2,438 matches
-
oracol. Descriindu-ți viața, voi scăpa din închisoarea propriei vieți. De pe tărîmul nonentităților în care mă aflu, orice există, orice lucru care nu sînt eu pare reconfortant și minunat, chiar și acelea pe care majoritatea lumii le consideră banale sau oribile. Trecutul tău e în mîini bune. îți promit că voi fi foarte precis. Lanark se gîndi o vreme și zise: — Povestea ta conține o contradicție. O? — Ai spus că banii nu pot exista fără obiecte, așa cum mintea nu există fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o curăța, oprindu-se din cînd în cînd să vorbească cu vecinii care veniseră să discute despre raid. Căzură de acord că se putea și mai rău, dar Thaw era foarte stînjenit. Aventura lui cu gunoierii era o crimă mai oribilă decît aceea de a nu mînca ce i se punea în față, așa că se aștepta să primească o pedeapsă cu totul ieșită din comun. După ce și-a urmărit mama îndeaproape toată ziua - fredonînd ceva în timp ce ștergea praful, căzînd pe gînduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
asemănător unei viori care cîntă o gigă, și în unele nopți nu poate dormi din cauza țipetelor lunii, și aude cum răsare soarele în zorii portocalii ca pe niște trompete. Problema e că majoritatea culorilor care-l înconjoară scot niște sunete oribile - autobuze portocalii și roșii, de exemplu, semafoare, reclame și alte lucruri. Dar nu tu auzi culori, nu-i așa? îl întrebă profesorul privindu-l cam ciudat pe Thaw. — A, nu, răspunse Thaw zîmbind. Ideea mi-a venit de la o notă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și-i creă un șoc atît de puternic că trebui să se apese din ce în ce mai tare în sursa lui pînă cînd ceva țîșni și se împrăștie; mecanismul cedă cu totul după un recul, se micșoră și deveni flasc, lăsîndu-l cu un oribil sentiment de gol și epuizare. în tot acest timp, mintea îi fusese neputincios de înspăimîntată, întrebîndu-se ce se întîmpla, cu fărîma de energie rămasă. Se uită cu dezgust la desene, le duse la toaletă, trase apa și-și descheie pantalonii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mărunți. Peste zece minute, Thaw, cuprins de o depresie cenușie, intră în rîndul format pe terenul de joacă. în clasă își observă colegii și profesorul cu răceală, și pe Kate Caldwell în special. Toți făceau parte dintr-o suprafață înșelătoare, oribilă de data asta nu pentru că era slabă și nu se putea ține departe de Iad, ci pentru că era transparentă și nu putea ascunde mizeria care-o hrănea. în seara aceea se plimbă cu Coulter de-a lungul canalului și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
capacitatea oamenilor obișnuiți de-a mînca rahat și de-a supraviețui. Animalele sînt mai nobile. Un animal feroce o să moară luptîndu-se împotriva celor care i-au insultat ființa, iar unul umil o să moară de foame. Doar omul are această versatilitate oribilă de a se adapta la lipsa de iubire și să tot trăiască exploatat și maltratat de semenii lui. Am citit un eseu scris de o fetiță într-o carte despre copiii din timpul războiului. Casa îi fusese bombardată și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
prinseră jumătate din fese. — Nu mă mai atinge, Duncan. — Scuze, zise el, și se duse la o masă cu băuturi, își umplu un pahar cu whisky pe care îl bău forțat, ca și cum ar fi fost un medicament. Avea un gust oribil. Cuvintele „Nu mă atinge, Duncan“ răsunau în centrul ființei lui. Nu le putea suporta, dar erau în centrul lui. își umplu și bău un pahar de sherry, care avea un gust mai bun; apoi luă unul de gin, care avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
absurd...“, apoi se auziră zgomote din toaletă. Thaw se înveli într-un covoraș, ca să se apere de frig. începu să viseze că el însuși e covor, un preș de carne cu o gaură. Din gaura aia urma să apară ceva oribil - îi simțea respirația rece. Auzi apoi pași grăbiți și o voce țipă: „Parazit prăpădit!“. Dechise ochii și văzu o femeie destul de în vîrstă, agilă, stînd în picioare și privindu-l acuzator. O mînă și-o ținea în șold, iar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Cumbernauld e la ore distanță, și vreau să te duc la spital cît se poate de repede. — Urăsc întunericul, urăsc spitalele și nu merg! Nu-i nimic rău în întuneric. în viața mea, am dat peste o mulțime de lucruri oribile, și toate se petreceau în plin soare sau chiar într-o cameră bine luminată. — Și, cu toate astea, pretinzi că vrei soare! — Vreau, dar nu pentru că mă tem de opusul lui. Ce înțelept ești! Cît de puternic! Cît de nobil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
