2,457 matches
-
pe celălalt. Este o dialectică (asemeni oricărei dialectici, ambiguă, cf. Gilbert Durand ) altul/același. Lexie. Mitemă. Secundă. Motiv literar. Teoria literaturii, prin natura obiectului ei, nu atinge exactitudinea altor științe, în sensul că nu face aprecieri matematice, în ciuda demersurilor de operaționalizare a unor concepte, de altfel, dificil de cuantificat. Să luăm, de pildă, entropia 8, termen prezent deopotrivă în fizică, biologie, teoria informației și în teoria literaturii. Pentru ultimul domeniu, unde se referă la numărul interpretărilor posibile ale unui text, deja
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
filosofic preexistent și diferit. Cugetarea eminesciană se regăsește în ideile kantiene de exemplu, în teoria prezentului veșnic nu le găsește. Aserțiunile kantiene satisfac necesități ontologice trădate de Eminescu, ceea ce descrie intertex tualitatea bazată pe afinități. Despre identificarea cu și despre "operaționalizarea" epică a filosofiei kantiene în proza eminesciană vom formula mai multe ipoteze în pagini care urmează (vezi infra, capitolul referitor la intratextualitatea prozastică). Înainte de orice, trebuie să recunoaștem că forma manifestărilor Voinței, adică forma vieții sau a realității, este propriu-zis
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
au venit tot din Vest. Antropologia structurală, Sociologia concretă, Econometria, Cibernetica cu ramuri în științele omului, Logica modernă, Logica științei, Semiotica, Managementul, Marketingul, Psihologia socială și Psihosociologia cu teoriile și tehnicile lor, mai recentele tehnici ale comunicării și multe alte "operaționalizări" ale unor vechi concepte filosofice, erau traduse din spațiul cultural occidental european și nord-american. După informațiile noastre, încă nu s-a scris o lucrare de referință despre "orizonturile și limitele modernității filosofiei românești contemporane". Trebuie ca și în acest domeniu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a instituționalizării, ambele exprimând ideea că un partid devine instituționalizat, cu un electorat stabil și loial, în măsura în care valorile promovate de partid sunt constante și coerente din punct de vedere ideologic, astfel încât partidul să devină predictibil. Observăm așadar că definițiile și operaționalizările date de acești autori conceptului de instituționalizarea a partidelor ating ideea de stabilitate ideologică. Transpunându-le la încercarea de a determina instituționalizarea ideologică de la nivelul sistemului de partide, putem spune că acestea vizează capacitatea unui curent ideologic de a căpăta
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și al impactului acestuia asupra colegiilor necompetitive. Cadrul teoretic discută felul în care prezentul studiu se raportează la literatura de specialitate a recrutării legislative, precum și principalele ipoteze ce vor fi testate. Va urma prezentarea dimenisunilor metodologice ale studiului: variabile, date, operaționalizare și tehnici de analiză. Analiza propriu-zisă a determinanților pentru acest tip special de selecție va debuta cu o clarificare spațială. Cele patru tipuri de resurse (experiență politică, carieră de partid, situație financiară și rădăcini locale) precum și genul și vârsta beneficiarilor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
obțin majoritatea absolută dependenți de performanța colegilor lor de partid în alte colegii din județ și, ulterior, șansele lor cresc sau scad în funcție de performanța partidului la nivel național. Astfel, sistemul electoral favorizează din start alegerea strategică a colegiilor. Date, variabile, operaționalizare și metode Setul de date analizat cuprinde nouăzeci și unu de observații: toți parlamentarii care și-au câștigat mandatele în mod direct, obținând la alegerile din 2008 mai mult de 50% din voturi. Datele cu privire la experiența politică, funcția în partid
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
sau dimpotrivă, noutății importanței determinanților unei (re)alegeri sigure discutați de prezentul capitol. Averea personală și nivelul de autofinanțare sunt cu siguranță două dintre elementele care ar fi meritat mai multă atenție în studiile anterioare. Anexa 1: Codarea variabilelor Variabilă Operaționalizare Cariera de partid (înainte de candidatură) 0 = nici o funcție, 1 = membru al conducerii filialei locale, 2 = membru al conducerii judetene a partidului, 3 = funcție în cadrul forurilor naționale de conducere Experiența în instituțiile publice 0 = nici o experiență, 1 = experiență la nivel local
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
un nivel scăzut al transparenței și corectitudinii guvernamentale și este, de cele mai multe ori, un semnal de alarmă ce indică existența altor comportamente deviante mai grave. Minciuna este de cele mai multe ori dificil de demascat și suferă multiple problematici de conceptualizare și operaționalizare. Atunci când nu stau mărturie evenimente sau documente care să ateste, într-un fel sau altul, existența unui act de manipulare publică, înșelătorul se poate ascunde cu ușurință după un zid al relativității adevărului. Indiferent însă de posibilitatea sau imposibilitatea demonstrării
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
