6,484 matches
-
adevarat bolnav", scrie Francesco de Sanctis, nu făceau altceva decât să scoată "suspine poetice dintr-un piept gol și indiferent"143. În virtutea caracterului lor practic, vechile poetici normative puneau la dispoziția oricărui interesat o serie de cunoștințe și de prescripții (orientative pe de-o parte dar foarte stânjenitoare pe de altă) a caror aplicare ar garantiza, s-a crezut destul de mult timp, nu numai compoziția concretă, ci chiar condiția de artist. Nu lipsit însă de semnificație este faptul că, până și
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
spre intimitatea restaurată a iubirii de Dumnezeu, ar trebui să‑și confrunte starea păcătoasă atunci când au de a face cu boala, suferința și experiența finitudinii umane. Pentru această problemă, sursele patristice pe care le‑a compilat Larchet oferă un cadru orientativ. Acest cadru este susținut, pe de o parte (1) de o derivare ontologică a bolii, suferinței și mortalității care a rezultat din nesupunerea lui Adam și, pe de altă parte, (2) de implicațiile istorice și teleologice ale mântuirii pentru impactul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cu baterii) și autovehicule care să utilizeze drept combustibil, hidrogenul. Trebuie scoase din circulație și interzise autovehiculele ce ard combustibili fosili și vegetali, din arderea cărora rezultă oxid și bioxid de carbon și alți poluanți toxici și corozivi. Ca cifre orientative indic: cantitatea de 4.500.000 tone de oxid de carbon emisă în atmosferă, în anul 1969, în Franța și cantitatea de 236.600 tone de oxid de carbon emis în atmosferă, pe zi, în anul 1960, în S.U.A. a
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
mai înclinat] spre aspecte sociale. Umanitatea are ea ins]și un caracter social. Ființă uman] are o conduit] social] (tao). Gânditorii chinezi au reflectat asupra modului de p]strare, transmitere sau adaptare a acestei conduite prin intermediul discursului public cu scop orientativ. Scriitorii chinezi moderni au tradus cuvântul „etic]” printr-un termen compus - tao te -, care reunește conceptele de cale (orientare) și virtute. Tao desemneaz] conduită public], obiectiv]. Te (virtutea) cuprinde tr]s]turile de caracter, abilit]țile și dispozițiile formate ca
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
punctele de vedere diferite și asupra termenului i (moral]). În sens strict, termenul înseamn] corectitudine; într-o abordare deontologic], sensul este acela de obligație. Eu ins] evit acest sens din urm], întrucat gânditorii chinezi nu și-au împ]rțit modelele orientative în reguli cu caracter de sentinț]. Aceștia nu individualizeaz] obligațiile și datoriile în modul în care o facem noi. Conceptul i trebuie înțeles că form] ideal] a conduitei sociale corespunz]toare în sfera limbajului. Confucius propune ideea de moral] formal
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din limbajul unui text și de a folosi cartea cu scopul de a ne formă propriile virtuți, prin însușirea conduitei (orient]rii) propuse de c]tre înv]tații din vechime. Confucius a abordat și problema interpret]rii intelectuale a textelor orientative. În viziunea sa, aceasta ține de latura educațional] a taoismului. A argumentat c] succesul comunic]rii unui tao (orientare) literar const] în corectarea denumirilor (Analecte I, 3:3). Primul pas este analiza - însușirea conținutului. În acest sens, discipolii lui Confucius
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
A argumentat c] succesul comunic]rii unui tao (orientare) literar const] în corectarea denumirilor (Analecte I, 3:3). Primul pas este analiza - însușirea conținutului. În acest sens, discipolii lui Confucius au studiat lucr]rile autorilor clasici, care conțineau atât coduri orientative, cât și o descriere recunoscut] a modelelor veritabile de virtute din istorie. Cât despre noi, înv]ț]m s] ne asum]m aceste roluri culturale și s] le îndeplinim prin studierea modelelor existente în realitate și în literatur]. Modelele ne
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
stră leg]tură cu principiiile codului și pentru a se obține modelele relevante pentru îndeplinirea rolurilor descrise în codul tradițional. În absența unei metode de utilizare a denumirilor convenite și recunoscute în plan social, codul nu-și poate îndeplini funcția orientativ]. La bâz], adaptarea denumirilor presupune mai mult decât o simpl] referire la cod, întrucat aceast] adaptare este o condiție necesar] pentru utilizarea codului. Ren (umanismul) reprezint] abilitatea intuitiv] care face posibil] îndeplinirea corespunz]toare a ritualului li. Ren poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu fei în cazul contrar. Aceast] capacitate de a distinge lucrurile potrivit criteriilor limbii genereaz] tendința de abordare a fiec]rui discriminant în manier] particular]. Totuși, Mo Tzi ridic] o serie de ipoteze filosofice cu privire la conținutul lingvistic explicit al actului orientativ, afirmând c] este necesar] argumentarea conținutului tradițional. De ce ar trebui s] consider]m tradițiile și obiceiurile specifice ca fiind simbolul moralei (i)? De ce s] privim umanismul (ren) că pe o simpl] abilitate de interpretare, aplicabil] conduitei reprezentate prin tao? Orice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cât și pentru rectificarea denumirilor în sistemul taoist. Mo Tzi a argumentat c] la originea acestui criteriu st] o voinț] universal] sau divin] care nu este altceva decât o înclinație natural] spre bine, în detrimentul r]ului. Aceast] asociere în sine orientativ] (bine-r]u) a reprezentat punctul de plecare în folosirea tuturor celorlalte perechi de termeni. Ignorând aceast] prim] distincție, înțelegerea clar] a leg]turii shi-fei este imposibil], dup] cum afirm] chiar Mo Tzi. Prin urmare, un tao corect și pozitiv ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
