1,499 matches
-
d'un '' paradigme des paradigmes'' pour le domaine des sciences sociales, n'étant pas une approche similaire aux autres courants des relations internationales (le réalisme, le néoréalisme, l'idéalisme, le liberalisme etc). Le constructivisme doit être compris en tant qu'ontologie, épistémologie et méthodologie. Nous avons mis en évidence les thèmes constructivistes qui sont caractéristiques aux relations internationales, la relation de cette approche avec le rationalisme et, finalement, quelques aspects sur les études de sécurité constructiviste. Le deuxième chapitre est dédié
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
tehnologiile, fie ele de tip comunicare sau biotehnologii. Desigur, acest mix de teorii riscă foarte mult: o lipsă de acuratețe a conceptelor, utilizarea lor în afara domeniului care le-a generat, o utilizare improprie (ce ar spune un filosof analitic despre ontologia virtuală?). Dar, dacă acceptăm de la început pariul postmodern - transgresarea limitelor între domenii în interiorul unei arii limitate de cercetare (cum sunt corpul și imaginarul pe care acesta îl produce în era informatică) -, studiul tinerei asistente de la Facultatea de Litere din București
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
prin intermediul unor ritualuri de purificare sau de consacrare. Aceste ritualuri trimit la actele religioase care, prin intermediul ritului și al simbolului, înlesnesc o colaborare sau un control al acestei puteri. De pe pozitia istoricului religiilor, conceptul de sacru reprezintă „alfa și omega ontologiei lui Eliade” , o categorie de bază a operei sale savante, însă, poate tocmai datorită acestui rol central, sensul acestei noțiuni nu este explicitat pe deplin într-o manieră teoretică sistematică în nici una dintre lucrările sale. Așa cum s-a subliniat în
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
avea ambiții creatoare pe cât de fabuloase, pe atât de lovite de sterilitate ca de grindină: îmi vorbea de „sistemul“ lui filosofic, deja compartimentat în dosarele elegante unde-și depunea cu aceeași pedanterie nativă manuscrisele, în care rezolvase problemele fundamentale ale ontologiei, epistemologiei, esteticii și moralei; îmi da să-i citesc lungile piese de teatru, mai mult sau mai puțin istorice, fastidioase și complet inutile, îngrijitele caiete cu versuri, și necoapte, și senile, ale celui care se grăbise să ne părăsească pentru
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
corp, nu se putea obiectiva. Țelul urmărit de Thomas d'Aquino a fost delimitarea unui subiect pur. Respectivul subiect trebuia să fie purtător al conștiinței și nu un suflet (organism) capabil de gândire. Acesta a fost punctul de plecare al ontologiei sale. În sistemul lui Th. d'Aquino, obiectul de reflectat își pierde materialitatea și devine altceva. Aceasta pentru că "asemănatul poate fi cunoscut doar de asemănător". Spre deosebire de ceea ce susținea Aristotel că senzația este ceva care se produce în raport cu prezența nemijlocită a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ontologic i se datorează lui Immanuel Kant, care a oferit și una dintre cele mai interesante critici ale argumentului. Argumentul este numit ontologic nu numai pentru că are de-a face cu dovedirea existenței a ceva, ci și pentru că vizează nucleul ontologiei tradiționale: ce înseamnă că ceva există. Abordarea acestor două probleme filosofice cea a argumentului ontologic și cea a existenței, ne va oferi ocazia să părăsim cadrul filosofiei religiei extinzând aria de reflecție asupra unor probleme legate de conceptul de existență
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ontologic i se datorează lui Kant, filosof care a crezut că a oferit o critică de nezdruncinat a argumentului. El este numit ontologic nu numai pentru că are de-a face cu dovedirea existenței a ceva, ci și pentru că vizează nucleul ontologiei tradiționale: ce înseamnă că ceva este sau există. Unii filosofi precum Karl Barth sunt de părere că Anselm nu a oferit un argument a cărui logică să ne convingă că Dumnezeu există, ci mai degrabă un argument ca expresie a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
unele posibile deschideri pentru discuții ulterioare. Se afirmă că lectura argumentului ontologic poate însemna în funcție de cercetare și rezultatele vizate o lectură care urmărește valoarea și validitatea formală a argumentului (lectură logicistă), o lectură teologică și o lectură din perspectiva istoriei ontologiei. Lectura logicistă implică faptul că argumentul anselmian este important în măsura în care are o validitate logică și citarea părții formale a tratatului este suficientă pentru înțelegerea sensului argumentului 57. Revenind la argumentul lui Anselm, acesta, recomandându-se drept persoana ce caută să