între diferitele fromațiuni politice, a existat totuși un consens în privința direcției pe care țara noastră trebuie să o ia: nimeni nu mai dorea întoarcerea la comunism, iar perspectiva aderării la UE a funcționat ca un catalizator social (Pasti 2006, 9). Operaționalizarea conceptelor și metodologia de cercetare Studiul de față își propune o abordare sistematica a mai multor scandaluri de corupție ce au atras atenția publică începând cu anul 1989 cu scopul de a evidenția trăsăturile specifice corupției și minciunii politice practicate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
3 S:strategie,structură, sistem. J. Harris (The best companies work in Canada, Strategic advantages, 1995) consideră că, în timp ce leadershipul este preocupat de stabilirea viziunii, a direcțiilor de acțiune și a principalelor abordări umane, managementul are drept obiect de activitate operaționalizarea în mod eficient a tuturor acestora. Cea de-a treia situație tipică privitoare la leadership și management este o situație intermediară și se interpune între primele două extreme. Ea stabilește o relație ca de la parte la întreg între cele două
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3089]
-
manifestarea imaginației și creativității didactice, cu efecte pozitive nu numai asupra elevilor, ci și asupra dascălului. Învățământul românesc se confruntă și cu nota sa predominant teoretizantă, chiar cu tendințe de supraîncărcare informațională. De aceea, efortul educatorilor trebuie canalizat în direcția operaționalizării cunoștințelor, ceea ce va conduce la o creștere a interesului și motivației elevilor pentru diferitele domenii ale cunoașterii, îi va pregăti mai bine pe aceștia în perspectiva integrării în viața socială. Învățarea asistată de calculator și multimedia, îmbinarea activității frontale cu
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
masă sunt atât de variate, pentru că ele se adresează unei audiențe compatibile cu conținutul și forma mesajelor pe care le transmite. În acest sens, modelul lui Maletzke este unul dintre cele mai utilizate modele generale care ne ghidează prin etapele operaționalizării procesului comunicării în situația particulară a comunicării de masă. Un al doilea model pe care îl prezentăm este cel al curgerii informației în două trepte al lui Elihu Katz și Paul Lazarsfeld (1995). Modelul sugerează următoarele aspecte semnificative transmiterii informației
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
factor mobilizator deosebit de important. De calitatea sa depinde, in mare măsură, calitatea actului pedagogic. Se poate intui că școlile diferă între ele din punct de vedere al climatului. Totuși, pentru a se evita descrierile intuitive, s-au făcut încercări de operaționalizare a conceptului de climat. Cea mai cunoscută este, conform lui E. Păun(1999, p. 130) cea a lui A.W. Holpin și D. B. Croft. Aceștia au elaborat un chestionar descriptiv de identificare a aspectelor semnificative ale interacțiunilor profesor - profesor și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
educației pentru toți în toate țările, recunoscând că unele state au nevoie să fie ajutate și recunoscând de asemenea responsabilitatea fiecăruia de a face ceea ce este necesar pentru acest ajutor. S-a ajuns astfel la ideea unei strategii mondiale de operaționalizare a Cadrului de acțiune Dakar, îmbrățișată de ONG-uri, guverne și organizații internaționale care își propun să implementeze cinci acțiuni majore pentru a întări încrederea societății mondiale și care doresc să-și ofere suport mutual reciproc. Pornind de la nevoia unei
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
I; -realizând trecerea de la limba literară, ei conștientizează necesitatea utilizării limbii literare; -percep interdependența dintre compartimentele limbii (lexic, fonetică, morfologie, sintaxă și ortografie, ortoepie, punctuație); -realizează studiul fenomenelor de limbă în sistem concentric, ceea ce oferă suficiente posibilități de aprofundare și operaționalizare. În acest context, rolul învățătorului, pe tot parcursul micii școlarități, este acela de a-i oferi școlarului exemple de vorbire autentică, literară, bogată în conținut și nu doar mesaje formale ce cuprind și comunică idei și reguli rigide. Pe parcursul școlii
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
toate acestea, particularitatea învățării ortografiei în ciclul primar constă în învățarea pe cale intuitivă a ortografiei. Acest aspect ne obligă să respectăm particularitățile de vârstă prin dozarea conținutului noțiunilor și normelor ortografice astfel încât acestea să nu depășească capacitățile de receptare și operaționalizare proprii vârstei elevilor. Particularitățile lingvistice proprii școlarului din clasa I În clasa I se integrează copii din diverse medii socio-culturale și familiala, cu particularități și individualități diferite atât sub aspect comportamental, cât și din punct de vedere lingvistic și informațional
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
valoare formativă prin conținut și cerințe, să aibă ponderea necesară și constantă care să asigure însușirea corectă a noțiunilor lingvistice implicate. Demersuri practice privind dobândirea deprinderilor de citire și scriere corectă în ciclul achizițiilor fundamentale Pentru familiarizarea, dobândirea și, respectiv, operaționalizarea cunoștințelor și capacităților orografice și de punctuație în clasele primare, avem la dispoziție o paletă diversificată de exerciții aplicativ formative, atât tradiționale, cât și exerciții utilizate în didactica modernă, cu note de creativitate și cu structuri elastice, atractive. Exercițiile ortografice
