1,427 matches
-
-ntoarcă și să stea cu Johan și să-i arate că, la urma urmelor, nu-i era chiar așa de frică. Ar trebui să urce stâncile alea din nou, să stea Împreună o vreme și să se Întoarcă Împreună la orfelinat și dimineața să plece spre noua lor casă. N-avea de ce să-i fie frică. Când a ajuns unde stătuseră, Johan nu mai era. A cercetat cu privirea șirul de bolovani, Însă nu se vedea nici o mișcare. S-a uitat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ajun sese la genunchi, Însă uneori se umfla și-i ajungea până la mijloc, apoi se retrăgea din nou. Adam a Înaintat Încă puțin. Îi vedea spatele lui Johan, cămașa lui albă era plină de dâre de murdărie. Dimineața, cei de la orfelinat le dăduseră, și lui Johan și lui Adam, să Îmbrace cămăși, pentru că urma să fie prezentați străinilor simpatici care aveau să-i ia cu ei. Cămășile fuseseră proaspăt spălate, acum erau pline de noroi. — Oprește-te, a strigat Adam cât
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mal, unde nu mai era noroi și nisipul era uscat. S-au urcat din nou pe stânci și de data asta nu li s-a părut prea greu. Au continuat drumul spre casă prin beznă, iar când au ajuns la orfelinat l-au găsit așa cum Îl lăsaseră. Au lepădat hainele ude și au dormit În patul lui Johan. Adam s-a simțit din nou În siguranță. Lângă trupul cald al lui Johan nu-i mai era teamă. A doua zi viețile
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
suntem flămânde și n-am mâncat nimic. — De ce n-ați mâncat? — Dacă n-avem ce mânca. — Ai voștri nu vă dau mâncare? Care-ai noștri, mânca-te-aș? — Părinții. N-avem boiarule, părinții au murit. N-avem pe nima. La orfelinat cu voi! își urmează omul drumul. Măcar câte un corn, dă-ne de sufletul matale. — La orfelinat! se depărtează cel cu cumpărăturile fără să le dea nimic. — Uf! Trăznite-ar Dumnezău să te trăsnească de prăpădit ce ești. Zgârcitul dracului, mi-
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
voștri nu vă dau mâncare? Care-ai noștri, mânca-te-aș? — Părinții. N-avem boiarule, părinții au murit. N-avem pe nima. La orfelinat cu voi! își urmează omul drumul. Măcar câte un corn, dă-ne de sufletul matale. — La orfelinat! se depărtează cel cu cumpărăturile fără să le dea nimic. — Uf! Trăznite-ar Dumnezău să te trăsnească de prăpădit ce ești. Zgârcitul dracului, mi-era așa o poftă de corn. Opri-s-ar în gâtu-ți cornurile ălea. Auzi mă, auzi, strigă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
amintesc. Am să uit multe lucruri pe drum și am să mă întorc la ele, așa cum îmi vin. O să iasă un talmeș-balmeș de nedescris. Nu-mi fac griji. Sunt sigură că o să te descurci. Întâi ar fi ea, în ușa orfelinatului. Brațele ei deschise și zâmbetul ei mare, ca o cale ferată pe care urma să călătoresc departe. Mai târziu, când o întrebam despre ziua aceea devenea ursuză. Nu mi-a explicat niciodată foarte clar în ce fel ne înrudeam și
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
o fată ca ea, dintr-o familie cu nouă vieți de mâță, în picioare și la mare preț indiferent de epocă, ei bine, o fată ca ea își putea permite și hachițe ca astea - să ia un copil dintr-un orfelinat. Nu punea nimeni prea multe întrebări. N-am să știu niciodată de ce a făcut-o sau de ce m-a ales pe mine. Ce știu este că de-atunci noi am fost familia ei, că era prea tâ nă ră să
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
nervi interminabilele discuții în contradictoriu dintre el îngerul cel Bun și mine Demonul cel Rău. Și apoi, în ultimul timp, Filip își luase aerul acela patern și vinovat, ca un tată care își scoate, în fiecare duminică dimineața, băiatul de la orfelinat, îl plimbă cu trăsura, îl duce la o cârciumă din cartierul oriental, îi comandă cele mai bune mâncăruri, îi oferă chiar și o cafea și puțin rom, ca semn că îl consideră mare de-acum, îi povestește întâmplări din viața
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ca semn că îl consideră mare de-acum, îi povestește întâmplări din viața lui, unele chiar cu femei, îl plimbă apoi prin port, pe plajă, la vechea vamă, îi arată un apus de soare, și seara îl aduce înapoi la orfelinat, lăsând porțile mari de fier să zăngăne în urma însingurării lui, pentru o altă săptămână prea lungă și chinuitoare..." "Filip gardianul! Și încă plătit! Oare de ce o făcea? Ca să nu-și piardă o slujbă bună? Cine știe? Poate la început din cauza