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de luminare, tot așa esența divină nu se desparte de ființa pe care o posedă: Esența, ființa și ființarea supremă, adică ceea ce există sau subzistă în sens suprem nu se raportează una la alta altfel decât lumina, luminarea și luminătorul. Ontologia Sfântului Anselm este exprimată sub forma unei corespondențe dintre ființă și lumină, în sensul că relația esență existență, este asemănătoare relației dintre lumină și luminare 62. Din "Monologion" reiese că există o relație strânsă între existență și atribute deoarece existența
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
argumentul aparent definitiv și i-a conferit un nume, considerând că el reprezintă încercarea rațiunii de a trece de la conceptul a ceva la realitatea aceluiași. La rândul său, Hegel a oferit o interpretare integrând argumentul ontologic în tratatul său de ontologie. Una dintre cele mai interesante critici ale argumentului ontologic anselmian aparține unui contemporan al acestuia: călugărul Gaunilon. Vom analiza în cele ce urmează obiecțiile acestuia din tratatul Liber pro insipiente împreună cu răspunsurile lui Anselm din Liber Apologeticus. În primul rând
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sau alți autori moderni 97. În concluzie, putem spune că argumentul anselmian a reprezentat un moment esențial în dezvoltarea unor problematici perene în istoria filosofiei, cum ar fi existența lui Dumnezeu, existența unui lucru în general ca probleme fundamentale ale ontologiei, dar și a necesității de a construi argumente valide în sprijinul unor teze filosofice și de a intui posibile contra argumente la acestea. Cu toate acestea, după unii autori, argumentul lui Anselm a fostinterpretat greșit demulți filosofi moderni atât de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
fapt la negarea numărului 0. Din faptul că existența este o proprietate a conceptului (astfel ea neputându-se număra printre notele unui concept), demonstrația ontologică a existenței lui Dumnezeu, nu își atinge ținta 173. Frege nu a vorbit despre o "ontologie formală", dar vorbind în logica sa despre obiect concept și relația dintre acestea logica sa poate fi considerată o asemenea ontologie, o teorie a existenței obiective. Ontologia lui Frege este totuși incompletă pentru că nu este o teorie generală a existenței
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
unui concept), demonstrația ontologică a existenței lui Dumnezeu, nu își atinge ținta 173. Frege nu a vorbit despre o "ontologie formală", dar vorbind în logica sa despre obiect concept și relația dintre acestea logica sa poate fi considerată o asemenea ontologie, o teorie a existenței obiective. Ontologia lui Frege este totuși incompletă pentru că nu este o teorie generală a existenței, un sistem atotcuprinzător ci este o teorie a obiectelor, proprietăților și relațiilor, dar nu o teorie a raportului dintre conștiință și
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lui Dumnezeu, nu își atinge ținta 173. Frege nu a vorbit despre o "ontologie formală", dar vorbind în logica sa despre obiect concept și relația dintre acestea logica sa poate fi considerată o asemenea ontologie, o teorie a existenței obiective. Ontologia lui Frege este totuși incompletă pentru că nu este o teorie generală a existenței, un sistem atotcuprinzător ci este o teorie a obiectelor, proprietăților și relațiilor, dar nu o teorie a raportului dintre conștiință și existență, a cauzalității, a spațiului și
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și respinge orice cauză pentru a crede că o astfel de expresie are vre-un anumit fel de existență. Se consideră că Russell și-a exprimat cel mai bine punctele de vedere atunci când a afirmat "nu lăsați gramatica să dicteze ontologiei"; gramatica nu trebuie lăsată să guverneze vederile și perspectivele noastre despre ceea ce există 180. Deși unii filosifi au atribuit existență obiectelor sau ființelor este clar că acest tip de existență trebuie tratată distinct față de existența obiectelor sau ființelor reale. Ființele
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
al gândului are o ființă. Numerele, himerele, toate au ființă, pentru că dacă nu ar fi entități de un anumit fel, nu am putea face propoziții despre ele. Pe de altă parte, existența aparține doar unor entități care sunt, care există. Ontologia lui Russell este o ontologie atemporală a ființei, în care spațiul, timpul și existența nu au statut ontologic distinctiv: deși un termen poate înceta să existe, nu poate înceta să fie; este tot o entitate în legătură cu care unele propoziții sunt
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Numerele, himerele, toate au ființă, pentru că dacă nu ar fi entități de un anumit fel, nu am putea face propoziții despre ele. Pe de altă parte, existența aparține doar unor entități care sunt, care există. Ontologia lui Russell este o ontologie atemporală a ființei, în care spațiul, timpul și existența nu au statut ontologic distinctiv: deși un termen poate înceta să existe, nu poate înceta să fie; este tot o entitate în legătură cu care unele propoziții sunt false iar unele adevărate 183
