1,583 matches
-
Steaua", nr. 9, 1989; Nicolae Manolescu, în "România literară", nr. 28, 1989; Constantin Pricop, în "Convorbiri literare", nr. 9, septembrie 1989; Marian Papahagi, Interpretări pe teme date, 1995; Marian Papahagi, în Dicționarul scriitorilor români. A-C, 1995; Romulus Bucur, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii '90, 2000; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar, I, 2000; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, 2003; Alexandra Ciocârlie, în Dicționarul general al literaturii române, A/B, 2004; Aurel
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Ștefan Aug. Doinaș, Lectura poeziei urmată de Tragic și demonic, 1980; Costin Tuchilă, Cetățile poeziei, 1983; Al. Dobrescu, Foiletoane III, 1984; Al. Călinescu, Biblioteci deschise, 1986; Nicolae Manolescu, Despre poezie, 1987; Al. Cistelecan, Poezie și livresc, 1987; Romulus Bucur, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii '90, 2000; Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicționarul scriitorilor români, 2003; Rodica Ilie, Emil Brumaru, 2003; Ion Bogdan Lefter, în "Observator cultural", nr. 196, 25 noiembrie 2003; Nicolae Bârna, în Dicționarul general al literaturii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ales textele poetice propriu-zise, în care se exaltă adesea respingerea, atitudinea anti, în răspăr, în pofida ordinii prestabilite a lucrurilor de tot felul, inclusiv poetice. Sigur, această atitudine se revendică de la generația "Albatros", înainte de a putea părea apanajul uneia dintre direcțiile optzeciste, la care poetul se afiliază, la drept vorbind. Radu G. Țeposu a remarcat, între primii, faptul că "Daniel Corbu vine din spiritul rebel și sfidător al generației lui Geo Dumitrescu, dar el poate avea legătură și cu liricii americani din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în "Convorbiri literare", nr. 12, decembrie 1999; Gheorghe Grigurcu, Poezia română contemporană, 2000; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar, I, 2000; Nicolae Leahu, Poezia generației'80, 2000; Dumitru Chioaru, Developări în perspectivă; Gheorghe Mocuța, Sistemul modei optzeciste, 2004; Marin Mincu, Experimentalismul poetic românesc, 2006; Vasile Spiridon, în Dicționarul general al literaturii române, A/B, 2004; Ion Mircea, Prefață la Evanghelia după Corbu și alte poeme, 2006; Nichita Danilov, Capete de rând, 2006; Constantin Ciopraga, în "Limba română
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Stănescu" (2007), Premiul "Mihai Eminescu" al Academiei Române (2007), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (2007). Îndepărtându-se, încă de la începutul creației literare (Fântâni carteziene, Editura Junimea, Iași, 1980), de ceea ce părea a fi miezul tare ironic, ludic, (hiper)textualizant al poeticii optzeciste, Nichita Danilov a putut evolua, dimpotrivă, pe un teren în care s-a detașat cu o limpiditate de invidiat. Acesta apare ca un spațiu al simbolicului și vizionarului, al metafizicului filtrat doar uneori printr-o grilă parodică de cea mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dramatism grav și substanțial. În ceea ce mă privește, și ultimul exercițiu cartografic, stimulat de aceste atașante Imagini de pe strada Kanta, mi-a întărit o convingere mai veche: l-aș încadra oricând pe autorul ieșean într-un top five al poeziei optzeciste. Nu atât pentru felul în care ilustrează genul proxim, cât pentru diferența specifică, revelatorie. Referințe critice (selectiv): Valeriu Cristea, Fereastra criticului, 1987; Eugen Simion, Scriitori români de azi, IV, 1989; Radu G. Țeposu, Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de păcură/ (semănam cu un curcubeu toxic)", "Karmen îmi linge chipul cosmic care atârnă ca un sân/ prin cotloanele destinului are o plăcere nebună să/ înghită străzile aglomerate cu hormoni îmbrățișați/ ca maidanezii" etc. etc. În timp ce un