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
că nu-i zdravăn la cap Cosmos ăsta.. Auzi, să las eu bucuria cu măncarea care vă place; să fie zile, ani ca să nu vă văd? Sunt singură pe Pămănt, dumneavoastră sunteți părinții mei de cănd m ați luat de la orfelinat. și acum Cosmos vrea să vă las singuri?! Mă duc și pregătesc prănzul... Iese. Aurora: Robo, du-te și ajut-o pe Ela. Robo iese urmat de Cosmos. Intră Evelin. Evelin: M-am odihnit ca niciodată, ca un pămăntean. Am
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
dacă nu-mi spui nimic despre tine îți voi povesti eu despre viața mea, nimeni până acum nu mi-a povestit nimic esențial despre viața lui, îmi venea greu să cred că cineva o va face vreodată, am crescut la orfelinat, femeile de acolo te priveau ca pe un cățel care le fură mâncarea, trebuia plesnit de câte ori se apropia de om, vai cum am învățat care e locul meu, colțul întunecat, mâncarea proastă și picioarele în fund, frumosul meu povestea cu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
asta, îi șoptea la ureche: "am pupat un fund de activist și am primit niște bilete boierești. A meritat efortul". O strângea cu duioșie în brațe, a fost prima oară când a aflat cum este să fii protejată, crescuse în orfelinat, făcuse școala și facultatea în internate, văzuse toată mizeria de acolo, se strecurase printre psihopate, printre perverse, se strecurase prin adolescență ca printr-un culoar, își croise propriul ei culoar, din primele zile când a ajuns în orfelinat, atunci când a
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
crescuse în orfelinat, făcuse școala și facultatea în internate, văzuse toată mizeria de acolo, se strecurase printre psihopate, printre perverse, se strecurase prin adolescență ca printr-un culoar, își croise propriul ei culoar, din primele zile când a ajuns în orfelinat, atunci când a adus-o tatăl ei acolo, după ce o înmormântatse pe mama lor în rochie de mireasă, cu trei copii plângând în jurul sicriului, cu tatăl lor scrâșnind din dinți și cu gardienii de o parte și de alta, înainte să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
-o tatăl ei acolo, după ce o înmormântatse pe mama lor în rochie de mireasă, cu trei copii plângând în jurul sicriului, cu tatăl lor scrâșnind din dinți și cu gardienii de o parte și de alta, înainte să o lase la orfelinat i-au îngăduit să se așeze pe o bancă în parcul din fața orfelinatului, atunci tatăl ei a început să-i cânte la vioară, a cântat până a simțit că se destramă, n-o să uite niciodată melodia aceea care se ridica
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mireasă, cu trei copii plângând în jurul sicriului, cu tatăl lor scrâșnind din dinți și cu gardienii de o parte și de alta, înainte să o lase la orfelinat i-au îngăduit să se așeze pe o bancă în parcul din fața orfelinatului, atunci tatăl ei a început să-i cânte la vioară, a cântat până a simțit că se destramă, n-o să uite niciodată melodia aceea care se ridica spre cer ca o smirnă, o umplea de un fel de tristețe bună
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
care a început să mănânce și să se miște normal, a fost chemat un medic pediatru, acesta l-a luat cu o salvare la spital dar l-a adus repede înapoi, a mormăit ceva nedeslușit strecurându-se afară pe poarta orfelinatului, copilul s-a făcut bine, a crescut binișor, a început să vorbească dintr-odată, deși la început cuvintele nu erau prea limpezi, cu timpul personalul orfelinatului a înțeles că acesta era un prezicător, că le spusese cu mare precizie ce
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
l-a adus repede înapoi, a mormăit ceva nedeslușit strecurându-se afară pe poarta orfelinatului, copilul s-a făcut bine, a crescut binișor, a început să vorbească dintr-odată, deși la început cuvintele nu erau prea limpezi, cu timpul personalul orfelinatului a înțeles că acesta era un prezicător, că le spusese cu mare precizie ce avea să li se întâmple mâine, peste o săptămână, o lună sau un an, la început toată lumea l-a luat în râs, dar cu timpul tot