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
în lecții și activități de învățare, demonstrează, cu deosebire prin interpretarea evaluărilor inițiale, de etapă și finale, că în fiecare colectiv școlar subiecții dobândesc și conștientizează materialul lingvistic în ritmuri proprii și, de cele mai multe ori, drumul de la receptarea informațiilor până la operaționalizarea curentă cu acestea, este marcat de suficiente obstacole. În fiecare colectiv școlar există și copii care nu reușesc să-și însușească și să aplice tehnicile și mecanismele scrierii corecte, din multiple considerente: de ordin psihologic, biofiziologic, social și, nu în
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
școlarului de vârstă mică. Precizăm aceasta deoarece experiența didactică confirmă dinamismul propriu acestui proces de formare a deprinderilor ortografice, ortoepice și de punctuație; caracterul dinamic al acestuia nu este conferit de un anume experiment psiho-pedagogic, ci de consecvența și continuitatea operaționalizării cu noțiunile și deprinderile dobândite treptat și conștient, atât în etapa pregramaticală, cât și în cea gramaticală. Pentru ca absolventul clasei a IV-a să probeze capacități lingvistice adecvate, este absolut necesară optimizarea învățării, pe coordonatele : a) accentuarea caracterului practc-aplicativ al
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
manifestarea imaginației și creativității didactice, cu efecte pozitive nu numai asupra elevilor, ci și asupra dascălului. Învățământul românesc se confruntă și cu nota sa predominant teoretizantă, chiar cu tendințe de supraîncărcare informațională. De aceea, efortul educatorilor trebuie canalizat în direcția operaționalizării cunoștințelor, ceea ce va conduce la o creștere a interesului și motivației elevilor pentru diferitele domenii ale cunoașterii, îi va pregăti mai bine pe aceștia în perspectiva integrării în viața socială. Învățarea asistată de calculator și multimedia, îmbinarea activității frontale cu
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
alte persoane subordonate ierarhic sau nu, de a găsi soluții problemelor. componenta verticală, care se referă la exercitarea sarcinilor ce-I revin ca manager, prin raporturi ierarhice, ce se derulează firesc cu subordonații și șeful său direct. Unele tensiuni specifice operaționalizării activează cunoștințele salariaților bazați pe cunoștințe și implicarea lor în procese inovaționale. În țările europene, caracteristicile acestor manageri sunt: educațiar realizată predominant de nivel universitar, experiența medie în firmă de 8 ani, selecția și numirea se face de către directorul general
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
Avem o mărturisire de facut. Deși am avut de multe ori senzația neplăcută de a descoperi chestiuni importante legate de domeniul RP lăsate în culise sau aduse neglijent în scenă, numai după lectură unor lucrări fundamentale din domeniul sociologiei și operaționalizarea conceptelor desprinse din ele și proiectate în spațiul RP am gasit răspunsuri satisfăcătoare la întrebări pe care alții sau noi înșine ni le-am adresat la cursuri, seminarii sau întâlniri cu teoreticienii și practicienii din România. În special, am gasit
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
lor și de norme de orientare a conduitelor într-o situație confuză. 3. Relații interne 3.1. Sisteme centrale și periferice 3.1.1. Teoria nucleului central (NC) Abordarea structurală a sistemului organizator al RS vizează favorizarea unei mai mari operaționalizări a anchetelor în acest domeniu și a unui mai bun control al consistenței noțiunii. Abric amintește că Fritz Heider vorbea, din 1927, de "nuclee unitare, condiționate intern", de "centre de textură cauzală a lumii" sau de "nod cauzal al mediului
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
exemplu, valorizării întreprinderii ca loc de cercetare și de creație. Acest element este văzut ca mijloc de atingere a normei (profitului) și indică buna sănătate a unei astfel de organizări și desfășurarea ei spre viitor. Dar așteptările nu includ numai operaționalizări ale cognițiilor normative. Ele se pot compune și din elemente evaluative, mai puțin direct legate de noțiunea de profit ca, de exemplu, ideea de dezvoltare personală. Diversitatea conținuturilor acestui cîmp, sursă de poziționări individuale, de atracție/respingere față de obiectul reprezentării
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sexe. Ipoteza omologiei este propusă acolo unde se articulează legăturile între apartenența la un grup (agregat sau colecție) și caracterizarea unui individ de propriul său gen sexual. Aceste principii teoretice au făcut obiectul mai multor anchete, al unor formalizări și operaționalizări experimentale (Lorenzi-Cioldi, 1988). De exemplu, percepția discriminărilor "bărbați/femei" în relațiile intergrupale pare mult mai accentuată la subiecții feminini. Bărbații, în general mai apropiați de ansamblul "colecție", minimalizează această proeminență. Cîmpul școlar întărește astfel de reprezentări. "Rolurile sînt deci bine
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]