admirator al liricii optzeciste nu va putea trece cu vederea aluziile pline de fervoare admirativă la poezia lui Mircea Cărtărescu (elegiile unui fluture cosmic) sau cea a lui Nichita Danilov (centura de castitate a unui cosmos nimfoman), dar nici, dimpotrivă, tușeurile ironice determinate de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fluture cosmic) sau cea a lui Nichita Danilov (centura de castitate a unui cosmos nimfoman), dar nici, dimpotrivă, tușeurile ironice determinate de obiceiurile altor poeți ieșeni, care se dedau unor plăceri defel livrești, alături de nimfele estudiantine strânse "în barul scriitorilor optzeciști din Copou" (vânătoare de poeți). Trebuie observat însă faptul că renumitul dicteu automat nu constituie un procedeu recurent de construcție în Submarinul karmei. Lipsei totale de logică a discursului (ce-i drept, un discurs arborescent, cu întârzieri și reluări voite
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
stării de grație, 1976; Mircea Iorgulescu, Al doilea rond, 1976; Lucian Alexiu, Ideografii lirice contemporane, 1977; Daniel Dimitriu, Ares și Eros, 1978; M. Nițescu, Poeți contemporani, 1978; Dan C. Mihăilescu, în Dicționarul scriitorilor români. D-L, 1998; Romulus Bucur, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii '90, 2000; Gheorghe Grigurcu, Poezie română contemporană, 2000; Laurențiu Hanganu, în Dicționarul general al literaturii române, vol. E/K, 2005; Alex Ștefănescu, Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000, 2005; Petru Ursache, Înamorați întru moarte. Eros Poesis
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a se recompune"... Referințe critice (selectiv): Nichita Danilov, Apocalipsa de carton, 1993; Al. Andriescu, în "Convorbiri literare", nr. 4, martie 1994; Mircea A. Diaconu, în "România literară", nr. 20, 1994; Radu Andriescu, în "Timpul", nr. 2, 2000; Romulus Bucur, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii '90, 2000; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar, II, 2000; Șerban Axinte, în Dicționarul general al literaturii române, L/O, 2005; Șerban Axinte, în "Tribuna", nr. 118/ 2007; Antonio Patraș, în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nr. 14, 1991; Traian T. Coșovei, în "Contemporanul", nr 20, 1991; Ioan Holban, Salonul refuzaților, 1993; Octavian Soviany, în "Contemporanul", nr. 6, 9 februarie 1995; Nicolae Turtureanu, în "Cronica", nr. 13-14, 1996; Florin Faifer, Vălurile Mnemosynei, 1999; Romulus Bucur, Poeți optzeciști, 2000; Al. Cistelecan, Top ten, 2000; Constantin Ciopraga, în "Convorbiri literare", nr. 10, octombrie 2002; Șerban Axinte, în Dicționarul general al literaturii române, vol. P/R, 2006; Aurel Sasu, în Dicționarul biografic al literaturii române, vol. II (M-Z), 2006
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
română contemporană, II, 2000; Iulian Boldea, Scriitori români contemporani, 2002; Geo Vasile, Poezia română între milenii. Dicționar de autori, 2002; Ioan Holban, Istoria literaturii române contemporane. Portrete contemporane, I, 2003; Horia Gârbea, Vacanță în infern, 2003; Gheorghe Mocuța, Sistemul modei optzeciste, 2004; Al. Pintescu, Retorica aproximației, 2004; Dumitru Chioaru, Developări în perspectivă, 2004; Mircea A. Diaconu, Atelierele poeziei, 2005; Grațiela Benga, în "Poesis", nr. 1-2, ianuarie-februarie 2006; Constantin Ciopraga, în "Dacia literară", nr. 5, 2006; Dan Mănucă, în Dicționarul general al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Outopos", Codrin Dinu Vasiliu pare a fi sensibil la cuceririle de dată recentă ale poeziei. Volumul Măști, reportaje, peisaje, utopii (Editura Outopos, Iași, 2000) se arată atras în egală măsură de ispitele așa-numitei grupări nouăzeciste și de unele marote optzeciste: sunt recognoscibile, în el, când racordarea fetișizantă la un cotidian imund, când refugiul în utopia culturii; când visceralitatea ființei, când apologia ficțiunii; când disprețul față de tentația tehnicismului arid, când joaca textuală și metatextuală. Undeva, se poate găsi și o explicație