urm]toarea: „Ce ar face un înțelept într-o astfel de împrejurare?”. Orice posibilitate de acțiune este unic] și, de aceea, o intuiție dezvoltat] este preferat] oric]rui sistem etic bazat pe limbaj. În lipsă intuiției am interpreta greșit discursul orientativ. Prin urmare, Mencius insist] asupra conceptelor de ren și i, în timp ce Confucius îl accentueaz] pe cel de li. Opoziția gânditorului fâț] de ideile lui Mo Tzi și Yangzhu cu privire la limbaj, se transform] într-o opoziție direct] la adresa limbajului, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și împotriva binelui, ceea ce înseamn] c] binele nu este sinonimul unui tao constant. Denumirile furnizeaz] toate mijloacele etice lingvistice și, implicit, modalit]țile de comportare în lumea real]. Ele influențeaz] modul de diferențiere a lucrurilor, dorințele și acțiunile omului. Rolul orientativ al denumirilor const] în faptul c], prin integrarea acestora în vocabularul propriu, individul are posibilitatea de a opera o serie de distincții recunoscute la nivel social, operații care fac parte din procesul de socializare. Modelele sociale ne ajut] s] alegem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceast] tem], este clar c] acestea se adreseaz] cu prec]dere funcționarilor publici și magistraților. În perspectiva utilitarist], intrebarea specific] este: „Ce trebuie s] facem împreun]?” și nu: „Cum ar trebui s] îmi tr]iesc viața proprie?”. Perceput ca element orientativ al deciziei publice și mai puțin al deciziei private, principiul utilit]ții înl]tur] numeroase obiecții care i se aduc. În situații excepționale, principiile utilitariste pot cere inc]lcarea drepturilor omului; acest lucru nu se aplic] și în cazul instituțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
normă, care ne conduc cu gândul la ceva ce trebuie neapărat respectat, activitatea didactică nu mai trebuie să se desfășoare mereu după aceleași tipare, după un anumit algoritm, nici măcar în clasă cu elevii, în educația actuală. Principiile oferă doar repere orientative de acțiune pentru a realiza obiectivele propuse, iar modul în care fiecare practician le va înțelege, le va interioriza și le va pune în practică conferă o notă de originalitate fiecărei activități de predare-învățare. Principiile specifice activității cu adulții se
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
oferi o imagine desfășurată a elementelor componente, a resurselor materiale și umane necesare. Proiectul unei activități de formare este un instrument de lucru util formatorului care se pregătește să desfășoare activități cu cursanții adulți. În continuare propunem câteva modele grafice orientative pentru cele trei niveluri menționate anterior. Precizăm că ele au doar valoare orientativă; fiecare formator de adulți va alege structura care i se potrivește cel mai bine și despre care crede că este oportună în anumite contexte. Planificarea activității anualetc
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Proiectul unei activități de formare este un instrument de lucru util formatorului care se pregătește să desfășoare activități cu cursanții adulți. În continuare propunem câteva modele grafice orientative pentru cele trei niveluri menționate anterior. Precizăm că ele au doar valoare orientativă; fiecare formator de adulți va alege structura care i se potrivește cel mai bine și despre care crede că este oportună în anumite contexte. Planificarea activității anualetc "Planificarea activității anuale" Instituția: Anul: Planificarea detaliată a cursuluitc "Planificarea detaliată a cursului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care crede că este oportună în anumite contexte. Planificarea activității anualetc "Planificarea activității anuale" Instituția: Anul: Planificarea detaliată a cursuluitc "Planificarea detaliată a cursului" Instituția: Durata cursului: Propunător: Locația desfășurării cursului: Număr optim de cursanți: Ehipa de formatori (traineri): Proiectul orientativ al activitățiitc "Proiectul orientativ al activității" Instituția: Propunător: Titlul cursului: Durata activității: Număr de participanți: Obiectivele concrete practice: Strategiile folosite: Resurse necesare formatorilor și cursanților: Echipamente necesare: Surse bibliografice: Plan de activitate (vezi Stewart, 1993)tc "Plan de activitate (vezi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
