 29,8 6,1 Vătămare corporală gravă 5,0 9,1 42,9 28,6 8,2 Viol 13,0
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în privința numărului și a ponderii persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei (vezi tabelul 3). Tabelul 3. Ponderea medie a persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei în funcție de mediul de rezidență, în perioada 1990-2000 Tipul de delict Mediul de rezidență Urban (%) Rural (%) Omor 38,8 61,2 Loviri cauzatoare de moarte 42,3 57,7 Vătămare corporală gravă 40,0 60,0 Viol 45,0 55,0 Tâlhărie 51,4 48,6 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
6 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Se poate observa că, în afara tâlhăriilor, ponderea persoanelor domiciliate în mediul rural, condamnate pentru omor, viol, vătămări corporale grave și loviri cauzatoare de moarte este superioară celei deținute de persoanele rezidente în mediul urban, înregistrându-se, în medie, 55-60% delicte comise cu violență în mediul rural și doar 40-45% în mediul urban. Această distribuție relevă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și morale (vezi figura 1). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 1. Ponderea victimelor delictelor cu violență în totalul victimelor delictelor săvârșite în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC, București. Numărul victimelor delictelor comise cu violență (omor, tentativă de omor, lovituri cauzatoare de moarte, loviri și violențe, vătămări corporale, viol, tâlhării etc.) a cunoscut o creștere continuă în perioada analizată, pe fondul creșterii anuale a numărului de victime, în general, astfel încât ponderea acestora în ansamblul victimelor înregistrate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
figura 1). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 1. Ponderea victimelor delictelor cu violență în totalul victimelor delictelor săvârșite în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC, București. Numărul victimelor delictelor comise cu violență (omor, tentativă de omor, lovituri cauzatoare de moarte, loviri și violențe, vătămări corporale, viol, tâlhării etc.) a cunoscut o creștere continuă în perioada analizată, pe fondul creșterii anuale a numărului de victime, în general, astfel încât ponderea acestora în ansamblul victimelor înregistrate să ajungă la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cu violență în funcție de mediul de rezidență, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Dacă avem în vedere tipul sau natura delictelor comise cu violență, într-o proporție covârșitoare de 70%, victimele au fost consecința delictelor de omor, viol, vătămări corporale simple și grave, tâlhării (vezi figura 4). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 4. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de tipul (natura) delictului, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Ca pondere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Prevenirea Criminalității, București. Ca pondere, pe primul loc se situează victimele ce au avut de suferit vătămări corporale simple și grave (35,6%), urmate de cele care au fost ținta unor acte de tâlhărie (20,7%), viol (9,7%) și omor (4,6%). Mult mai semnificativă este analiza dinamicii victimelor diverselor delicte comise cu violență în funcție de natura acestora și sexul victimei, fapt ce relevă că bărbații sunt ținta predilectă a omorurilor, lovirilor cauzatoare de moarte, vătămărilor corporale simple și grave și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
unor acte de tâlhărie (20,7%), viol (9,7%) și omor (4,6%). Mult mai semnificativă este analiza dinamicii victimelor diverselor delicte comise cu violență în funcție de natura acestora și sexul victimei, fapt ce relevă că bărbații sunt ținta predilectă a omorurilor, lovirilor cauzatoare de moarte, vătămărilor corporale simple și grave și tâlhăriilor, în timp ce femeile devin mai ales victime ale violurilor (vezi figura 5). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 5. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului și sexul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ale violurilor (vezi figura 5). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 5. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului și sexul victimei, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Astfel, în cazul delictelor de omor, bărbații sunt victime într-o proporție de 62,8%, iar femeile reprezintă doar 37,2%. De asemenea, bărbații dețin ponderea în totalul victimelor datorate unor vătămări corporale simple și grave (83,2%), având ponderi superioare și în cazul tâlhăriilor (58
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Chart.8 \s Figura 6. Ponderea victimelor delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului și mediul de rezidență, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Mediul rural deține ponderi superioare celui urban în privința victimelor delictelor de omor (65,7%, față de 34,3%), viol (61,1%, față de 38,9%) și vătămări corporale (58,2%, față de 41,8%), în timp ce mediul urban deține ponderea covârșitoare în privința numărului de victime ale unor acte de tâlhărie (74,0%, față de numai 26% în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de către aceasta împreună cu agresorul, în multe cazuri alcoolul reprezentând o condiție favorizantă a delictului, în sensul precipitării declanșării lui. Dacă în ansamblul victimelor acestor delicte cu violență consumul de alcool era prezent într-o proporție de aproximativ 10%, în cazul omorurilor, proporția victimelor ce au consumat alcool este destul de ridicată (vezi figura 7). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 7. Ponderea victimelor delictelor cu violență în funcție de natura delictului și implicarea victimei în consum de alcool, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