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
generală (selectiv) Academia Română, Dicționarul general al literaturii române, I-VII, Editura Univers Enciclopedic, București, 2004-2009. Bodiu, Andrei, Evadarea din vid. Studii despre poezia românească de la sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI, Editura Paralela 45, Pitești, 2008. Bucur, Romulus, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii '90, Editura Paralela 45, Pitești, 2000. Florentin Busuioc, Nicolae Busuioc, Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, Editura Vasiliana '98, Iași, 2009. Chioaru, Dumitru, Developări în perspectivă. Generația poetică '80 în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Paralela 45, Pitești, 2000. Mincu, Marin, Poezie și generație, Editura Eminescu, București, 1975. Mincu, Marin, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), Editura Pontica, Constanța, 2007. Mocuța, Gheorghe, Sistemul modei optzeciste, Editura Redacției Publicațiilor pentru Străinătate, București, 2004. Nimigean, Ovidiu, Inerții de tranziție, altruisme & bahluviuni literare, București, Editura Vremea, 2007. Pop, Ion (coord.), Dicționar analitic de opere literare românești, I-II, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007. Popa, Marian, Istoria
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
generație biologică, ci, mai degrabă, o generație estetică"9, care a avut ocazia să se afirme la începutul anilor 60, cert este că acest grup ideologic reușește să își traseze anumite principii solide și datorită criticilor, pentru că, să nu uităm, "optzeciștii nu au mari critici literari. Noi, șaizeciștii, am avut vreo șapte și îi enumăr, încă o dată, aici: Ion Negoițescu, Lucian Raicu, Matei Călinescu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Mircea Martin și au mai fost. Iată explicația generației noastre și a productelor
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
somnul,/ Această ultimă dovadă a ființei". (Dar spre ce?) Acceptând parțialul, în locul absolutului, poeta se cufundă în somn, acesta devenind sinonim cu moartea sau cu o simplă stare de trecere într-o altă lume realizată prin vis, anticipând, astfel, onirismul optzecist. Există, de asemenea, în opera Anei Blandiana o afinitate, la nivelul poeticii, între cuvântul poeziei și concepția fantasticului. În ambele experiențe creative revine, în mod semnificativ, cuvântul-metaforă umbra. Să citim poezia intitulată Vânătoare, din volumul Ochiul de greier, din 1981
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în lista canonizaților generației numite. Această generație a avut parte de critici veritabili, nu puțini, Ion Negoițescu, Lucian Raicu, Matei Călinescu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Mircea Martin etc., ceea ce a contribuit la afirmarea lor ca o generație estetică omogenă. Dacă optzeciștii sunt reprezentați mai cu seamă prin roman, fiind și foarte buni teoreticieni ai actului literar, șaizeciștii vor fi reprezentați prin poezie. O poezie care atinge sufletul, apropiindu-se, la nivelul sonorității versului, de tradiționalism. Sigur că unii autori se vor
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Termenul însuși se poate întâlni cu totul sporadic în spațiul cultural românesc și, până prin 1983, este aproape absent în critica și teoria literară"85. Cei care au teoretizat postmodernismul, dar au și scris în spiritul său sunt în literatura românească optzeciștii, considerați promotorii postmodernismului românesc și inițiatorii canonului său. (Ca o mențiune, trebuie spus în legătură cu acest "loc comun" al identificării începuturilor postmodernismului cu generația '80 că există și opinii care resping reducerea optzecismului la postmodernism, unii critici afirmând chiar că postmodernismul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