nici măcar nu mi le pot aminti îdar a fost plăcut). Și cum am ajuns să mă bălăcesc în rîul ăla cu Sandy? Și ce-a fost aceea, dacă nu o fericire inutilă, adăugată doar pentru a-mi face căderea mai oribilă? îDar a fost minunat.) O, Sandy, cu ce tată ai fost blestemat?Te-am părăsit pentru a te apăra și m-am transformat într-un măgar ridicol, libidinos, discreditat și împuțit! Se opri și se uită la cîteva obiecte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
din stele și cîntă armonios din fiecare sferă. Da, domnule Kodac! A venit vremea să recunosc că trimiterea navelor în spațiu nu e doar o aventură, ci o necesitate. Acel imens spațiu cosmic nu este, și o știm, un gol oribil, ci o comoară care poate fi prădată la infinit - dacă ne unim să o facem. încă o dată, slujbașii cerului ne vor conduce. Trebuie să le construim o platformă nouă și înaltă, un oraș plutitor în spațiu, unde oamenii deștepți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
deseori o asemenea intensitate încât acoperea vocea tânguitoare care i se lamenta la căpătâi. În cele din urmă, persistența acestei violențe fonice trezi un oarecare interes din partea lui Gosseyn. "Arme! Artilerie! Au atacat Pământul?" Avu sentimentul că se petrece ceva oribil. Fără să-și amintească că s-ar fi hotărât să se ridice, se trezi în picioare. "Ce oboseală fără rost!... Nu faci nimic... ruinat... fără speranță... să mă sinucid..." Cu totul fără puteri, abia ajunse lângă fereastră, unde aruncă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
de observații de la o persoană care și-a ridiculizat fratele. Patricia dădu din umeri, dar Secoh, pe un ton tranșant, observă: - Excelența Voastră, moderați-vă. Enro se întoarse spre preot și, o clipă, fața lui avu o expresie atât de oribilă încât Gosseyn crezu că era gata să-l lovească pe paznicul Templului. - Ea te mai interesează, ai? spuse el rânjind. - Sora voastră, zise Preotul, este cogeranta lui Gorgzid, mandatată și ea de către Zeul Adormit. Enro își trecu mâna prin coama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
deseori o asemenea intensitate încât acoperea vocea tânguitoare care i se lamenta la căpătâi. În cele din urmă, persistența acestei violențe fonice trezi un oarecare interes din partea lui Gosseyn. "Arme! Artilerie! Au atacat Pământul?" Avu sentimentul că se petrece ceva oribil. Fără să-și amintească că s-ar fi hotărât să se ridice, se trezi în picioare. "Ce oboseală fără rost!... Nu faci nimic... ruinat... fără speranță... să mă sinucid..." Cu totul fără puteri, abia ajunse lângă fereastră, unde aruncă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
niște mașini. Deodată auzi pe cineva spunând: - Ar trebui să trimitem o unitate mobilă împotriva acestor ființe! Vocea tremurătoare îl neliniști pe Grosvenor, dar și pe ceilalți, așa că Morton simți nevoia să-i îmbărbăteze: - S-ar putea ca acest demon oribil, ieșit parcă dintr-un coșmar, să fie o ființă mai inofensivă decât pisicuța aceea drăgălașă, care ne-a atacat acum câteva luni... Ce părere ai, Smith? Biologul răspunse, cu o logică rece: - Pe cât pot să-mi dau seama privindu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
și nu pot să spun în ce hal m-a iritat felul în care se milogește major Williams: „Only let me stay near you and see you often!“ M-a iritat, fiindcă și eu aș putea face așa. Nu felul oribil în care se poartă Amelia cu sărmanul maior m-a revoltat, cum îl lasă s-o dorească exact ca pe-o prăjitură pe care știe sigur că n-o să i-o dea niciodată, ci lipsa lui de mândrie, atât de
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
scrisoarea ta și turbez de rușine și de mânie la singura idee că tu poți fi fiica lor. Tu nu meriți să mai stai un minut alăturea cu astfel de oameni, de aceea te rog să părăsești îndată acel loc oribil și să vii la mine. Mă voi aranja astfel încât să te fac fericită. Te iubesc și te vreau pentru tot restul vieții mele.“ După nici un an, în iunie, domnul căsătorit din Brăila îi scrie domnișoarei o scrisoare cum recunosc că