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
luat în râs, dar cu timpul tot personalul ținea cont de ce zicea "gheboșatul nostru", copilul rămăsese cu o cocoașă abia vizibilă și foarte scund, fără să fie însă pitic, Zinzin concerta de două ori pe zi în parcul din curtea orfelinatului, la concertul de dimineață se oprea toată răsuflarea din casa de copii, se adunau cu toții în jurul violonistei ca un plămân uriaș care palpită în ritmul sunetelor, uneori puteai vedea copii plutind prin copaci, femei mătăhăloase agățate de câte o cracă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
strop de vin adevărat, stăteau răbdători să se termine o astfel de viziune, legenda vorbea despre vindecări miraculoase și mai ales despre pocăințe miraculoase, de aceea lui Zinzine i se interzisese cu desăvârșire să mai concerteze în parcul din curtea orfelinatului, sau în oricare alt parc din țară și din lume, Zinzin nu mai avea voie să concerteze decât supravegheată de poliție. Lui Zinzin nu i s-a luat vioara, ceea ce ar fi însemnat să i se ia viața, dar i
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
o tăcere de mormânt. Într-un târziu instrumentiștii încep să-și acordeze instrumentele, Zinzin stă cu mâinile în poală, cu ochii uscați, din cer curge sânge, Sandei cu botul de lup, operația, recuperarea, totul în mare secret, cu ajutorul celor de la orfelinat, filiera secretă dar eficientă a partidului comunist, parcursul spectaculos al lui Sandei, vedetă necontestată la pian, felul crud în care tratează bărbații, îi devorează pur și simplu, fără să lase niciun fel de urme în sufletul ei, nu a putut
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
am reușit să păstrez câteva volume de versuri de Eminescu, Macedonski, Shakespeare, niște poezii de Nietzsche, "Florile răului" de Baudelaire și unele cărți de filozofie, care mi-au fost un Vade mecum decisiv, atât pe când trăiam la Casa de copii, orfelinatul de tip comunist, precum și în toată viața asta de rahat. Consecvent în ambiția lui de a se confesa lui Vladimir, solitarul amabil își reluă relatările despre traiectoria destinului său: Acum revin dintr-o drumeție prelungă, alocată încercării de recuperare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
un vestiar întunecos. Am stat până la 16 ani la casa de copii. Mama a încercat să mă ia de la internat însă eu nu m-am integrat în noua familie care și-o întemeiase și astfel am fost reinternat în alt orfelinat, în străulești. Mama a fost singurul meu sprijin pe lumea asta. A încercat să țină legătura cu mine, chiar dacă avea alți copii și un bărbat. Mă vizita la sfârșit de săptămână și eu vroiam să fiu lângă familia asta a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
care și acum îi iubesc. Bunica m-a ajutat foarte mult, dar și ea, ca și mama, a murit. Nu mai am nici o veste de la tată sau frați. casa Cât timp am stat afară? 4 ani. Până la 16 ani, în orfelinat, după aceea, 4 ani în libertate, apoi am făcut ce am făcut și la 20 de ani am fost condamnat. Acum am 29. Anul acesta a fost cel mai dificil din viața mea, e plin de căutări. În acest an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
declanșat în mine schimbări fiindcă mi-am dat seama că există cineva deasupra noastră care vrea să ne ajute. De când am fost arestat asta este cea mai mare realizare a mea. Am învățat multe lucruri rele în viața mea, în orfelinat am învățat să fur, să tâlhăresc, să mă bat, să vorbesc urât și să fiu arogant și egoist. Cândva aceste lucruri urâte mi-au fost de ajutor pot să spun așa însă în ansamblu acest fel al meu mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
mă bat, să vorbesc urât și să fiu arogant și egoist. Cândva aceste lucruri urâte mi-au fost de ajutor pot să spun așa însă în ansamblu acest fel al meu mi-a fost fatal. Am luat multe bătăi la orfelinat. De la cei mai mari, asistații. Cândva după ce am ieșit din casa de copii m-am întâlnit cu doi dintre ei. Acum situația era alta. Eram și eu mare. Am putut să răspund cu violență, i-am bătut cu o așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]