completare și chiar de "încoronare" a modernismului importante fiind asemănările și nu deosebirile dintre ele și o atitudine "hard", care privilegiază o înțelegere mult mai radicală a noii paradigme, precum și ruptura față de modernism 91. În mod similar, chiar în generația optzecistă există dispute în ceea ce privește utilizarea conceptului la noi: dacă unii critici consideră că acesta nu a fost pur și simplu împrumutat din dorința unei sincronizări cu spațiul cultural occidental, ci pentru că există motive întemeiate în interiorul fenomenului românesc, ale cărui trăsături importante
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un punct de vedere istoric care lipsea modernului" (p. 224), Andrei Pleșu, Ov. S. Crohmălniceanu, Mircea Martin (pentru care, în general, postmodernismul reprezintă o parte a modernismului), în timp ce atitudinea "hard" ar fi de regăsit la majoritatea celor care aparțin generației optzeciste. 92 Ibidem, p. 48. 93 Sorin Alexandrescu, op. cit., p. 356. 94 În ceea ce privește domeniul filosofiei autohtone, nu cunosc vreun caz de filosof postmodern "autoproclamat", care să dețină o operă proprie de factură postmodernă, ci cred, mai curând, că există un număr
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de orientare tradiționalistă fermă, de formulă anticonservatoare și antitradiționale, cu poziții mediane între tradiționalism și înnoire, filoindustrialism, înfruntare între patriarhalism și modernizare, "europenism" și tradiționalism la tânăra generație de intelectuali postbelici și altele. Z. Ornea a readus în atenția generațiilor optzeciste scriitori reprezentativi pentru literatura română contemporană. Eugen Lovinescu ca "avanpost al militantismului antitradiționalist și al modernizării structurilor românești; negarea constituenților orientali (traco-dacici) și absolutizarea celor latini". Ion Pillat cu "opinia sa moderat tradiționalistă, scriind despre stilul original al tradiționalismului românesc
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Țuculescu, dragostea se dorește „caliguleană”, proiectată „în limbile de foc ale iadului”. Interesant este că tot ceea ce înseamnă diabolicus, nu declanșează susceptibilul. „Ziua își pune gâtul pe butucul nopții...” Poeticul pulsează impulsivități, prin torsionarea limbajului, de un exotism, marca „diamantinilor” optzeciști, în frunte cu Mircea Cărtărescu, Ion Stratan, Traian T. Coșovei și/sau... Matei Vișniec (cu referire la Scrisori de dragoste Fătre o prințesă chineză). Cu „decapitări de-o noapte”, când „iubita... se plimbă prin mine...” (Timi) sau „te accept în
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de artă asupra sensibilității moderne). Exegeților nu le-a scăpat apropierea dintre poetica romanului lovinescian și estetica tragediei, chiar dacă, mult timp, literatura criticului a fost interpretată într-o grilă nepotrivită, după criteriile rigide ale realismului psihologic și autenticist. Îi revine optzecistului Ioan Holban 184 meritul de a fi semnalat pentru prima oară importanța "mecanismului epic" și a procedeelor stereotipe de construcție textuală ce se impun tiranic, ca o "fatalitate literară", spulberând iluzia realistă. Într-adevăr, determinismul rigid al compoziției romanești reclamă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
după părerea celor care au avut altă revelație: poezia, după ei, e ironie, grotesc, jocuri de limbaj, umor... "Eh, n-o să-i învățăm noi ce este poezia!", ne zâmbeam superiori unul altuia, acum vreo douăzeci (sau două sute?) de ani, noi, optzeciștii, când întîmpinam rezistența încăpățînată a celor din provincie. Dar astăzi ne învață pe noi, alții, ce este poezia: niște puști care își caută temeiul, în sens heideggerian, mai ales într-un cuvânt foarte scurt - ce apare de vreo șase sute de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]