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de cozonac, un borcan de dulceață și câteva pastile de ciocolată pe care motanul le prinse din zbor. ― Ai răbdare, Mirciulică, șopti bătrâna. Am să-ți povestesc totul. Preparăm doar ceaiul și pun un capot pe mine. E o vreme oribilă... Se întoarse peste zece minute din chicinetă aducând un platou marc. Așeză în fața motanului o ceașcă de lapte, în care picură un deget de rom, apoi își turnă ceaiul. Adăugă o lingură de frișcă și începu să muște din felia
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
se ridică. ― Ea trebuie să fie. ― Ea sau Ioniță. Ai grijă cum joci! Fii atent la decartări și nu gâdila cărțile alea o săptămână. Mă agasezi de fiecare dată. Melania Lupu îi întinse obrazul zâmbind. ― Te sărut, fetițo. Ce timp oribil! Se lăsă dezbrăcată de Miga și se repezi lângă sobă. ― M-am înfrigurat toată. Pe bulevard, credeam că mă ia vântul pe sus. Nu, nu Șerbănică, nu du sacoșa. Am acolo un pachețel pentru voi. Exact, ăla în hârtie albă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cuier și ieși. Scarlat privi lung în urma lui cu inima strânsă. * Melania Lupu ținea pumnii ascunși în adânciturile fotoliului. Unghiile îi intrau în carne. Pe figura emailată, cu bucle argintii, se citea o atenție încordată. " Dumnezeule, ce ghinion! Ce neșansă oribilă! Alaltăieri tablourile erau încă acolo... Nu, nu, draga mea, te implor nu plînge! Adună-ți toate puterile și gîndește-te! Chibzuiește bine, ai nevoie de o soluție, înainte de a se întoarce băiatul. Sânt convinsă că dacă tu ai fi acolo cu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
noaptea trecută. Adevărul e că nici eu nu mă simt grozav. O înțeleg perfect pe Florence că preferat să rămână acasă. Șerbănică cu gura plină dădu din cap. Bătrâna reluă: ― Nu izbutesc să-mi iau gândul de la Ioniță. Ce sfârșit oribil! ― Un act iresponsabil! Eroisme gratuite care nu duc nicăieri. În fond putea să-și imagineze că Sandi sau eu vom acționa într-un fel, că nu-l vom lăsa de izbeliște. Melania își șterse o lacrimă. ― Dragul meu, mi se
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
eu unul mai că m-aș da bătut. ― Ce vreți să faceți? ― Multe... Nu mi-am închipuit niciodată că sânt foarte deștept. In al doilea rând... Da, m-am gândit mult. Ai să mă suspectezi bănuiesc de vanitate, de orgoliu oribil. Nu e cazul și poate o să înțelegi cândva. Nu-i corect să continuu ceva... Se opri parcă înspăimîntat. Reluă cu un efort, cu figura împietrită: Ceva pentru care nu sânt dotat... Sau am încetat să fiu! Nu-i corect față de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
dumneavoastră, dar ați găsit o soluție promptă într-o situație imposibilă. Ce Dumnezeu, toate astea sânt prea proaspete pentru a le fi uitat. Bătrâna își ridică fața udă de lacrimi. ― Răstigniți oribil toate actele mele. Iertați-mă, dar într-adevăr oribil. Nu izbutesc să-mi dau seama de ce sînteți atât de pornit. ― Culmea, zâmbi amar Cristescu, e că nu sânt pornit. Ar trebui să fiu și totuși nu mă pot împiedica să nu-mi pară rău. Știu că mâine casa aceasta
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
apretată. Sub masa televizorului se aflau colecția revistei Magazin și-o grămadă de cărțulii pline de învățăminte: "Mîine avem oaspeți", "Îngrijirea tenului", "Cum să ne pieptănăm singure", " Știți să vă croiți o rochie?". Judecând după capotul șleampăt, cu o garnitură oribilă de ciucuri și cerculețe, maiorul își zise că autoarea nu izbutise grozav în intențiile ei. ― Sînteți în concediu? ― Nu. Am o recuperare. Mă gândeam să deretic ca lumea. Cristescu privi uimit în jur: ― Ce să mai dereticați? Femeia își strânse
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
am chef! făcu scurt Matei. ― Nici dumneavoastră, domnule Popa? Bătrânul clătină hotărât capul. Melania Lupu oftă și scociorî în pungă după altă bomboană. Matei începu să se plimbe prin încăpere. Se opri deodată speriat. ― Dumnezeule! Ce-i asta? O grimasă oribilă strâmbă trăsăturile Valericăi Scurtu. Se repezi cu brațele întinse. Ultimul suspin al femeii îi atinse obrazul. Mirosea a migdale amare. * "Nenorocita, gândi Dom Matei. N-a avut parte de nimic. O viață goală, inutilă. Unde se duc viețile goale, inutile
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]