oportună în anumite contexte. Planificarea activității anualetc "Planificarea activității anuale" Instituția: Anul: Planificarea detaliată a cursuluitc "Planificarea detaliată a cursului" Instituția: Durata cursului: Propunător: Locația desfășurării cursului: Număr optim de cursanți: Ehipa de formatori (traineri): Proiectul orientativ al activitățiitc "Proiectul orientativ al activității" Instituția: Propunător: Titlul cursului: Durata activității: Număr de participanți: Obiectivele concrete practice: Strategiile folosite: Resurse necesare formatorilor și cursanților: Echipamente necesare: Surse bibliografice: Plan de activitate (vezi Stewart, 1993)tc "Plan de activitate (vezi Stewart, 1993)" Titlul sesiunii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
necesare: Durată: Obiective: Activitatea de proiectare este mai mult un act de creație, de combinare a unor elemente decât o succesiune strictă de etape ce trebuie parcurse ca atare. Nu trebuie să uităm că scopul proiectării este schițarea unui cadru orientativ în care se vor desfășura anumite activități, cadru în care vor intra atât elementele anticipate, riguros pregătite, cât și elemente neprevăzute, greu controlabile. Măiestria formatorului constă tocmai în valorificarea, integrarea acestor elemente, activitatea de proiectare putând fi asemuită cu realizarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
punctele tale de vedere, respectiv ceea ce cunoșteai până acum? Cum s-a schimbat imaginea ta despre tine? Ce planuri faci pentru viitoare activități de învățare? Ce alte comentarii adiționale ți se par semnificativ de făcut? Desigur, întrebările enumerate sunt doar orientative, fiecare cadru didactic putând propune altele, în funcție de ceea ce dorește să afle sau să stimuleze prin întrebările puse, de modul în care decide să aplice această metodă, respectiv de momentul ales pentru aplicarea sa. c) Portofoliul este o colecție de materiale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cuprinzătoare, precum și „ținte” noi, adaptate, în comparație cu evaluarea practicată îndeobște în educația de tip școlar propriu-zisă. Astfel, sunt incluse în evaluare ca demers maximal-acoperitor, pe lângă evaluarea procesului efectiv de predare-învățare-formare prin programele aferente, o serie de evaluări prealabile, precantive, diagnostico-prognostice și orientative ale (Rogers, 2002): - nevoilor de învățare-formare ale cursanților; - ofertelor de formare (curriculum, resurse educaționale umane și materiale); - mediilor organizaționale și contextuale de învățare-formare în care se va desfășura programul (inclusiv cele de tipul „învățare-formare la locul de muncă”); - naturii și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
definesc aspirațiile pentru viitor și își dezvoltă procedurile și operațiile necesare pentru a le îndeplini. Definirea viziunii și misiunii organizaționale sunt componentele primare ale procesului de planificare strategică. Acesta însă nu se limitează la instrumente proiective, ci oferă un cadru orientativ pentru managementul curent al organizației, în sensul orientării acțiunilor către îndeplinirea misiunii. Primul pas în planificarea strategică este cel de a realiza un audit al managementului. Acesta analizează starea inițială a organizației și trebuie să cuprindă atât punctele tari și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
didactice și materialele de învățare, criteriile de evaluare); metodologia de evaluare a participanților; proiectarea programelor cu o durată care să permită atingerea obiectivelor, fapt care necesită o durată minimă de 340 de ore pentru programele de calificare, cu un raport orientativ de 1/3 teorie, 2/3 practică (pentru meserii cu complexitate redusă se pot proiecta programe mai scurte, cu aprobarea Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților (CNFPA); relevanța conținuturilor pentru atingerea obiectivelor exprimate în competențe profesionale ce urmează să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
clientului în îndeplinirea scopurilor/obiectivelor stabilite; - punerea în practică a planului de acțiune și dezvoltarea obiectivelor carierei; - evaluarea rezultatelor și încheierea relației cu clientul, în urma rezolvării problemelor și a atingerii obiectivelor dorite. Trebuie precizat faptul că acesta este un model orientativ; nu de fiecare dată sunt parcurși toți acești pași, în aceeași ordine și într-un timp prestabilit. În practică, uneori, are loc o singură ședință, iar unii pași sunt săriți; alteori, în funcție de complexitatea problemelor clientului, pot avea loc întâlniri succesive
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
normă, care ne conduc cu gândul la ceva ce trebuie neapărat respectat, activitatea didactică nu mai trebuie să se desfășoare mereu după aceleași tipare, după un anumit algoritm, nici măcar în clasă cu elevii, în educația actuală. Principiile oferă doar repere orientative de acțiune pentru a realiza obiectivele propuse, iar modul în care fiecare practician le va înțelege, le va interioriza și le va pune în practică conferă o notă de originalitate fiecărei activități de predare-învățare. Principiile specifice activității cu adulții se
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]