s Figura 7. Ponderea victimelor delictelor cu violență în funcție de natura delictului și implicarea victimei în consum de alcool, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Deși consumul de alcool nu poate fi considerat o cauză a omorurilor, faptul că aproximativ 35,0% dintre victimele acestor delicte sau ale tentativelor de omor au consumat alcool atestă că victima are și ea un rol în declanșarea agresiunii bând fie singură, fie împreună cu agresorul. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în consum de alcool, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Deși consumul de alcool nu poate fi considerat o cauză a omorurilor, faptul că aproximativ 35,0% dintre victimele acestor delicte sau ale tentativelor de omor au consumat alcool atestă că victima are și ea un rol în declanșarea agresiunii bând fie singură, fie împreună cu agresorul. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial Considerat de mulți specialiști, teoreticieni și educatori un mediu securizant pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și sub toate formele. La fel de relevantă este și analiza dinamicii victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura sau tipul delictului, care relevă că, într-o proporție covârșitoare de 92%, marea majoritate a victimelor au fost consecința unor omoruri, tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte, loviri, vătămări corporale și mai puțin a unor violuri, tâlhării etc. (vezi figura 11). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 11. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de tipul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
formele. La fel de relevantă este și analiza dinamicii victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura sau tipul delictului, care relevă că, într-o proporție covârșitoare de 92%, marea majoritate a victimelor au fost consecința unor omoruri, tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte, loviri, vătămări corporale și mai puțin a unor violuri, tâlhării etc. (vezi figura 11). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 11. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de tipul delictului, în perioada
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
violenței intrafamiliale concretizată sub forma delictelor de lovire și alte tipuri de violențe (33,4%), urmată de cea a victimelor care au suferit vătămări corporale simple și grave (31,5%). Surprinde însă ponderea destul de mare a victimelor unor delicte de omor comise în mediul familial (15,7%), ca și cea a persoanelor ce au fost ținta unor tentative de omor și lovituri cauzatoare de moarte (11,5%), aceste delicte deosebit de grave generând, împreună, peste 30% dintre victimele violenței intrafamiliale. Dacă avem
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
victimelor care au suferit vătămări corporale simple și grave (31,5%). Surprinde însă ponderea destul de mare a victimelor unor delicte de omor comise în mediul familial (15,7%), ca și cea a persoanelor ce au fost ținta unor tentative de omor și lovituri cauzatoare de moarte (11,5%), aceste delicte deosebit de grave generând, împreună, peste 30% dintre victimele violenței intrafamiliale. Dacă avem în vedere dinamica victimelor unor delicte comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura delictului și sexul victimei, ea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mediul intrafamilial în funcție de natura delictului și sexul victimei, ea diferă sensibil de dinamica victimelor delictelor comise cu violență din afara familiei, în sensul că, într-o serie de delicte, cum ar fi cele de loviri și violență, vătămări corporale, tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte, majoritatea victimelor sunt femei (vezi figura 12). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 12. Ponderea victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura delictului și sexul victimei, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
femei (vezi figura 12). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 12. Ponderea victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura delictului și sexul victimei, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Cu excepția delictelor de omor în mediul familial, unde majoritatea victimelor sunt bărbați (57,85, față de 42,2% femei), în cazul celorlalte delicte violente, ponderea femeilor este mult mai ridicată: vătămări corporale (68,5% femei și 31,5% bărbați), loviri și alte violențe (58,8
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
bărbați (57,85, față de 42,2% femei), în cazul celorlalte delicte violente, ponderea femeilor este mult mai ridicată: vătămări corporale (68,5% femei și 31,5% bărbați), loviri și alte violențe (58,8% femei și 41,2% bărbați), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (68,7% femei și 31,3% bărbați). Analiza dinamicii victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura delictului și mediul de rezidență relevă că, în ansamblul victimelor care au avut de suferit de pe urma
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în medie, 65% din totalul persoanelor înregistrate, în timp ce, în mediul urban, în urma acelorași delicte violente, au avut de suferit doar 35% dintre persoanele implicate. Cele mai mari ponderi ale victimelor acestor delicte în funcție de mediul de locuire al victimei le înregistrează omorurile, în care 72,7% dintre victime domiciliază în mediul rural și doar 27,3% în cel urban, urmate de vătămări corporale simple și grave (cu 68,4% dintre victime provenind din mediul rural și doar 31,6% din mediul urban
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
7% dintre victime domiciliază în mediul rural și doar 27,3% în cel urban, urmate de vătămări corporale simple și grave (cu 68,4% dintre victime provenind din mediul rural și doar 31,6% din mediul urban) și tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (cu 68,7% victime din mediul rural și 31,3% din cel urban). Această distribuție a victimelor delictelor comise cu violență din mediul familial relevă, încă o dată, faptul că, în prezent, mediul rural devine tot
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. În ansamblul victimelor acestor delicte comise cu violență în mediul familial, aproximativ 15,5% dintre victime au consumat alcool singure sau împreună cu agresorul, alcoolul fiind însă mult mai prezent în cazul victimelor omorurilor, care într-o proporție de 34,4% au consumat alcool, și de tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte, în care 32% dintre victime au consumat alcool. Dinamica minorilor victime ale delictelor comise cu violență în afara mediului familial Creșterea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
violență în mediul familial, aproximativ 15,5% dintre victime au consumat alcool singure sau împreună cu agresorul, alcoolul fiind însă mult mai prezent în cazul victimelor omorurilor, care într-o proporție de 34,4% au consumat alcool, și de tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte, în care 32% dintre victime au consumat alcool. Dinamica minorilor victime ale delictelor comise cu violență în afara mediului familial Creșterea violenței îndreptate asupra copilului și a tânărului reprezintă una dintre problemele sociale grave cu care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]