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
îl avea limbajul este acceptat și folosit, dar se cenzurează forma deja existentă a acestuia. În cadrul acestei cenzuri a limbajului în primul rând sunt cenzurate categoriile aristotelice sau cele din perioada medievală. Prin neacceptarea categoriilor el pune la îndoială întreaga ontologie și epistemologie din timpul său. Problema științei este dificilă, iar cenzura trebuie să fie radicală pentru că în acea perioadă știința, logica "servește mai mult să statornicească și să fixeze erorile (care se ascund în noțiunile obișnuite) decât să cerceteze adevărul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care a ajuns și ce reprezintă mișcarea de extindere. Răspunsurile la aceste întrebări se găsesc în concepția lui Bacon asupra universului. Filosofia lui este o filosofie a metodei și a științei, de aceea nu avem de-a face cu o ontologie expusă clar și pe larg. Putem spune doar că a fost influențat de concepția atomismului democritian. Putem vorbi de un atomism și la Bacon. El considera că la baza materiei se află particule multiple minuscule numite atomi. Aceștia nu sunt
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1. Critica noțiunii de "depășire", "progres". Prin aceasta se elimină ideea unui evoluționism prin care tot ceea ce reprezintă trecut este inferior prezentului și viitorului. Întoarcerea la un illo tempore existențial este soluția pe care o adoptă postmodernismul în locul progresului. 2. Ontologia obiectivă este înlocuită cu o ontologie subiectivă. Cosmosul se dezvoltă în jurul individului. "Ontologia nu este nimic altceva decât interpretarea condiției sau situației noastre, tocmai fiindcă ființa nu este nimic în afara așa-zisei ei "întâmplări", care are loc prin istoricizarea ei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Prin aceasta se elimină ideea unui evoluționism prin care tot ceea ce reprezintă trecut este inferior prezentului și viitorului. Întoarcerea la un illo tempore existențial este soluția pe care o adoptă postmodernismul în locul progresului. 2. Ontologia obiectivă este înlocuită cu o ontologie subiectivă. Cosmosul se dezvoltă în jurul individului. "Ontologia nu este nimic altceva decât interpretarea condiției sau situației noastre, tocmai fiindcă ființa nu este nimic în afara așa-zisei ei "întâmplări", care are loc prin istoricizarea ei și a noastră"13. 3. O
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prin care tot ceea ce reprezintă trecut este inferior prezentului și viitorului. Întoarcerea la un illo tempore existențial este soluția pe care o adoptă postmodernismul în locul progresului. 2. Ontologia obiectivă este înlocuită cu o ontologie subiectivă. Cosmosul se dezvoltă în jurul individului. "Ontologia nu este nimic altceva decât interpretarea condiției sau situației noastre, tocmai fiindcă ființa nu este nimic în afara așa-zisei ei "întâmplări", care are loc prin istoricizarea ei și a noastră"13. 3. O altă trăsătură foarte importantă este o consecință
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
protejată de principiul harului non tollit naturam -, ceea ce permite teologiei să coexiste cu filosofia naturală. Teologia răsăriteană n-a acceptat niciodată principiul rațiunii naturale, lumen naturale rationis. Revelația creștină nu este o completare a vederii naturale. În teoria sa despre ontologia cunoașterii, Petre Țuțea dezvoltă principiile teologiei apofatice, oferind un răspuns eficient celor care nesocoteau Tradiția Bisericii Ortodoxe. Spre deosebire de teologia catafatică care utilizează metoda afirmațiilor limitative, restrictive, teologia apofatică promovează "distanța cea de netrecut și mântuitoare". Nu este vorba de un
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
unei fascinații pentru reflexul său. Imaginea tinde să-și piardă identitatea, nu numai în cazul abaterii sale de la model, ci și în momentul producerii unei iluzii care poate să genereze disoluția realului 14. Teologia creștină a făcut posibilă o bogată ontologie a imaginii în jurul problemei centrale a Întrupării. Este important de a înțelege modul prin care ființa lui Dumnezeu devine imagine, adică ia forma corporalității în lume. Creștinismul valorizează moștenirea iudaică, interpretând creația lumii ca opera personală a lui Dumnezeu. Din
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Icoana ascunde și dezvăluie distanța existentă între divin și imaginea sa15. Creștinismul se prezintă ca o gândire fecundă a imaginii unde epifania lui Dumnezeu se realizează într-o altă realitate, un fel de Mundus Imaginalis. Această epifanie ține de o ontologie a gradelor ființei care, spre deosebire de dualisme, propune un spațiu intermediar, dominat de ființe ale intervalului, îngerii. Creștinismul a reușit să elaboreze o sistematică speculativă care facilitează triumful imaginii și utilizarea sa religioasă. Menirea episcopatului Se vehiculau prin presa centrală o
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]